Știri
Știri din categoria Externe
Maia Sandu avertizează că decretul lui Putin privind pașapoartele rusești în Transnistria poate alimenta mobilizarea pentru războiul din Ucraina, potrivit Digi24. Măsura are o miză de securitate și de reglementare: extinde rapid accesul la cetățenia rusă într-o regiune separatistă de pe teritoriul Republicii Moldova, fără condiții care, în mod normal, limitează naturalizarea.
Decretul semnat vineri de Vladimir Putin simplifică procedura pentru locuitorii Transnistriei, care ar putea obține cetățenia rusă fără obligația de a locui în Rusia și fără cerința de a cunoaște limba rusă, notează POLITICO.
Maia Sandu a reacționat sâmbătă, sugerând că decizia Moscovei urmărește să crească baza de recrutare pentru frontul din Ucraina.
„Probabil au nevoie de mai mulți oameni pe care să-i trimită la războiul din Ucraina.”
Președinta Republicii Moldova a încadrat măsura în tacticile Rusiei de presiune asupra Chișinăului, în contextul eforturilor de reintegrare a Transnistriei. În regiune sunt staționate trupe rusești încă de la destrămarea Uniunii Sovietice.
Sandu a afirmat că, după declanșarea războiului din Ucraina, „majoritatea oamenilor din regiune” și-ar fi luat cetățenia Republicii Moldova, invocând un motiv de siguranță.
„De când a început războiul din Ucraina, majoritatea oamenilor din regiune și-au luat cetățenia Republicii Moldova, pentru că s-au simțit mai în siguranță având cetățenia Republicii Moldova și nu cetățenia Rusiei.”
Declarațiile au fost făcute la o conferință de securitate la Tallinn. În plan politic, Republica Moldova a devenit țară candidată la aderarea la UE în 2022 și a început oficial negocierile în 2024. Potrivit informațiilor citate, partidul proeuropean Acțiune și Solidaritate, condus de Maia Sandu, are o majoritate solidă după alegerile parlamentare din 2025, în pofida unei campanii de „interferență hibridă” atribuite Rusiei.
Întrebată dacă Vladimir Putin ar putea bloca aderarea Republicii Moldova la UE din cauza Transnistriei, Maia Sandu a spus că decizia aparține exclusiv Uniunii Europene.
„Doar Uniunea Europeană poate decide dacă Republica Moldova poate deveni sau nu parte a UE. Rusia nu are nimic de-a face cu asta.”
Recomandate
Rusia a relaxat regulile de cetățenie pentru Transnistria , o măsură care poate consolida controlul Moscovei asupra regiunii separatiste și poate complica cadrul juridic și politic din Republica Moldova, potrivit Știrile Pro TV . Președintele rus Vladimir Putin a semnat un decret care simplifică procedura de obținere a cetățeniei ruse pentru locuitorii din Transnistria, teritoriu aflat sub controlul forțelor pro-ruse încă din anii 1990. Informația este atribuită de Știrile Pro TV publicației kyivindependent.com și agenției News.ro. Ce se schimbă în procedură Conform materialului, solicitanții eligibili pot fi scutiți de mai multe condiții care, în mod obișnuit, îngreunează obținerea cetățeniei ruse: cerințele privind rezidența în Rusia; testele de istorie și de educație civică; obligația de a demonstra cunoașterea limbii ruse. De ce contează: instrument de influență și presiune Moscova folosește de mai mult timp eliberarea pașapoartelor ca mecanism de influență în teritorii ocupate sau controlate de administrații pro-ruse, arată articolul. În Transnistria, autoritățile locale se bazează „în mare măsură” pe sprijinul Rusiei și au cerut ajutorul Moscovei și în trecut. În același registru, o avocată a organizației neguvernamentale Donbas SOS, Nataliia Iurlova, a declarat pentru Kyiv Independent: „Scopul noului decret este de a le elibera paşapoarte câtor mai multe persoane, exercitând presiuni asupra lor”. Precedente: Ucraina și regiunile ocupate din Georgia Decretul pentru Transnistria se înscrie într-o serie de decizii similare, potrivit sursei. În mai 2025, Rusia a simplificat obținerea cetățeniei pentru locuitorii din Abhazia și Osetia de Sud, regiuni ale Georgiei ocupate de Rusia. Separat, pe 4 martie, Putin a semnat un decret care prelungește pe termen nelimitat procedura simplificată de obținere a cetățeniei ruse în teritoriile ocupate ale Ucrainei. Tot în contextul presiunilor administrative, articolul menționează că autoritățile de ocupație ar obliga părinții din regiunea ocupată Herson să obțină pașapoarte rusești, sub amenințarea pierderii drepturilor părintești, informație atribuită Centrului de Rezistență Națională (raportare din 30 iulie, fără alte detalii în textul citat). [...]
Vizita lui Vladimir Putin în China, la 19–20 mai, semnalează o nouă încercare de întărire a axei Moscova–Beijing , într-un moment în care Beijingul tocmai a primit și o vizită a președintelui american Donald Trump, potrivit news.ro . Kremlinul a anunțat sâmbătă că liderul rus va avea discuții cu omologul său chinez, Xi Jinping , despre modalitățile de „consolidare suplimentară a parteneriatului global și a cooperării strategice” dintre Rusia și China. Vizita are loc la doar câteva zile după deplasarea lui Donald Trump în China. Cei doi lideri s-au întâlnit cel mai recent în septembrie 2025, când Vladimir Putin a făcut o vizită de patru zile în China. Atunci, el a participat la summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai și a asistat la o paradă militară la Beijing, pe 3 septembrie, organizată cu ocazia celebrării a 80 de ani de la „victoria” împotriva Japoniei la finalul celui de-al Doilea Război Mondial. În întâlnirile anterioare, șefii de stat au subliniat puterea „parteneriatului lor fără limite”, formulare reluată în contextul relației bilaterale Rusia–China. [...]
Rusia a predat Ucrainei 528 de trupuri, un canal rar de cooperare în război , într-un schimb de rămășițe pământești care rămâne printre puținele domenii în care Moscova și Kievul mai colaborează, potrivit Agerpres . Centrul ucrainean responsabil de prizonierii de război a transmis pe rețelele sociale că, „în urma eforturilor de repatriere”, în Ucraina au fost aduse trupurile a 528 de persoane decedate, despre care partea rusă susține că „ar putea fi vorba despre militari ucraineni”. Instituția nu a precizat data la care au fost primite rămășițele. Anchetatori și experți urmează să facă demersurile necesare pentru identificarea persoanelor repatriate, a mai anunțat Centrul. Context: schimburi de prizonieri și un armistițiu anunțat de Trump Știrea vine după ce, vineri, Rusia și Ucraina au efectuat un schimb de 205 prizonieri de război de fiecare parte. Totodată, vinerea trecută, Donald Trump a anunțat un armistițiu de trei zile în conflictul dintre Kiev și Moscova, de sâmbătă până luni, precum și un schimb de 1.000 de prizonieri de fiecare parte. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat că schimbul de vineri reprezintă „prima fază” a acestui anunț. De la începutul invaziei ruse la scară largă, în urmă cu peste patru ani, schimburile de prizonieri și de rămășițe pământești ale combatanților au rămas printre puținele forme de cooperare între cele două state beligerante. [...]
SVR susține că Ucraina încearcă să preia controlul unor canale Telegram pro-ruse prin oferte de cumpărare , într-o mișcare care ar putea amplifica presiunea pentru cenzură și restricții asupra comunicațiilor online în Rusia, potrivit Digi24 . Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR) afirmă că, de la sfârșitul lunii aprilie, „reprezentanții Kievului” ar fi trimis, prin conturi false înregistrate pe numele unor lideri de opinie, oferte de cumpărare către canale Telegram militare și „patriotice” rusești, inclusiv canale asociate curentului „Z” (pro-război). Conform declarației, obiectivul ar fi înlocuirea conținutului și răspândirea de „dezinformare” și mesaje de discreditare a conducerii politice și a armatei ruse. SVR mai susține că astfel de demersuri ar urmări să atragă administratorii acestor „resurse informaționale” în activități ilegale care ar prejudicia „interesele naționale” ale Federației Ruse. Totuși, instituția nu indică niciun canal concret care ar fi primit oferte sau care ar fi fost cumpărat în modul descris. De ce contează: muniție pentru controlul internetului și al platformelor Acuzațiile vin într-un context în care, potrivit materialului, în Rusia se suprapun mai multe tensiuni: scăderea popularității autorităților, lipsa de succese pe frontul din Ucraina, blocări ale internetului și intensificarea cenzurii. În acest cadru, o narațiune despre „infiltrarea” canalelor pro-ruse poate justifica măsuri suplimentare de control asupra platformelor și asupra comunicațiilor, cu efect direct asupra modului în care se coordonează și se informează inclusiv comunitățile pro-război. Fricțiuni în zona pro-război: critici la adresa lui Putin și reacții la restricții Digi24 amintește mai multe episoade recente care indică tensiuni în interiorul ecosistemului pro-guvernamental și pro-război: Bloggerul pro-guvernamental Ilya Remeslo l-a atacat public pe Vladimir Putin, numindu-l „președinte nelegitim” și cerând ca acesta să fie judecat ca „criminal de război și hoț”; după aceste declarații, Remeslo ar fi fost internat într-un spital de psihiatrie din Sankt Petersburg. Egor Guzenko („Al Treisprezecelea”), blogger asociat zonei „Z”, l-a criticat pe Putin pentru restricționarea internetului mobil; ulterior, administrația canalului său a susținut că i-ar fi fost confiscat telefonul și că ar fi fost trimis pe front, deși avea un picior încă nevindecat după o fractură. Comunitatea „Z” s-a opus anterior ideii de blocare a Telegram, promovată de FSB, argumentând că închiderea accesului ar lăsa „mii de militari” fără comunicații și ar putea duce la „consecințe fatale” în condițiile unei ofensive în desfășurare. În lipsa unor exemple concrete prezentate de SVR despre canale „cumpărate”, acuzațiile rămân, deocamdată, la nivel de declarație. Miza practică, însă, este una operațională: controlul canalelor de comunicare și al fluxurilor de informații într-un moment în care restricțiile digitale au devenit parte a gestionării interne a războiului. [...]
Avertismentul unui comandant ucrainean pune presiune pe bugetele europene de apărare , într-un moment în care statele din UE discută cât și cum să investească în capacități militare. Potrivit Mediafax , un comandant ucrainean din Donețk, cunoscut după indicativul „Kurt”, le transmite liderilor europeni să se pregătească și să cheltuiască mai mult pe apărare, susținând că Rusia „nu își va abandona ambițiile imperiale”. Kurt a vorbit cu corespondenta TVP World Diana Skaya din Kostiantynivka , oraș din regiunea Donețk descris ca fiind aproape complet distrus după luni de lupte și aflat pe rutele dintre Bakhmut și Pokrovsk, potrivit tvpworld.com, citat de Mediafax. De ce contează pentru Europa: costul apărării devine inevitabil Mesajul central al comandantului este că Europa nu ar trebui să își bazeze securitatea pe promisiunile Moscovei și că trebuie să își consolideze granițele și liniile de apărare, inclusiv prin creșterea cheltuielilor militare. „Consolidați-vă granițele, consolidați-vă liniile de apărare” și cheltuiți mai mult pe armată – nu mai puțin. Avertismentul vine pe fondul eșecului unor armistiții succesive: militarul afirmă că a trecut prin „aproximativ treizeci de armistițiuri”, pe care Rusia „nu le-a onorat pe niciunul”. Situația din teren: Kostiantynivka, atacată din trei direcții În jurul Kostiantynivka, forțele ruse atacă din trei direcții, în timp ce trupele ucrainene încearcă să mențină o linie defensivă în și în jurul orașului. Majoritatea civililor au fugit, iar cei rămași trăiesc sub bombardamente și atacuri aeriene constante, conform relatării. Orașul rămâne strategic și prin prisma logisticii: forțele ucrainene controlează încă o porțiune din drumul Bakhmut–Pokrovsk, ceea ce ar perturba logistica rusă și ar încetini mișcarea trupelor și a muniției inamice. Războiul se schimbă: drone, roboți și inteligență artificială Comandantul spune că războiul s-a transformat semnificativ, cu drone, roboți și inteligență artificială (AI) în rol central. În relatare se menționează că sistemele asistate de AI folosite de unitatea sa au crescut „brusc” numărul de ținte rusești pe care le pot identifica și ataca. În același timp, Kurt subliniază prioritatea protejării personalului: „Pentru noi, viața umană este cel mai valoros lucru. Putem pierde o sută de drone, dar pierderea unui soldat este foarte grea.” Context: armistiții anunțate, atacuri reluate Declarațiile sunt plasate după un armistițiu anunțat de Rusia care, potrivit relatării, nu a oprit atacurile, oficialii ucraineni raportând noi bombardamente cu drone și artilerie imediat după expirarea acestuia. În acest cadru, mesajul către Europa este că riscul pe termen lung rămâne, indiferent de evoluțiile punctuale de pe front. [...]
Donald Trump menține ambiguitatea pe vânzarea de arme către Taiwan, deși spune că politica SUA „nu s-a schimbat” , după întâlnirea cu Xi Jinping, potrivit Știrile Pro TV . Miza practică este pachetul de armament de 14 miliarde de dolari (aprox. 63 miliarde lei), autorizat deja de Congres pentru Taipei, pe care președintele american refuză să spună dacă îl va semna. Într-un interviu acordat Fox News înainte de a părăsi China, Trump a fost întrebat dacă taiwanezii ar trebui să se simtă mai în siguranță după discuțiile cu liderul chinez. Răspunsul său a fost că situația rămâne „neutră” și că „nu s-a schimbat nimic”, adăugând că nu își dorește un conflict și că vrea „să se calmeze” atât Beijingul, cât și cealaltă parte. „Nici, nici. Neutru. Nu s-a schimbat nimic. Aș spune așa: nu doresc ca cineva să devină independent.” „Vreau ca ei să se calmeze. Vreau ca Beijingul să se calmeze.” Decizia cu impact: pachetul de 14 miliarde de dolari, încă în aer Deși insistă că linia Washingtonului față de Taiwan nu s-a modificat, Trump a evitat un angajament ferm privind aprobarea vânzării de arme. El a spus că ar putea semna pachetul sau ar putea să nu o facă, argumentând că SUA „nu caută să poarte războaie” și că menținerea status quo-ului ar putea fi acceptată și de China. „Poate că o voi face. Sau poate că nu.” Presiune politică internă și avertismentul lui Xi În discuțiile cu ușile închise, Xi Jinping l-a avertizat pe Trump că o gestionare greșită a dosarului Taiwan ar putea împinge relația SUA–China într-o situație „extrem de periculoasă”, conform materialului. Contextul rămâne tensionat: China revendică Taiwanul drept teritoriu propriu și consideră vânzările de arme americane către insulă un amestec în afacerile interne. În același timp, congresmeni americani din ambele partide cer respectarea angajamentelor față de Taiwan, invocând cadrul legal american. „Cred că este important să ne asigurăm că Taiwanul are tot ce îi trebuie pentru a se apăra.” (Gregory Meeks, congresman democrat) „Congresul a stabilit foarte clar, prin Actul privind relațiile cu Taiwanul, că SUA nu se consultă cu China în privința vânzărilor de arme defensive către Taiwan.” (Rob Wittman, congresman republican) Ce urmează Din informațiile disponibile în material, următorul punct de urmărit este dacă Trump va aproba efectiv pachetul de armament de 14 miliarde de dolari pentru Taiwan. Până atunci, mesajul public rămâne unul de continuitate declarativă, dar cu o decizie operațională majoră lăsată în suspensie. [...]
