Știri
Știri din categoria Externe
Statele UE au validat un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, cu rambursare condiționată de „reparații de război” din partea Rusiei, un mecanism care mută o parte din risc către bugetele naționale și vine la pachet cu un nou val de sancțiuni, potrivit Agerpres. În același context, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut o aderare „deplină” la UE, nu una „simbolică”.
Zelenski a făcut declarațiile în drum spre Cipru, la un summit european informal, și a reacționat la un articol din Financial Times, potrivit căruia Franța și Germania ar dori să ofere Ucrainei, în stadiul actual, doar avantaje simbolice. Liderul de la Kiev a spus că instituții europene și ucrainene discută formate care ar permite avansarea integrării, dar a insistat că nici el, nici cetățenii ucraineni nu susțin o apartenență pur simbolică.
„Să fim corecți! Ucraina nu are nevoie de o aderare simbolică la UE.”
Statele UE au aprobat final un ajutor financiar de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, acordat sub forma unui împrumut. Conform mecanismului descris, Kievul ar urma să ramburseze împrumutul doar dacă Rusia va plăti „reparații de război”; în caz contrar, costul ar urma să fie suportat de statele UE, cu excepția Ungariei, Republicii Cehe și Slovaciei, care au refuzat să participe la mecanismul de garantare.
Din totalul pachetului:
Primele fonduri ar urma să fie transferate Kievului începând din luna mai, potrivit informațiilor transmise.
Odată cu împrumutul, cele 27 de state membre au validat definitiv și al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, după ce Ungaria și-a ridicat veto-ul asupra ambelor măsuri. Agerpres notează că această schimbare a venit după repararea și repunerea în funcțiune de către Ucraina a conductei petroliere Drujba, care furnizează petrol rusesc către țările central-europene.
Noul pachet este axat pe restricții suplimentare în:
De asemenea, ar urma să fie adăugate pe „lista neagră” a UE noi petroliere din așa-numita „flotă din umbră”, folosită de Rusia pentru a ocoli sancțiunile occidentale.
Ucraina solicită statelor UE o dată precisă pentru aderare, însă Bruxelles-ul și majoritatea statelor membre au explicat că nu pot avansa o astfel de dată, iar aderarea va depinde de îndeplinirea criteriilor de aderare. În paralel, Zelenski a reiterat că țara sa urmărește o integrare cu drepturi depline, nu un aranjament cu valoare preponderent politică sau simbolică.
Recomandate
UE a deblocat un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, pe doi ani , într-o decizie care întărește capacitatea de finanțare a Kievului și vine la pachet cu un nou set de sancțiuni împotriva Rusiei, potrivit Digi24 . Împrumutul și pachetul de sancțiuni au fost aprobate oficial joi, după ce ambasadorii UE își dăduseră acordul cu o zi înainte, în contextul în care Ungaria și-a ridicat veto-ul, deschizând calea pentru adoptare. Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a legat decizia de o strategie în „doi piloni”: sprijinirea Ucrainei și creșterea presiunii asupra Rusiei, potrivit mesajelor publicate pe platforma X și citate în material. Ce înseamnă împrumutul pentru finanțarea Ucrainei Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat aprobarea, insistând pe ideea de „siguranță financiară” pentru Ucraina după „mai bine de patru ani de război pe scară largă”. În mesajul său, Zelenski a indicat și calendarul așteptat pentru accesarea banilor: autoritățile ucrainene lucrează ca prima tranșă să fie disponibilă în lunile mai–iunie. Unde ar urma să meargă banii Potrivit lui Zelenski, fondurile ar urma direcționate către mai multe priorități, inclusiv: producția de armament; achiziția de arme de la parteneri, pe care Ucraina „încă nu le produce”; pregătirea sectorului energetic și a infrastructurii critice pentru iarna viitoare; îndeplinirea obligațiilor sociale față de cetățeni, „așa cum sunt prevăzute de lege”. Presiune suplimentară prin sancțiuni: pachetul 20 În paralel cu împrumutul, UE a aprobat și cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Zelenski a transmis că acesta „trebuie urmat de alte măsuri” și a anunțat că, în cadrul întâlnirilor din Cipru, Ucraina va discuta cu partenerii despre intensificarea presiunii sancțiunilor. Tot în acest context, liderul ucrainean a menționat explorarea unui format de cooperare numit „Drone Deals”, despre care afirmă că și-a dovedit eficacitatea în Orientul Mijlociu și regiunea Golfului. [...]
Prelungirea războiului din Iran poate pune sub presiune livrările americane de apărare antirachetă către Ucraina , a avertizat președintele Volodîmîr Zelenski , într-un interviu citat de The Jerusalem Post , pe fondul capacității limitate de producție din SUA și al competiției pentru aceleași sisteme în Orientul Mijlociu. Zelenski a spus că Ucraina a primit „doar un număr mic” de mijloace de apărare antirachetă din SUA, explicând că producția americană „nu este atât de mare”. În acest moment, potrivit lui, nu au existat întreruperi nici în livrări, nici în furnizarea de informații, însă un conflict prelungit sau o întârziere a unui armistițiu ar crește riscurile pentru accesul Ucrainei la interceptori antirachetă, inclusiv pentru sistemele Patriot . PURL, mecanismul prin care Ucraina își asigură o parte din armament În interviul acordat CNN, Zelenski a indicat că Ucraina a reușit să obțină armament american prin programul PURL, în cadrul căruia țări NATO pot finanța achiziția de arme pentru Kiev. El a menționat explicit posibilitatea de a include în acest program rachete antibalistice pentru Patriot și „alte arme”, pe care Ucraina nu le poate obține în același mod de la vecinii europeni. „Prin acest program, putem include și cumpăra rachete antibalistice pentru sistemele Patriot și alte arme, ceea ce este foarte important pentru noi. Nu avem asta... cu vecinii noștri europeni.” În același context, Zelenski a avertizat că „toate aceste pachete sunt în pericol” din cauza escaladării din Orientul Mijlociu și a războiului cu Iranul. Export de expertiză anti-drone către state din Golf Separat de riscul privind livrările americane, Zelenski a spus că Ucraina pune la dispoziția țărilor din Orientul Mijlociu experiența acumulată în patru ani de contracarare a dronelor folosite de Rusia, „multe dintre ele proiectate de Iran”. Potrivit lui, Ucraina a semnat acorduri cu: Arabia Saudită Qatar Emiratele Arabe Unite Zelenski a adăugat că Ucraina vrea să continue cooperarea și cu alte state, inclusiv prin livrarea de expertiză și misiuni de instruire. [...]
Uniunea Europeană a extins sancțiunile împotriva Rusiei către energie, transport maritim și finanțe, cu efect direct asupra fluxurilor comerciale și a accesului la servicii esențiale , potrivit G4Media . Consiliul UE a aprobat oficial al 20-lea pachet de sancțiuni, în paralel cu un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina (aprox. 450 miliarde lei), anunț făcut de președintele Consiliului European, António Costa , conform MEDIAFAX. Pachetul adaugă noi interdicții și restricții care vizează atât infrastructura energetică și logistică, cât și servicii și tranzacții financiare, într-un efort de a crește presiunea economică asupra Moscovei. Ce sectoare sunt lovite: energie, servicii și lanțuri de aprovizionare Măsurile aprobate includ, potrivit informațiilor prezentate, următoarele direcții: Din 2027, interzicerea furnizării de servicii de terminale GNL (gaz natural lichefiat) către companiile rusești; interzicerea furnizării de servicii de securitate cibernetică către Federația Rusă; înăsprirea cerințelor de trasabilitate a diamantelor , pentru a confirma că nu au fost extrase, prelucrate sau produse în Rusia; interzicerea operațiunilor cu două porturi rusești ( Murmansk și Tuapse) și cu un terminal petrolier din portul Karimun (Indonezia). Totodată, o organizație din Kârgâzstan care administrează o bursă unde se tranzacționează „volume semnificative” de stablecoin A7A5 a fost adăugată pe lista de sancțiuni. (Stablecoin = criptomonedă proiectată să își mențină o valoare stabilă, de regulă prin raportare la o monedă clasică.) Extindere pe transportul de petrol, bănci și criptomonede Conform aceleiași surse, pachetul include și: o interdicție asupra transporturilor maritime de petrol rusesc ; restricții pentru 46 de petroliere ; limitări ale tranzacțiilor cu criptomonede cu Rusia; interdicții care acoperă tranzacțiile cu încă 20 de bănci rusești . Sancțiunile au fost extinse și la 58 de entități juridice și persoane fizice asociate complexului militar-industrial rus și la peste 60 de companii , inclusiv din China și Emiratele Arabe Unite , potrivit informațiilor citate. Context politic: Ungaria și-a ridicat veto-ul Ambasadorii la UE au aprobat împrumutul și noile sancțiuni cu o zi înainte, după ce Ungaria și-a ridicat veto-ul anterior , mai notează materialul. Într-o postare pe X, António Costa a legat decizia de strategia UE privind Ucraina: „Strategia UE pentru realizarea unei păci juste și durabile în Ucraina se bazează pe doi piloni: consolidarea Ucrainei și creșterea presiunii asupra Rusiei. Astăzi, am înregistrat progrese pe ambele fronturi.” [...]
Armata SUA a ajuns să folosească tehnologie ucraineană anti-dronă , după ce atacuri atribuite Iranului au lovit o bază aeriană strategică din Arabia Saudită, scoțând în evidență limitele apărării americane împotriva dronelor, potrivit Digi24 . Mișcarea vine la circa o lună după ce Donald Trump respinsese public ideea de a primi ajutor din Ucraina pe acest segment. Concret, SUA au desfășurat în ultimele săptămâni la baza Prince Sultan o platformă de comandă și control numită Sky Map , folosită de armata ucraineană pentru detectarea dronelor și coordonarea interceptării lor, inclusiv a dronelor Shahed dezvoltate de Iran, relatează Reuters, citată de Digi24. Ce s-a schimbat operațional la baza Prince Sultan Potrivit Reuters, militari ucraineni au ajuns recent la baza din Arabia Saudită pentru a instrui soldați americani în utilizarea Sky Map. Baza Prince Sultan este situată la aproximativ 640 de kilometri de Iran și a fost ținta unor valuri de drone și rachete de la începutul războiului. Analiști citați de agenție spun că utilizarea tehnologiei ucrainene într-un astfel de punct sensibil arată vulnerabilități ale sistemului american de apărare antiaeriană și antirachetă. Context: de la refuz public la implementare în teren În martie, Trump respinsese public o ofertă de sprijin din partea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski pentru combaterea atacurilor cu drone iraniene. „Nu, nu ne ajută (Ucraina - n.r.). Nu avem nevoie de ajutorul lor. Știm mai multe despre drone decât oricine altcineva. De fapt, avem cele mai bune drone.” Casa Albă și Pentagonul au redirecționat întrebările Reuters către Comandamentul Central al SUA, care a refuzat să comenteze. Nici Sky Fortress (compania ucraineană care deține Sky Map) nu a comentat, iar biroul lui Zelenski nu a răspuns solicitărilor agenției, potrivit Reuters. Investiții și alte sisteme folosite împotriva dronelor Unitatea Pentagonului pentru combaterea dronelor a anunțat luna trecută alocarea a 350 de milioane de dolari (aprox. 1,6 miliarde lei) pentru întărirea apărării anti-dronă, în sprijinul operațiunii „Epic Fury”, mai notează Reuters. Un purtător de cuvânt al unității, Adam Scher, a spus că sunt furnizate tehnologii noi – de la senzori și camere, la sisteme de interceptare – și a avertizat că nu există o soluție unică pentru toate amenințările. În paralel, baza ar fi folosit și alte tehnologii anti-dronă, inclusiv: o platformă de comandă și control FAAD („Forward Area Air Defense”), produsă de Northrop Grumman, potrivit surselor Reuters; interceptoare Coyote fabricate de RTX, conform acelorași surse. De ce contează Faptul că SUA recurg la un sistem ucrainean testat în războiul cu Rusia indică presiunea operațională creată de atacurile cu drone și ritmul în care amenințarea evoluează, în timp ce apărarea existentă are „lacune” recunoscute, potrivit unui cercetător de la Hudson Institute citat de Reuters. În același timp, episodul arată cum know-how-ul acumulat de Ucraina în războiul dronelor începe să fie exportat în teatre unde SUA au interese strategice directe, pe fondul intensificării investițiilor Pentagonului în contramăsuri. [...]
O campanie de arestări împotriva Iabloko riscă să golească de conținut alegerile din Rusia , prin eliminarea din cursă a singurului partid de opoziție legal, chiar înaintea scrutinului parlamentar din septembrie, potrivit Digi24 . Formațiunea liberală Iabloko, fondată în 1993, nu are locuri în Duma de Stat și nici în Consiliul Federației, dar are reprezentanți în adunările unor regiuni importante. Partidul a condamnat campania militară a Kremlinului în Ucraina și spune că vrea să participe la alegerile parlamentare din toamnă sub sloganul „Pentru pace și libertate”. Arestări și dosare administrative în mai multe regiuni În Irkuțk (Siberia), liderul filialei locale, Grigori Gribenko, a fost arestat joi după o percheziție la domiciliu. Poliția a susținut că a găsit „substanțe narcotice”, iar politicianul a fost reținut și dus la secție împreună cu avocatul său. Iabloko afirmă că un test de sânge impus anterior de poliție, în urma căruia s-ar fi găsit urme de marijuana, ar fi fost falsificat. Tot în această săptămână, Emilia Slabunova, deputată a Iabloko în Duma regiunii Karelia (nord-vestul Rusiei), a fost arestată din cauza unei fotografii publicate în 2020 alături de Aleksei Navalnîi , imagine ștearsă ulterior de pe conturile sale de pe rețelele sociale. Separat, poliția rusă a deschis două proceduri administrative împotriva lui Aleksandr Șișlov, liderul grupului Iabloko în Adunarea legislativă din Sankt Petersburg, după ce acesta a distribuit pe rețelele sociale un interviu în care era menționat numele lui Navalnîi, gest calificat de autorități drept „extremist”. De ce contează: accesul la alegeri și eticheta de „extremism” Fostul candidat la președinție Boris Nadejdin a acuzat pe Telegram o „represiune” împotriva politicienilor Iabloko și a susținut că aproape toți deputații partidului din parlamentele regionale au fost fie arestați, fie declarați „agenți străini”. În acest context, Digi24 notează că majoritatea reprezentanților Iabloko nu ar urma să poată participa la alegerile pentru Duma de Stat, preconizate pentru septembrie. Nadejdin leagă presiunile de calendarul electoral și afirmă că „se apropie alegerile din 20 septembrie”. „Motivul presiunilor exercitate asupra partidului Iabloko este evident: se apropie alegerile din 20 septembrie.” În lista celor etichetați drept „agenți străini” este menționat și Dmitri Muratov, directorul publicației „Novaia Gazeta” și laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 2021, precum și președintele Iabloko, Nikolai Rîbakov, acuzat de extremism pentru o postare care includea o fotografie a lui Navalnîi. Rîbakov a fost amendat cu 1.500 de ruble pentru „afișarea de simboluri extremiste”, în condițiile în care orice fotografie a lui Navalnîi este considerată de Kremlin „simbol extremist”, potrivit informațiilor din articol. Ce urmează Miza imediată este dacă Iabloko va mai putea înscrie și menține candidați eligibili până la alegerile parlamentare din septembrie, în condițiile în care arestările și procedurile administrative vizează figuri regionale și lideri locali ai partidului. Informațiile disponibile în material nu indică un calendar al unor decizii finale privind candidaturile, dar sugerează că presiunea juridică și administrativă se intensifică pe măsură ce se apropie scrutinul. [...]
Amenințarea Rusiei ridică miza pentru statele europene care ar accepta găzduirea temporară a bombardierelor franceze cu capacitate nucleară , într-un moment în care Parisul discută astfel de aranjamente cu mai mulți parteneri din Europa, potrivit Digi24 . Mesajul a venit de la adjunctul ministrului rus de externe, Aleksandr Grușko , care a spus că orice țară europeană care acceptă desfășurarea de bombardiere strategice franceze dotate cu arme nucleare „se va transforma într-o țintă” pentru forțele Moscovei „în cazul unui conflict”, relatează Reuters, citată de Digi24. Ce a declanșat avertismentul Moscovei Contextul este inițiativa anunțată în martie de președintele Franței, Emmanuel Macron , privind extinderea arsenalului nuclear francez și posibilitatea ca parteneri europeni să găzduiască temporar aeronave franceze cu arme nucleare. Macron a indicat că Parisul discută astfel de aranjamente cu: Marea Britanie, Germania, Polonia, Olanda, Belgia, Grecia, Suedia, Danemarca. Cum își justifică Rusia poziția Grușko a declarat, într-un interviu publicat joi, că această inițiativă ar face parte dintr-o „consolidare necontrolată” a potențialului nuclear al NATO, pe care Rusia o consideră o amenințare strategică. „Evident, armata noastră va fi obligată să acorde o atenție deosebită acestei probleme în contextul actualizării listei de ținte prioritare în cazul unui conflict major”, a declarat Grușko pentru Russia Today. Oficialul rus a mai susținut că, în loc să consolideze apărarea aliaților, demersul ar slăbi, de fapt, securitatea țărilor care ar accepta găzduirea acestor aeronave, invocând lipsa unor „garanții ferme”. Ce urmează pe dosarul nuclear Potrivit lui Grușko, orice viitor dialog privind armele nucleare ar trebui să ia în calcul „capacitățile combinate” ale NATO, inclusiv arsenalele Franței și Marii Britanii, alături de cel al SUA. În paralel, NATO a criticat în această săptămână Rusia și China pentru politicile lor privind armele nucleare și le-a îndemnat să colaboreze cu SUA pentru „stabilitate și transparență”, înaintea unei conferințe ONU de la New York, programată să înceapă săptămâna viitoare, pentru revizuirea funcționării tratatului de neproliferare nucleară. [...]
