Știri
Știri din categoria Externe
Statele UE au validat un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, cu rambursare condiționată de „reparații de război” din partea Rusiei, un mecanism care mută o parte din risc către bugetele naționale și vine la pachet cu un nou val de sancțiuni, potrivit Agerpres. În același context, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut o aderare „deplină” la UE, nu una „simbolică”.
Zelenski a făcut declarațiile în drum spre Cipru, la un summit european informal, și a reacționat la un articol din Financial Times, potrivit căruia Franța și Germania ar dori să ofere Ucrainei, în stadiul actual, doar avantaje simbolice. Liderul de la Kiev a spus că instituții europene și ucrainene discută formate care ar permite avansarea integrării, dar a insistat că nici el, nici cetățenii ucraineni nu susțin o apartenență pur simbolică.
„Să fim corecți! Ucraina nu are nevoie de o aderare simbolică la UE.”
Statele UE au aprobat final un ajutor financiar de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, acordat sub forma unui împrumut. Conform mecanismului descris, Kievul ar urma să ramburseze împrumutul doar dacă Rusia va plăti „reparații de război”; în caz contrar, costul ar urma să fie suportat de statele UE, cu excepția Ungariei, Republicii Cehe și Slovaciei, care au refuzat să participe la mecanismul de garantare.
Din totalul pachetului:
Primele fonduri ar urma să fie transferate Kievului începând din luna mai, potrivit informațiilor transmise.
Odată cu împrumutul, cele 27 de state membre au validat definitiv și al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, după ce Ungaria și-a ridicat veto-ul asupra ambelor măsuri. Agerpres notează că această schimbare a venit după repararea și repunerea în funcțiune de către Ucraina a conductei petroliere Drujba, care furnizează petrol rusesc către țările central-europene.
Noul pachet este axat pe restricții suplimentare în:
De asemenea, ar urma să fie adăugate pe „lista neagră” a UE noi petroliere din așa-numita „flotă din umbră”, folosită de Rusia pentru a ocoli sancțiunile occidentale.
Ucraina solicită statelor UE o dată precisă pentru aderare, însă Bruxelles-ul și majoritatea statelor membre au explicat că nu pot avansa o astfel de dată, iar aderarea va depinde de îndeplinirea criteriilor de aderare. În paralel, Zelenski a reiterat că țara sa urmărește o integrare cu drepturi depline, nu un aranjament cu valoare preponderent politică sau simbolică.
Recomandate
Italia amenință că va cere „reduceri” la contribuția la bugetul UE , dacă Bruxelles-ul nu renunță la mecanismul prin care unele state membre beneficiază anual de corecții la sumele plătite, potrivit Mediafax . Mesajul premierului Giorgia Meloni vine înainte ca liderii UE să vadă, săptămâna viitoare, primele cifre pentru următorul Cadru Financiar Multianual (bugetul pe șapte ani), într-un moment în care negocierile se anunță tensionate. Meloni a transmis avertismentul în Parlamentul italian, menționând că, dacă sistemul „reducerilor” nu este abolit, Italia va cere „același privilegiu”. În același context, premierul a spus că „răbdarea Romei a luat sfârșit” în privința plăților UE către unele state. Miza: bugetul UE pe șapte ani și „cutia de negociere” Conform informațiilor citate de Mediafax, cifrele pentru următorul buget multianual urmează să fie puse pentru prima dată pe masa liderilor UE la summitul de săptămâna viitoare. Capitalele așteaptă așa-numita „cutie de negociere” – proiectul de text care stabilește sumele și domeniile de cheltuieli. Diplomați europeni se așteaptă ca noul proiect al Comisiei să includă reduceri „modeste”, generalizate, dar nu „reduceri drastice”. Două blocuri cu interese opuse Disputa privind „reducerile” (corecții la contribuțiile naționale) se suprapune peste o confruntare mai largă despre dimensiunea și prioritățile bugetului UE: Țările „frugale” (Germania și Olanda, alături de Suedia, Danemarca și Austria) beneficiază de corecții de miliarde de euro la contribuțiile lor și se opun unui buget mai mare, invocând presiunea asupra finanțelor publice naționale. Acest grup insistă, potrivit sursei, pe reduceri liniare, generalizate. „ Prietenii Coeziunii ” , un grup informal de 16 țări din care fac parte inclusiv Polonia, Spania și Portugalia, se opun reducerilor bugetului regional și cer eliminarea definitivă a rambursărilor. Italia este aliniată acestui grup. Context: amenințări anterioare și calendar fără „termene artificiale” Tensiunile pe tema rambursărilor nu sunt noi. În decembrie, Roma a amenințat că va bloca deciziile Consiliului European dacă mecanismul nu era eliminat din discuții, după ce reapăruse într-un text de negociere al președinției daneze, potrivit aceleiași surse. Meloni a mai spus că Italia nu se va lega de „termene limită artificiale” și că va semna acordul doar după obținerea „celui mai bun compromis posibil”. [...]
Noul pact UE pentru migrație și azil devine obligatoriu de vineri , introducând controale mai stricte la frontiere și un mecanism de „solidaritate” care poate impune statelor membre fie relocarea unor migranți, fie plata unei contribuții fixe, potrivit Digi24 . Miza practică este una de reglementare: statele au trecut printr-o tranziție de 12 luni pentru a-și adapta legislația și infrastructura, iar de acum regulile se aplică unitar. Ce se schimbă la frontieră și în procesarea cererilor Pactul înăsprește procedurile pentru sosirile ilegale, inclusiv prin obligativitatea identificării în maximum șapte zile a persoanelor care trec ilegal o frontieră a UE, conform EFE, citată de Agerpres. Un alt element central este accelerarea formalităților: se introduce o procedură „semi-rapidă” de 12 săptămâni de la sosirea ilegală, interval în care trebuie parcurse etapele de la examinarea cererii de azil până la decizia de returnare, dacă cererea este respinsă. Procedura devine obligatorie pentru: migranții considerați risc de securitate; persoanele din țări cu rată de acceptare a cererilor de azil în UE sub 20%. Eurodac : extinderea bazei de date și biometrie de la 6 ani Sistemul Eurodac (baza de date europeană cu amprente digitale) este extins pentru a deveni o platformă de gestionare a migrației. În sistem urmează să fie introduse și imagini faciale, iar vârsta minimă pentru înregistrarea biometrică scade de la 14 la 6 ani. „Solidaritatea” cu cost: relocare sau 20.000 de euro pentru fiecare migrant refuzat Pactul introduce un cadru obligatoriu de solidaritate pentru statele aflate sub presiune migratorie ridicată – în prezent Spania, Italia, Grecia și Cipru. Celelalte state membre trebuie să contribuie prin: preluarea (relocarea) unor migranți; sprijin operațional și tehnic; sau o contribuție financiară de 20.000 de euro (aprox. 100.000 lei) pentru fiecare migrant refuzat în cadrul cotelor. Materialul notează că există state care ar prefera să plătească decât să primească migranți, iar Ungaria și Slovacia au refuzat inclusiv plata contribuțiilor. Clauză de criză pentru valuri masive de migrație Pactul include și un „ Regulament de Criză ”, o clauză de urgență pentru situații în care un val masiv de migrație riscă să copleșească o țară, scenariu ce trebuie recunoscut și aprobat de Bruxelles. În aceste cazuri, statul afectat poate amâna înregistrarea noilor cereri de azil și poate prelungi detenția la frontiere peste termenul de 12 săptămâni, în timp ce celelalte state ar fi mai puternic constrânse de mecanismul de cote. [...]
Scăderea accelerată a nivelului Lacului Velence riscă să lovească direct turismul local , după ce specialiștii avertizează că apa ar putea ajunge la cote care fac dificilă navigația și înotul, potrivit Știrile Pro TV , care citează Reuters. Lacul Velence , al treilea ca mărime din Ungaria și aflat la circa 40 de kilometri vest de Budapesta, este o destinație de vacanță frecventată tocmai pentru proximitatea față de capitală. În această vară, nivelul apei este așteptat să scadă la noi minime, pe fondul schimbărilor climatice și al deceniilor de gestionare defectuoasă a resurselor de apă, spun experți și localnici. Datele National Directorate General for Water Management arată că nivelul apei era miercuri de 56 cm în localitatea Agard, la doar 3 cm peste minimul istoric de 53 cm înregistrat în 2022, ultimul an cu secetă extremă în Ungaria. În primele luni din 2026, nivelul era în jur de 80 cm. Ce înseamnă pentru turism și afacerile din zonă Efectele sunt deja vizibile în activitatea economică locală: în zilele recente, au apărut bancuri de nisip care se întind mult dincolo de linia obișnuită a țărmului, iar bărcile de închiriat au rămas ancorate la un debarcader aflat acum departe de apă. Un instructor de navigație, Peter Szaniszlo, a declarat că a început să își mute activitatea la Lacul Balaton, deoarece cei care veneau la Velence pentru apropierea de Budapesta sunt nevoiți acum să călătorească mai departe. Prognoza scăderii și cauzele invocate Fără precipitații semnificative, experții avertizează că nivelul apei ar putea scădea cu aproximativ jumătate de centimetru pe zi, până la 30 cm la sfârșitul verii. Tibor Horanyi a spus pentru Reuters că minimul istoric ar putea fi depășit în doar câteva zile și a pus situația atât pe seama schimbărilor climatice, cât și a deciziilor de management al apei, inclusiv drenarea zonelor umede pentru agricultură. Ce promite guvernul Ungariei Săptămâna trecută, ministrul mediului, Laszlo Gajdos, s-a întâlnit cu ONG-uri locale, primari și experți în gestionarea apelor pentru a discuta viitorul lacului. Într-o postare pe Facebook, acesta a indicat trei direcții: îmbunătățirea calității apei, soluții sustenabile pentru alimentarea lacului și refacerea mediului natural de pe maluri. Primarul orașului Gardony, Arpad Pal Eotvos, a spus pentru Reuters că refacerea nivelului apei va necesita timp și că comunitatea va trebui să se adapteze la noile condiții climatice. [...]
Liderul opoziției din Taiwan încearcă să reducă presiunea strategică asupra insulei, susținând că întâlnirea sa cu Xi Jinping a ocolit tema „reunificării” și mutând accentul pe reluarea dialogului, într-un moment în care Taipei așteaptă aprobarea unui pachet american de armament de 14 miliarde de dolari (aprox. 63 miliarde lei), potrivit NPR . Cheng Li-wun , președinta Kuomintang (KMT) – cel mai mare partid de opoziție din Taiwan – a declarat într-un interviu că, la întâlnirea cu liderul Chinei din aprilie, „reunificarea” „nu a fost niciodată discutată”. Ea a motivat că, pe fondul tensiunilor crescute din Strâmtoarea Taiwan, prioritatea ar fi reluarea dialogului și a negocierilor între cele două părți. Miza: apărarea Taiwanului și semnalul către Washington Declarațiile vin în timp ce persistă incertitudini legate de angajamentul pe termen lung al SUA pentru apărarea Taiwanului, iar insula așteaptă undă verde pentru un pachet de armament de 14 miliarde de dolari, notează publicația. În acest context, Cheng se află într-o vizită de 15 zile în Statele Unite, cu obiectivul de a convinge publicul american de abordarea KMT, mai orientată spre „angajare” (implicare diplomatică) cu Beijingul. În plan intern, KMT a fost criticat de partidul aflat la guvernare, Democratic Progressive Party (DPP), după ce a folosit majoritatea legislativă pentru a adopta în mai o versiune redusă a unui proiect de cheltuieli pentru apărare. Potrivit NPR, pachetul final a rămas mult sub nivelul pe care președintele Lai Ching-te îl considera necesar pentru pregătirea insulei în fața unui posibil atac chinez. Ce spune KMT despre bugetul de apărare și achizițiile militare Întrebată despre acuzațiile din Washington că KMT ar fi redus bugetul pentru arme, Cheng a susținut că partidul său ar fi, istoric, un susținător puternic al apărării Taiwanului și a criticat modul în care a fost gestionat „bugetul special” pentru apărare, pe care l-a descris drept opac. Ea a mai spus că KMT a ales să aprobe mai întâi vânzările externe de echipamente militare, pentru a evita întârzieri prelungite. „Nu avem condițiile” pentru discuții despre reunificare Cheng a argumentat că, după un deceniu în care contactele și dialogul între cele două părți ar fi fost „complet întrerupte”, tensiunile au crescut până aproape de pragul unui conflict. În acest cadru, a susținut că obiectivul imediat ar fi reluarea dialogului pentru reducerea tensiunilor și creșterea stabilității. Într-un pasaj cu miză politică directă, lidera KMT a avertizat că un război în Strâmtoarea Taiwan ar aduce „devastare” pentru Taiwan și ar putea atrage SUA, cu riscul unei escaladări majore. Linia politică: „consensul din 1992” și opoziția față de independență Cheng a afirmat că detensionarea ar depinde de revenirea ambelor părți la „consensul din 1992” și de opoziția față de independența Taiwanului. Ea a adăugat că, dacă KMT ar reveni la putere în 2028, ar relua schimburile „cuprinzătoare” cu China continentală și ar încerca să reducă activitățile militare prin mecanisme de construire a încrederii. În fața întrebărilor despre cum explică publicului american opoziția față de independență, Cheng a invocat cadrul constituțional al Republicii China (Taiwan), pe care l-a descris ca o „Constituție a unei singure Chine”, cu două „zone” – „zona continentală” și „zona liberă” (Taiwan) – și a susținut că, atât timp cât nu se urmărește „separarea permanentă”, nu ar exista „independență a Taiwanului” în sensul pe care îl contestă Beijingul. [...]
Ungaria a activat cel mai înalt nivel de alertă aeriană după ce un avion de pasageri de pe ruta Tel Aviv–Praga nu a răspuns comunicațiilor cu controlul civil al traficului aerian, iar o pereche de avioane de luptă JAS-39 Gripen a fost ridicată de urgență pentru interceptare, potrivit Mediafax . Intervenția a fost declanșată la solicitarea Centrului NATO pentru Operațiuni Aeriene Combinate, a anunțat premierul ungar Péter Magyar , care a precizat că a fost activat cel mai înalt nivel de alertă prevăzut pentru astfel de situații. Interceptare și escortă până la ieșirea din spațiul aerian ungar Avioanele militare au decolat pentru interceptarea aeronavei Airbus A321, care traversa spațiul aerian al Ungariei. La scurt timp, piloții militari au stabilit contact vizual cu echipajul, iar ulterior aeronava civilă a reluat comunicațiile radio cu autoritățile ungare de control aerian. Conform procedurilor NATO și ale apărării aeriene, avioanele de luptă au escortat avionul până la limita spațiului aerian al Ungariei, după care acesta și-a continuat zborul conform planului, părăsind spațiul aerian ungar în direcția Austriei. Autoritățile au indicat că ieșirea din spațiul aerian al Ungariei a avut loc la ora 20:10, iar avioanele Gripen s-au întors fără incidente la baza aeriană de la Kecskemét. Ce se știe despre cauză și evaluarea autorităților Premierul Péter Magyar a apreciat reacția structurilor implicate și a transmis că sistemul integrat de apărare aeriană al NATO a funcționat eficient pe durata incidentului. Autoritățile nu au indicat existența unei amenințări la adresa siguranței zborului, iar cauza întreruperii comunicațiilor radio nu a fost precizată până acum. [...]
Autoritățile din regiunea rusă Belgorod spun că bilanțul civililor uciși a ajuns la 541 de la începutul războiului , o creștere puternică față de ultima raportare oficială din 2025, potrivit Meduza . Datele au fost prezentate de guvernatorul interimar al regiunii, Aleksandr Șuvaev, într-un interviu pentru filiala regională a postului „Rossia 24”. El a afirmat că, pe lângă cei 541 de morți, alți 3.928 de locuitori ai regiunii Belgorod au fost răniți. Totodată, autoritățile locale susțin că regiunea ar fi fost vizată de „peste 55.000” de bombardamente din partea forțelor armate ucrainene (VSU), conform calculelor lor. Salt față de ultima raportare din 2025 Ultima dată când au fost comunicate oficial date agregate despre victime, fostul guvernator Viaceslav Gladkov anunța, în mai 2025, 320 de morți și 2.500 de răniți. Noua raportare indică o creștere semnificativă atât a numărului de decese, cât și a celui de răniți, fără ca materialul să ofere o defalcare pe perioade sau cauze. [...]
