Știri
Știri din categoria Externe

Ungaria a activat cel mai înalt nivel de alertă aeriană după ce un avion de pasageri de pe ruta Tel Aviv–Praga nu a răspuns comunicațiilor cu controlul civil al traficului aerian, iar o pereche de avioane de luptă JAS-39 Gripen a fost ridicată de urgență pentru interceptare, potrivit Mediafax.
Intervenția a fost declanșată la solicitarea Centrului NATO pentru Operațiuni Aeriene Combinate, a anunțat premierul ungar Péter Magyar, care a precizat că a fost activat cel mai înalt nivel de alertă prevăzut pentru astfel de situații.
Avioanele militare au decolat pentru interceptarea aeronavei Airbus A321, care traversa spațiul aerian al Ungariei. La scurt timp, piloții militari au stabilit contact vizual cu echipajul, iar ulterior aeronava civilă a reluat comunicațiile radio cu autoritățile ungare de control aerian.
Conform procedurilor NATO și ale apărării aeriene, avioanele de luptă au escortat avionul până la limita spațiului aerian al Ungariei, după care acesta și-a continuat zborul conform planului, părăsind spațiul aerian ungar în direcția Austriei. Autoritățile au indicat că ieșirea din spațiul aerian al Ungariei a avut loc la ora 20:10, iar avioanele Gripen s-au întors fără incidente la baza aeriană de la Kecskemét.
Premierul Péter Magyar a apreciat reacția structurilor implicate și a transmis că sistemul integrat de apărare aeriană al NATO a funcționat eficient pe durata incidentului.
Autoritățile nu au indicat existența unei amenințări la adresa siguranței zborului, iar cauza întreruperii comunicațiilor radio nu a fost precizată până acum.
Recomandate

Planurile SUA de a retrage capabilități-cheie din dispozitivul NATO obligă alianța să-și refacă rapid planurile de apărare , pe fondul temerilor din statele baltice că descurajarea ar putea slăbi, potrivit Digi24 . În acest context, comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR), generalul Alexus G. Grynkewich , susține că Rusia „nu caută un conflict” și că Moscova înțelege că nu ar putea avea succes militar împotriva alianței. Declarațiile au fost făcute la o masă rotundă în cadrul Salonului Aeronautic ILA de la Berlin, în timp ce aliații europeni urmăresc cu îngrijorare posibile „lacune de securitate” generate de intenția Washingtonului de a reduce resursele militare alocate Modelului de Forță al NATO – setul de forțe și echipamente care pot fi mobilizate în 10, 30 și 180 de zile în caz de criză. „Rusia nu caută un conflict... Înțeleg noțiunea de «alianță defensivă» și înțeleg că dispunem de o serie de avantaje asimetrice”. Ce capabilități ar putea fi retrase și de ce contează pentru Europa Potrivit informațiilor citate în material, printre forțele americane care ar putea fi retrase se numără: un grup de luptă al unui portavion american; toate submarinele capabile să lanseze rachete de croazieră; avioane de patrulare maritimă de tip Poseidon; avioane de realimentare în zbor; avioane de vânătoare de tip F-16 și F-15E. Grynkewich a confirmat pentru prima dată aceste reduceri și a explicat că sunt legate de nevoia SUA de a avea disponibile capabilități aeriene și maritime în eventualitatea unei crize în Pacific. În paralel, Washingtonul a anunțat deja planuri de retragere a 5.000 de soldați din Germania și anularea desfășurării unui batalion de artilerie cu rază lungă de acțiune, care urma să ajungă în țară la finalul acestui an. NATO își face „planuri de urgență” și pune accent pe achiziții rapide În calitate de comandant NATO, Grynkewich spune că lucrează la planuri de urgență privind ce capabilități ar putea exista sau ar putea lipsi „în anumite condiții”. Pe termen scurt, accentul ar urma să cadă pe echipamente care pot fi cumpărate, puse în funcțiune și extinse rapid, inclusiv sisteme de foc cu rază lungă de acțiune. În privința riscului unui atac asupra statelor baltice, generalul afirmă că misiunea sa este să mențină credibilitatea descurajării și să se asigure că Rusia înțelege că „dacă ar încerca ceva” nu ar avea succes, ceea ce ar reduce probabilitatea asumării unui astfel de risc. Separat, materialul amintește că Vladimir Putin a numit „absurdități” temerile europene privind un posibil atac asupra țărilor NATO, susținând că acestea ar fi folosite pentru a justifica majorarea cheltuielilor de apărare. În același tablou, Grynkewich – care a participat la negocierile conduse de SUA pentru a media un armistițiu între Rusia și Ucraina – afirmă că forțele ucrainene „rezistă cu siguranță”, iar liniile frontului sunt „relativ stabile”, în condițiile în care avansurile rusești ar fi lente și cu pierderi mari. [...]

Mesajul de reasigurare al lui Mark Rutte privind angajamentul SUA față de NATO vine pe fondul unei erodări rapide a încrederii europenilor în Washington , într-un moment în care discuțiile despre redistribuirea resurselor militare americane alimentează temeri legate de „goluri” de securitate în Europa, potrivit Digi24 . Secretarul general al NATO a declarat la Bruxelles, într-o apariție alături de premierul norvegian Jonas Gahr Store , că Statele Unite rămân „pe deplin angajate” față de alianță. Rutte a indicat drept argumente prezența trupelor americane în Europa, rolul de lider al SUA în NATO și contribuțiile la apărarea colectivă, notează TVP World (citat de Digi24). De ce contează: încrederea publică în SUA, în scădere în Europa Declarațiile vin după publicarea unui sondaj independent care arată că doar 11% dintre respondenții din 15 țări europene consideră în prezent SUA un aliat. În acest context, mesajul lui Rutte urmărește să reducă incertitudinea politică și strategică resimțită în capitalele europene, într-o perioadă în care credibilitatea garanțiilor de securitate este esențială pentru planificarea apărării. Norvegia: SUA rămâne principalul aliat, dar crește cooperarea europeană Jonas Gahr Store a spus că Norvegia continuă să considere SUA cel mai important aliat, invocând preocupările de securitate din nordul îndepărtat și de la granița Norvegiei cu Rusia. În același timp, el a subliniat intensificarea cooperării în domeniul apărării cu: Marea Britanie Germania Franța Polonia Țările de Jos Canada Context militar: „Rusia nu caută un conflict”, spune comandantul aliat din Europa În paralel, Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR), generalul Alexus G. Grynkewich, a declarat că Rusia „nu caută un conflict”, deși aliații europeni sunt îngrijorați de posibile lacune de securitate asociate planurilor Washingtonului de a retrage resurse militare-cheie, relatează Financial Times (citat de Digi24). Într-o discuție la Salonul Aeronautic ILA de la Berlin, Grynkewich a spus că misiunea sa este să mențină credibilă descurajarea NATO și să se asigure că Moscova înțelege că nu poate avea succes militar împotriva alianței. „Am analizat cu mare atenție informațiile. Rusia nu caută un conflict. Înțeleg noțiunea de «alianță defensivă» și înțeleg că dispunem de o serie de avantaje asimetrice”. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendarul sau amploarea eventualelor retrageri de resurse americane, rămâne neclar ce măsuri concrete ar urma să fie luate pentru a reduce percepția de vulnerabilitate în rândul publicului și al guvernelor europene. [...]

Autoritățile din regiunea rusă Belgorod spun că bilanțul civililor uciși a ajuns la 541 de la începutul războiului , o creștere puternică față de ultima raportare oficială din 2025, potrivit Meduza . Datele au fost prezentate de guvernatorul interimar al regiunii, Aleksandr Șuvaev, într-un interviu pentru filiala regională a postului „Rossia 24”. El a afirmat că, pe lângă cei 541 de morți, alți 3.928 de locuitori ai regiunii Belgorod au fost răniți. Totodată, autoritățile locale susțin că regiunea ar fi fost vizată de „peste 55.000” de bombardamente din partea forțelor armate ucrainene (VSU), conform calculelor lor. Salt față de ultima raportare din 2025 Ultima dată când au fost comunicate oficial date agregate despre victime, fostul guvernator Viaceslav Gladkov anunța, în mai 2025, 320 de morți și 2.500 de răniți. Noua raportare indică o creștere semnificativă atât a numărului de decese, cât și a celui de răniți, fără ca materialul să ofere o defalcare pe perioade sau cauze. [...]

Mai multe etaje din Pentagon au fost izolate și evacuate după ce sistemele interne au semnalat o problemă de calitate a aerului, declanșând aplicarea protocoalelor pentru „materiale periculoase”, potrivit Euronews . Incidentul a dus la restricții de acces și la mobilizarea echipelor specializate, cu impact operațional imediat asupra activității din clădire. Problema a fost identificată de sistemele de monitorizare a calității aerului, iar autoritățile au activat măsuri preventive până la stabilirea cauzei. Sean Parnell , purtătorul de cuvânt al Pentagonului, a spus că departamentul aplică procedurile standard, inclusiv un ordin de adăpostire la locul de muncă pentru zona afectată. „Departamentul aplică protocoalele standard de protecție, inclusiv un ordin de adăpostire la locul de muncă pentru zona afectată.” Intervenție coordonată și verificări suplimentare Intervenția este coordonată de echipa pentru materiale periculoase a Agenției pentru Protecția Forțelor din cadrul Pentagonului, împreună cu pompierii din comitatul Arlington, conform căpitanului Jamie Jill, purtător de cuvânt al departamentului local de pompieri. Departamentul de Pompieri și Servicii Medicale de Urgență din Arlington a confirmat pe rețelele sociale desfășurarea operațiunilor la Pentagon. Serviciul de securitate al Pentagonului a transmis că sunt necesare teste suplimentare pentru a determina cauza, iar acestea ar putea dura între una și două ore. În același mesaj, autoritățile au precizat că în zonă pot fi observate efective din mai multe agenții și măsuri preventive în curtea centrală, fără ca acest lucru să fie interpretat greșit. „Aceste teste suplimentare ar putea dura între una și două ore. Echipele de intervenție sunt mobilizate și pregătite să ofere sprijin persoanelor aflate în clădire, dacă va fi necesar.” [...]

Statele Unite își mută atenția pe minereurile critice din Kazahstan , într-o mișcare care poate repoziționa fluxurile de investiții și lanțurile de aprovizionare cu materii prime strategice, pe fondul competiției globale pentru resurse. O delegație americană aflată la Astana a numit exploatarea acestor minereuri o „prioritate absolută” a politicii SUA, potrivit Agerpres , care citează agenția EFE. Subsecretarul american pentru comerț David L. Fogel a spus, la Congresul Internațional de Minerit și Metalurgie 2026 din capitala Kazahstanului, că Washingtonul caută „surse fiabile” de aprovizionare cu astfel de minerale, iar Kazahstanul este „un punct cheie” datorită resurselor sale abundente. Oficialul a legat explicit tema de interesele comerciale și de securitate ale SUA. În același context, Fogel a amintit că investițiile americane în Kazahstan au depășit 100 de miliarde de dolari de la obținerea independenței țării, în urmă cu 35 de ani, și a insistat că SUA sunt „aici pe termen lung”. El a precizat că este însoțit de reprezentanți ai peste 20 de companii americane și ai mai multor agenții guvernamentale. Ce ar putea debloca proiectele: cartografiere, topografie și standarde Pentru aprofundarea cooperării în exploatarea resurselor, oficialul american a indicat nevoia de a aborda „probleme precum cartografierea și topografia” și de a adopta standarde internaționale „consistente” — elemente care, în practică, pot accelera trecerea de la potențial geologic la proiecte bancabile și exploatări industriale. De partea kazahă, premierul Olzhas Bektenov a declarat că este deja în desfășurare o cartografiere geologică detaliată la nivel național, pe o suprafață de peste două milioane de kilometri pătrați. Angajamentul financiar al Kazahstanului Bektenov a mai spus că statul kazah va investi aproximativ 470 de milioane de dolari (aprox. 2,2 miliarde lei) în explorare geologică în următorii trei ani, o sumă comparabilă cu cheltuielile publice totale pentru explorare geologică din ultimele două decenii. Pentru companii, mesajul combinat — „prioritate absolută” pentru SUA și bani publici pentru explorare din partea Kazahstanului — sugerează o fereastră de oportunitate pentru proiecte noi în minerit și metalurgie, însă materialul citat nu oferă detalii despre acorduri concrete, calendare de investiții sau minereuri specifice vizate. [...]

Ucraina avertizează civilii că sudul ocupat devine țintă militară , pe fondul intensificării loviturilor asupra infrastructurii logistice ruse, potrivit Mediafax . Mesajul vizează locuitorii din zonele ocupate ale regiunilor Zaporojie și Herson , cărora li se recomandă să ia în calcul evacuarea „cât mai curând”. Avertismentul a fost transmis joi de șeful administrației militare din Zaporojie, Ivan Fedorov , care susține că forțele ruse au tratat mult timp orașele ocupate din cele două regiuni drept zone sigure, folosite pentru aprovizionarea trupelor și coordonarea operațiunilor. „Inamicul a considerat prea mult timp Melitopol, Berdiansk, Enerhodar și Henicesk drept spatele său profund. Pentru prea mult timp a folosit părțile ocupate ale regiunilor Zaporojie și Herson ca centru logistic pentru aprovizionarea trupelor sale.” De ce crește riscul pentru civili Fedorov afirmă că „situația se schimbă” deoarece armata ucraineană și-a intensificat operațiunile împotriva forțelor ruse, vizând în mod repetat obiective cu rol militar și logistic. „Trupele ucrainene lovesc sistematic infrastructura militară a ocupanților, posturile de comandă, depozitele și rutele de aprovizionare.” În acest context, oficialul a cerut populației să nu amâne plecarea, argumentând că utilizarea teritoriilor ocupate pentru nevoi militare mărește riscurile pentru civili. Context: sudul ocupat și rolul logistic O parte importantă a regiunii Zaporojie, inclusiv orașele Melitopol și Enerhodar, se află sub controlul Rusiei din primele luni ale invaziei declanșate în 2022. În ultimele luni, Ucraina a intensificat atacurile cu drone și rachete asupra depozitelor, centrelor de comandă și infrastructurii logistice folosite de armata rusă în teritoriile ocupate din sudul țării, pe fondul încercării de a reduce capacitatea de aprovizionare și coordonare a forțelor ruse. [...]