Știri
Știri din categoria Externe
Războiul din Iran riscă să reducă accesul Ucrainei la apărare antiaeriană, pe fondul epuizării resurselor SUA și Europei și al unei reconfigurări a priorităților de securitate, avertizează președintele ucrainean Volodimir Zelenski într-un interviu citat de Digi24. Mesajul are o miză operațională directă: competiția pentru sisteme și muniții de apărare aeriană se poate intensifica exact într-un moment în care Ucraina depinde de livrările partenerilor.
Zelenski susține că noul conflict „întărește Rusia” și „pune presiune” pe resursele energetice ale americanilor și europenilor, ceea ce poate schimba echilibrul geopolitic și poate limita sprijinul practic pentru Kiev, inclusiv în zona apărării aeriene.
„Un război în Iran va duce la o agresiune mai amplă, nu doar în Orientul Mijlociu. Și va limita accesul Ucrainei la apărarea aeriană.”
În același interviu, Zelenski descrie conflictul din Iran drept o „provocare energetică serioasă pentru toată lumea” și spune că acesta creează presiune suplimentară asupra SUA și UE, inclusiv prin întrebarea legată de poziționarea Chinei într-un context în care rolul de mediator devine mai dificil.
Totodată, el afirmă că Rusia are „grave probleme economice”, invocând un deficit bugetar de 100 de miliarde de dolari și susținând că până acum ar fi fost acoperit doar parțial.
„Un deficit bugetar de 100 de miliarde de dolari nu poate fi acoperit de un război de scurtă durată în Orientul Mijlociu. Până acum, au acoperit doar 10%, nimic mai mult.”
Zelenski leagă restricțiile asupra rețelelor sociale din Rusia de teama autorităților de tulburări interne, în special în scenariul unei mobilizări masive, inclusiv din marile orașe precum Moscova și Sankt Petersburg.
El afirmă că Rusia se bazează acum pe recrutare pe bază de contract, dar că aceasta ar avea limite, iar pentru suplimentarea efectivelor cu „un milion până la un milion și jumătate” ar fi necesară mobilizarea, deoarece atragerea unui asemenea număr prin contracte ar fi prea costisitoare. În acest context, Zelenski descrie două scenarii: o ofensivă de anvergură sau o ofensivă paralelă de mică amploare, cu costuri mai reduse.
Zelenski mai spune că Ucraina investește 30 de miliarde de dolari (aprox. 138 mld. lei) în sectorul său de apărare, finanțat „în mare parte” de parteneri, iar capacitatea ar putea ajunge la 60 de miliarde de dolari (aprox. 276 mld. lei). El afirmă că există 200 de companii ucrainene de apărare „foarte puternice”, dintre care 30 ar fi „printre cele mai bune din lume”, producând de la drone și sisteme de deminare la artilerie și vehicule blindate.
În privința exporturilor de armament, Zelenski indică o formulă în care prioritatea rămâne frontul, iar ulterior livrările ar putea merge către țări partenere, cu accent pe statele care susțin constant Ucraina financiar și militar.
Zelenski reiterează obiectivul aderării Ucrainei la UE și avansează o viziune mai largă de securitate, în care ar conta și Norvegia, Marea Britanie și Turcia, pe lângă Ucraina, ca elemente care ar putea întări semnificativ capacitatea de apărare a Europei.
Pentru Ucraina, însă, avertismentul central rămâne unul imediat: dacă războiul din Iran mută resurse și atenție, accesul la sisteme de apărare aeriană ar putea deveni mai dificil, cu efect direct asupra capacității de protecție a infrastructurii și a populației.
Recomandate
Loviturile ucrainene cu drone la distanță lungă continuă să afecteze semnificativ producția de petrol a Rusiei , într-un moment în care ofensiva rusoasă de primăvară-vară 2026 avansează sub așteptări, potrivit evaluării Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post . Evaluarea notează că șeful Statului Major General rus, generalul Valeri Gherasimov , „continuă să facă afirmații mult exagerate” despre avansurile rusești, în timp ce performanța forțelor ruse în ofensiva în curs este slabă. ISW susține că „nici cele mai generoase interpretări” ale altor surse ruse nu îi confirmă declarațiile și că acestea ar putea urmări să acopere lipsa de progres în ofensiva din 2026. Impact operațional: presiune pe sectorul petrolier rus ISW indică faptul că atacurile ucrainene cu drone la distanță lungă au „impacturi semnificative” asupra producției de petrol a Rusiei. În același timp, raportul menționează că forțele ucrainene au continuat campania de lovituri la distanță împotriva infrastructurii petroliere ruse și a unor active militare. Materialul nu oferă, în extrasul publicat, cifre privind scăderi de producție sau pierderi, dar subliniază consecința operațională: vulnerabilizarea infrastructurii energetice ruse prin lovituri repetate. Situația pe front și atacuri aeriene Potrivit evaluării, forțele ucrainene au avansat recent în direcția Kupiansk și în zona tactică Kostiantînivka–Drujkivka. În paralel, Rusia a lansat peste noapte două rachete balistice Iskander-M și 143 de drone împotriva Ucrainei, conform aceluiași rezumat ISW preluat de publicație. Context politic intern în Rusia ISW mai notează că Kremlinul își continuă eforturile de militarizare a societății ruse și de numire a unor veterani loiali în poziții de autoritate înaintea alegerilor pentru Duma de Stat, programate în septembrie 2026. [...]
Deblocarea ajutorului financiar european de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina (aprox. 450 miliarde lei) repune pe masă un mecanism de împrumut cu garanții între statele UE și cu risc bugetar dacă Rusia nu plătește „reparații de război” , potrivit G4Media . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat acordul dintre partenerii din UE și Ungaria, care i-a permis premierului ungar Viktor Orban să-și ridice veto-ul asupra pachetului. Ajutorul este descris ca fiind oferit „sub forma unui împrumut”, pe care Kievul îl va rambursa doar dacă Rusia va plăti „reparații de război”. În caz contrar, nota de plată ar urma să fie acoperită de statele UE, cu excepția Ungariei, Republicii Cehe și Slovaciei, care au refuzat să participe la mecanismul de garantare, conform informațiilor preluate în articol. Deblocarea a venit după ce Ucraina a reparat și repus în funcțiune conducta petrolieră Drujba, care furnizează petrol rusesc către țările central-europene, iar Ungaria a acceptat ridicarea veto-ului, mai notează materialul. Tot Orban și-a ridicat și opoziția față de al 20-lea pachet de sancțiuni europene împotriva Rusiei. Într-un mesaj pe rețeaua socială X, Zelenski a transmis că pachetul de ajutor pe doi ani și noul pachet de sancțiuni „sunt acum în aplicare”, după validarea măsurilor de către ambasadorii celor 27 de state membre. El a susținut că sprijinul pentru Ucraina și presiunea asupra Rusiei trebuie să fie „suficiente” pentru a crea stimulente de oprire a războiului. Miza următoare: negocierile de aderare la UE Zelenski a indicat că următorul obiectiv este avansarea negocierilor de aderare, inclusiv prin deschiderea unor grupuri de capitole. În același timp, Ucraina cere o dată precisă pentru aderare, însă Bruxelles-ul și majoritatea statelor membre au explicat că nu pot avansa o astfel de dată, iar procesul depinde de îndeplinirea criteriilor de aderare. În context, articolul amintește că Orban s-a opus și aderării Ucrainei, invocând situația drepturilor minorității maghiare din Transcarpatia și posibile efecte negative asupra economiei Ungariei. [...]
Ucraina cere Bulgariei să nu blocheze deciziile UE pro-Kiev , pe fondul temerilor că Sofia ar putea vira spre o linie mai apropiată de Moscova, potrivit Mediafax . Mesajul vine după victoria electorală a partidului condus de Rumen Radev , descris în articol ca un lider care a pledat pentru dialog cu Kremlinul și care s-a opus trimiterii de arme către Ucraina. În acest context, Kievul și oficiali ai Uniunii Europene privesc cu îngrijorare poziția viitoare a Bulgariei față de războiul din Ucraina. Într-un interviu publicat miercuri, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a spus că Ucraina se așteaptă ca „relațiile de bună vecinătate” cu Bulgaria să continue și ca poziția Sofiei să rămână „consecventă” în sprijinirea Ucrainei, „de la integritatea teritorială până la apartenența noastră la Uniunea Europeană”. Miza: riscul de veto și blocaj în UE Deși Radev s-a opus livrărilor de arme, el a anunțat că nu va folosi dreptul de veto al Bulgariei — instrument disponibil tuturor statelor membre — pentru a bloca deciziile UE favorabile Ucrainei. Totuși, victoria sa a alimentat temeri că Bulgaria ar putea deveni mai „obstrucționistă” în interiorul blocului european, într-un rol comparat în material cu cel asociat anterior Ungariei sub fostul premier Viktor Orbán. Kremlinul a reacționat pozitiv la alegerea lui Radev, purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov declarând că Moscova a privit favorabil apelurile acestuia pentru îmbunătățirea relațiilor. Rezultatele alegerilor, pe scurt Potrivit rezultatelor oficiale anunțate luni, citate în articol, Partidul Bulgaria Progresistă al lui Radev a obținut 44,7% din voturi după numărarea a 91,7% din buletine. În urma sa s-au situat coaliția PP-DB cu 13,2% și partidul GERB, condus de Boyko Borissov, cu 13,4%. În material se menționează că informațiile despre reacția Ucrainei sunt relatate de Kyiv Post. [...]
Economia Rusiei riscă un șoc bugetar și financiar pe fondul războiului și al scăderii veniturilor din energie , potrivit unei analize publicate de Libertatea , care citează evaluări ale serviciului suedez de informații militare și ale Institutului american pentru Studiul Războiului (ISW). Miza pentru mediul de afaceri și piețe este că presiunea combinată a cheltuielilor de război, sancțiunilor și dependenței de petrol și gaze poate împinge economia către o ajustare abruptă, nu doar către o încetinire graduală. În material, Thomas Nilsson, șeful serviciului suedez de informații militare, susține că modelul actual nu este sustenabil, în condițiile în care Rusia produce echipamente pentru război care sunt apoi distruse pe câmpul de luptă. El indică probleme structurale inclusiv în industria de apărare: corupție și dependență de creditele băncilor de stat, menționând că sectorul ar înregistra pierderi dacă este exclusă producția de drone. Date contestate și risc de decizii luate „pe întuneric” Un element central al evaluării este acuzația că Rusia ar manipula sistematic datele economice pentru a proiecta imaginea unei economii „reziliente”, inclusiv către aliații Ucrainei. În acest context, Nilsson speculează că inclusiv Vladimir Putin ar putea să nu primească o imagine reală a situației economice, din cauza modului în care funcționează sistemul de raportare într-un regim autoritar. Tot Nilsson avansează ideea că inflația reală ar putea fi „mai aproape de 15%” decât de cifra oficială de 5,86% și conturează două scenarii pentru economie: „un declin pe termen lung” sau „un șoc”, cu o posibilă „catastrofă financiară”. Semnale din buget: deficit mare și venituri energetice în scădere ISW notează, potrivit articolului, că evaluările serviciului suedez sunt în linie cu analizele sale pe termen lung și vorbește despre „provocări considerabile” pentru economia Rusiei, inclusiv eforturi de mușamalizare pentru a menține percepția că războiul poate continua pe termen nedefinit. În același timp, sunt prezentate și date bugetare recente: în ianuarie 2026, bugetul Rusiei ar fi înregistrat un deficit de 1,7 trilioane de ruble (22 de miliarde de dolari, aprox. 101 miliarde lei), iar veniturile ar fi scăzut cu aproape 12%, până la 31 miliarde de dolari (aprox. 143 miliarde lei). Scăderea este pusă în principal pe seama prăbușirii câștigurilor din exporturile de petrol și gaze cu 50%, până la aproximativ 5 miliarde de dolari (aprox. 23 miliarde lei), potrivit datelor Ministerului Finanțelor citate în articol. Putin a recunoscut, într-o ședință de guvern, existența unor probleme economice și a spus că în ianuarie PIB-ul Rusiei a fost cu 2,1% mai mic față de anul trecut, cerând măsuri ferme pentru revenirea la o „creștere sustenabilă”. De ce contează Pentru investitori și companii, combinația dintre deficit bugetar ridicat și scăderea veniturilor din energie sugerează o presiune mai mare pe finanțarea statului și pe stabilitatea macroeconomică, într-o economie descrisă ca dependentă de exporturile de combustibili fosili. În plus, dacă datele sunt într-adevăr cosmetizate, riscul operațional crește: deciziile de politică economică pot fi luate pe baza unor indicatori distorsionați, ceea ce poate amplifica volatilitatea atunci când ajustarea devine inevitabilă. În finalul materialului este menționat și oligarhul Oleg Deripaska , apropiat al lui Putin, care le-ar fi cerut rușilor să „strângă rândurile” și să muncească mai mult, pe fondul ideii că „lumea s-a schimbat”, potrivit Fontanka. [...]
Iranul condiționează redeschiderea Strâmtorii Ormuz de ridicarea blocadei navale americane , ceea ce menține un risc major pentru transportul maritim și fluxurile comerciale din regiune, potrivit Adevărul . Președintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf , a declarat miercuri că redeschiderea strâmtorii este „imposibilă” atât timp cât SUA păstrează blocada asupra porturilor iraniene, pe care Teheranul o consideră o încălcare a armistițiului dintre cele două țări. Mesajul a fost publicat pe platforma X, după ce președintele american Donald Trump a anunțat marți seară o prelungire unilaterală a armistițiului încheiat pe 8 aprilie. „O încetare a focului completă nu are sens decât dacă nu este încălcată printr-o blocadă navală (...) Redeschiderea Strâmtorii Ormuz este imposibilă atât timp cât încetarea focului este în mod fățiș încălcată.” Ce se întâmplă pe teren: blocaj „de facto” și incidente cu nave comerciale În contextul războiului declanșat împotriva Iranului de SUA și Israel, Teheranul a blocat „de facto” Strâmtoarea Ormuz și a amenințat că va ataca orice navă care are legături cu SUA, Israel și aliații acestora, conform informațiilor din articol. Iranul a mai anunțat miercuri că a atacat și a imobilizat sau sechestrat trei nave comerciale care ar fi încercat să traverseze strâmtoarea fără autorizația sa. În material sunt menționate și două articole conexe despre escaladare și despre navele vizate: „menințând că va ataca orice navă” și „Iranul a anunțat miercuri că a atacat și imobilizat”, ambele publicate de Adevărul. Miza economică: presiune pe rutele maritime și pe negocieri Din perspectiva operațională, condiționarea redeschiderii de ridicarea blocadei americane prelungește incertitudinea pentru traficul comercial prin zonă și crește riscul de întreruperi, pe fondul amenințărilor și incidentelor raportate. SUA au impus, la rândul lor, o blocadă asupra porturilor iraniene după eșecul negocierilor din 11 aprilie, desfășurate în Pakistan, iar o nouă rundă de negocieri este așteptată, potrivit aceleiași relatări. [...]
Liderul comuniștilor ruși avertizează că degradarea economiei poate alimenta instabilitate politică înainte de alegeri , într-un mesaj transmis direct guvernului în plenul Dumei de Stat, potrivit Antena 3 . Ghennadi Ziuganov , în vârstă de 81 de ani, a susținut că, fără măsuri „financiare, economice și de altă natură” adoptate rapid, Rusia riscă „o repetare a ceea ce s-a întâmplat în 1917”, referire la revoluția care a răsturnat monarhia și a deschis calea către Uniunea Sovietică. Declarațiile au fost făcute într-o sesiune plenară, în contextul alegerilor parlamentare programate în septembrie în Federația Rusă. „Dacă guvernul nu adoptă de urgență măsuri financiare, economice și de altă natură, până în toamnă ne așteaptă o repetare a ceea ce s-a întâmplat în 1917. Nu avem dreptul să repetăm asta. Haideți să luăm niște decizii!” Mesaj calibrat: sprijin pentru Putin, critică pentru guvern și Banca Centrală Ziuganov a spus că formațiunea sa îl susține pe Vladimir Putin și „strategia și politicile sale”, dar a acuzat executivul că „nu ne ascultați”. Țintele sale au fost guvernul condus de premierul Mihail Mișustin, Banca Centrală și partidul de guvernământ „Rusia Unită”, pe fondul unor presiuni asupra popularității acestora, potrivit materialului care citează Reuters prin Agerpres. Discursul a fost primit cu aplauze și a fost urmărit de Viaceslav Volodin, președintele camerei inferioare a Parlamentului federal și aliat apropiat al lui Putin. Context economic: contracție la început de an și dobânzi ridicate În același tablou, Putin și-a criticat miniștrii după ce economia s-a contractat cu 1,8% în primele două luni ale anului și le-a cerut noi măsuri pentru stimularea PIB, notează articolul. Economia Rusiei, evaluată la 3,1 trilioane de dolari (aprox. 14,3 trilioane lei), s-a contractat în 2022, dar a crescut în 2023, 2024 și 2025, evitând o prăbușire în pofida sancțiunilor occidentale legate de războiul din Ucraina. Totuși, „presiunea războiului” și dobânzile de două cifre au încetinit creșterea la 1% anul trecut. În paralel, războiul declanșat de SUA și Israel împotriva Iranului a dus la creșterea prețului petrolului, evoluție care ar putea sprijini economia rusă dacă se menține, mai arată materialul. Fondul Monetar Internațional și-a revizuit în creștere prognoza de creștere economică pentru Rusia în acest an, de la 0,8% la 1,1%. De ce contează: semnal intern despre riscuri sociale, pe fondul controlului politic Deși „nu există în prezent semne de tulburări sociale grave în Rusia”, articolul notează că astfel de semne pot fi mai greu de observat din cauza cenzurii de război, a interzicerii protestelor, a pedepselor lungi pentru disidenți și a intensificării activității FSB. În lectura Reuters, preluată de Antena 3, avertismentul lui Ziuganov pare și o mișcare electorală: să atragă voturile celor afectați de scăderea nivelului de trai, să distanțeze președintele de problemele economice și să arate că sistemul politic recunoaște urgențe care trebuie rezolvate. [...]
