Știri
Știri din categoria Externe
Scăderea accelerată a nivelului Lacului Velence riscă să lovească direct turismul local, după ce specialiștii avertizează că apa ar putea ajunge la cote care fac dificilă navigația și înotul, potrivit Știrile Pro TV, care citează Reuters.
Lacul Velence, al treilea ca mărime din Ungaria și aflat la circa 40 de kilometri vest de Budapesta, este o destinație de vacanță frecventată tocmai pentru proximitatea față de capitală. În această vară, nivelul apei este așteptat să scadă la noi minime, pe fondul schimbărilor climatice și al deceniilor de gestionare defectuoasă a resurselor de apă, spun experți și localnici.
Datele National Directorate General for Water Management arată că nivelul apei era miercuri de 56 cm în localitatea Agard, la doar 3 cm peste minimul istoric de 53 cm înregistrat în 2022, ultimul an cu secetă extremă în Ungaria. În primele luni din 2026, nivelul era în jur de 80 cm.
Efectele sunt deja vizibile în activitatea economică locală: în zilele recente, au apărut bancuri de nisip care se întind mult dincolo de linia obișnuită a țărmului, iar bărcile de închiriat au rămas ancorate la un debarcader aflat acum departe de apă.
Un instructor de navigație, Peter Szaniszlo, a declarat că a început să își mute activitatea la Lacul Balaton, deoarece cei care veneau la Velence pentru apropierea de Budapesta sunt nevoiți acum să călătorească mai departe.
Fără precipitații semnificative, experții avertizează că nivelul apei ar putea scădea cu aproximativ jumătate de centimetru pe zi, până la 30 cm la sfârșitul verii. Tibor Horanyi a spus pentru Reuters că minimul istoric ar putea fi depășit în doar câteva zile și a pus situația atât pe seama schimbărilor climatice, cât și a deciziilor de management al apei, inclusiv drenarea zonelor umede pentru agricultură.
Săptămâna trecută, ministrul mediului, Laszlo Gajdos, s-a întâlnit cu ONG-uri locale, primari și experți în gestionarea apelor pentru a discuta viitorul lacului. Într-o postare pe Facebook, acesta a indicat trei direcții: îmbunătățirea calității apei, soluții sustenabile pentru alimentarea lacului și refacerea mediului natural de pe maluri.
Primarul orașului Gardony, Arpad Pal Eotvos, a spus pentru Reuters că refacerea nivelului apei va necesita timp și că comunitatea va trebui să se adapteze la noile condiții climatice.
Recomandate
Demisia ministrului spaniol al Transporturilor pune presiune pe agenda de siguranță feroviară după coliziunea dintre două trenuri de mare viteză soldată cu cel puțin 69 de morți, potrivit Mediafax . Óscar Puente și-a anunțat demisia marți, în Congres, unde fusese chemat să ofere detalii despre circumstanțele accidentului produs miercurea trecută în apropierea localității Urda, la sud de Madrid. Mediafax notează că informația este relatată de BBC. În explicația publică, Puente a invocat faptul că, într-un interval mai mic de un an, au avut loc două accidente feroviare grave în Spania, făcând referire și la un accident mortal din luna ianuarie, în Andaluzia. „Un ministru al Transporturilor dintr-o țară precum Spania nu poate rămâne în funcție după două accidente de o asemenea gravitate în mai puțin de un an.” Ce s-a întâmplat la Urda Accidentul de la Urda a implicat două trenuri de mare viteză: un tren al operatorului de stat Renfe a lovit din spate un alt tren, staționat, aparținând companiei Iryo. Bilanțul menționat de Mediafax este de cel puțin 69 de morți și zeci de răniți. De ce contează Demisia, anunțată în Parlament la doar șase zile după tragedie, ridică miza politică a investigației și mută accentul pe responsabilitatea instituțională pentru siguranța rețelei feroviare. În lipsa altor detalii în materialul citat, nu este precizat cine îi va prelua atribuțiile și nici un calendar pentru numirea unui succesor. [...]
Europa riscă să suporte costuri economice și de securitate mai mari dacă alegerile intermediare din SUA declanșează o escaladare a confruntării politice la Washington, cu efecte în lanț asupra Ucrainei, energiei și relațiilor transatlantice, potrivit unei analize din Politico . Miza pentru europeni nu este doar cine controlează Congresul, ci cum se traduce asta în decizii rapide sau blocaje: investigații, condiționări bugetare și o competiție internă care poate împinge politica externă americană spre impredictibilitate. Analiza indică cinci zone pe care Europa ar trebui să le urmărească atent, de la tarife și presiuni politice până la prețurile la energie. 1) Presiune sporită asupra Europei, chiar și cu democrații mai puternici în Congres Un scenariu considerat „probabil” de observatori citați este ca Europa să ajungă ținta frustrărilor lui Donald Trump, inclusiv prin cereri mai dure și o relație transatlantică mai conflictuală. Wolfgang Ischinger, diplomat german și fost președinte al Conferinței de Securitate de la München, avertizează că europenii ar trebui să se pregătească pentru „mai multă acrimonie” și „mai multe cereri” din partea lui Trump. Chiar dacă democrații ar câștiga pârghii în Congres și ar intensifica audierile de control sau ar atașa condiții mai stricte legislației, analiza subliniază că președintele SUA păstrează o marjă mare de manevră în politică externă, securitate națională și comerț. Phil Gordon, fost consilier pe securitate națională al fostei vicepreședinte Kamala Harris, punctează că Trump controlează inclusiv instrumente precum tarifele și poate bloca legi prin veto. 2) Ucraina ar putea primi „spațiu de respirație”, dar nu rapid Analiza notează că majoritatea liderilor democrați au susținut constant ajutorul pentru Ucraina, prezentându-l ca apărare a democrației și a dreptului internațional, dar și ca interes de securitate al SUA. Totuși, Bronwen Maddox, directoarea think tank-ului britanic Chatham House , avertizează că nu trebuie așteptată o „salvare instantanee” pentru Volodîmîr Zelenski: chiar dacă democrații ar decide să trimită mai mult sprijin, inclusiv bani, efectele ar putea apărea în luni sau chiar ani. În același timp, Ucraina are nevoie de sprijin imediat, în special de sisteme Patriot pentru apărarea antiaeriană, pentru a trece iarna sub bombardamentele continue ale Rusiei, mai arată analiza. 3) Riscul unui „acord de pace” în stil trumpist, cu relaxarea sancțiunilor pentru Rusia Donald Trump se prezintă drept „președintele păcii” și a susținut public că a încheiat opt conflicte internaționale, iar în privința Ucrainei a pus tot mai mult responsabilitatea pe Zelenski pentru lipsa unui acord, potrivit textului. Fostul diplomat american Kurt Volker este citat spunând că Trump ar putea ignora protestele Kievului și ale aliaților europeni și ar putea începe ridicarea sancțiunilor și reluarea unor afaceri cu Rusia, inclusiv prin directive către Trezoreria SUA pentru a nu mai implementa sancțiuni și prin încercări de a obține noi acorduri energetice. Volker adaugă însă că, în privința NATO și a amenințărilor privind reducerea prezenței militare americane în Europa, Trump ar putea fi „mai mult lătrat decât mușcat”, pe motiv că nu ar avea sprijin intern larg pentru schimbări radicale. 4) Energia: scăderile de preț nu sunt garantate, iar șocul poate continua Întrebarea dacă prețurile la energie ar putea să se prăbușească primește un răspuns prudent: „nu pariați pe asta”, arată analiza. Este menționat că prețul petrolului a scăzut într-o zi în cel mai rapid ritm din august, dar Brent rămânea la 108 dolari/baril (aprox. 500 lei). Potrivit analizei, fără un acord cu Teheranul care să permită redeschiderea Strâmtorii Hormuz, șocul energetic prelungit — care împinge în sus costurile cu electricitatea în Europa și alimentează criza costului vieții — ar continua și ar influența politica europeană. În acest context, este citat și CEO-ul Ryanair, Michael O’Leary, care avertizează că, fără un acord, industria aviatică ar putea intra într-o „criză reală” până în martie sau aprilie. 5) „Doar haos”, cu risc de paralizie și atenție redusă pentru politica externă Analiza ia în calcul și varianta în care SUA devin atât de absorbite de războiul politic intern încât nici Trump, nici democrații nu mai au timp pentru alte dosare, inclusiv pentru politica externă. Kamala Harris este citată spunând, într-un podcast, că democrații nu ar trebui să încerce o nouă suspendare (impeachment) a lui Trump, pe care o consideră „nu o idee bună”. Rahm Emanuel, fost primar al orașului Chicago, le-ar fi cerut democraților să evite o „bătaie cu mâncare” și să se concentreze pe priorități precum accesibilitatea (costul vieții), creșterea salariului minim federal și reguli noi de etică pentru cele trei ramuri ale puterii. De ce contează pentru Europa Firul comun al celor cinci puncte este riscul ca turbulențele politice din SUA să se traducă în decizii imprevizibile sau întârzieri, exact în dosare cu impact direct asupra Europei: sprijinul pentru Ucraina, regimul de sancțiuni împotriva Rusiei, tarifele și costurile energiei. Pentru guverne și companii europene, asta înseamnă un mediu mai greu de planificat, cu volatilitate ridicată și presiune suplimentară pe bugete și pe lanțurile de aprovizionare. [...]
Rusia își intensifică loviturile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei înainte de iarnă , într-o campanie menită să crească presiunea economică și socială asupra populației și să forțeze Kievul să cedeze, potrivit evaluării Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post . Atacul din noaptea de 2 spre 3 noiembrie a fost descris ca o lovitură „mare”, combinată, cu drone și rachete, țintind infrastructura energetică. În lectura ISW, miza depășește efectul militar imediat: loviturile urmăresc să amplifice costurile pentru societatea ucraineană pe durata iernii, când cererea de energie și vulnerabilitatea rețelelor cresc. De ce contează: costuri mai mari și risc operațional pentru economie Țintirea repetată a energiei implică, în practică, un risc mai mare de întreruperi și avarii care pot afecta atât consumul casnic, cât și activitatea companiilor, în special în perioadele de vârf. ISW încadrează aceste atacuri într-o „campanie de lovituri” a Rusiei, cu obiectiv de coerciție politică prin presiune economică și socială. Alte evoluții urmărite de ISW Pe lângă componenta energetică, evaluarea menționează mai multe direcții relevante din ultimele 24 de ore: Autoritățile poloneze ar fi prevenit o „provocare” rusă la granița internațională a Poloniei cu Rusia, în noaptea de 2 spre 3 noiembrie. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , ar fi răspuns indirect măsurilor defensive recente ale Poloniei, prezentând în mod fals Polonia drept agresor. Oficialii ucraineni, americani și ruși au oferit detalii noi despre negocieri trilaterale programate pentru 10–11 noiembrie, la Abu Dhabi (Emiratele Arabe Unite). Ministerul rus al Apărării și autorități regionale ar reduce și întârzia cheltuieli militare și de recrutare „neesențiale”, pe fondul eșecurilor de a gestiona deficite bugetare în creștere. Ucraina a continuat loviturile la distanță lungă asupra infrastructurii petroliere ruse, inclusiv în regiunea Iaroslavl. ISW notează că, pe 3 noiembrie, niciuna dintre părți nu a avansat pe front. La ce să ne așteptăm în perioada următoare Dacă tiparul descris de ISW se menține, presiunea asupra sistemului energetic ucrainean rămâne un factor central al iernii, cu efecte potențiale în lanț asupra funcționării economiei și a serviciilor publice. În paralel, atenția se mută și spre întâlnirea trilaterală anunțată pentru 10–11 noiembrie la Abu Dhabi, pentru care, în acest moment, evaluarea indică doar calendarul și faptul că au apărut „detalii noi”, fără a preciza rezultate așteptate. [...]
Lukașenko mizează pe un final „în următoarele luni”, pe fondul epuizării resurselor și cere reluarea negocierilor Rusia–Ucraina la Minsk, fără mediere, potrivit Digi24 . Declarațiile vin în contextul în care este anunțată o nouă rundă de discuții trilaterale Rusia–SUA–Ucraina, programată în 10–11 noiembrie, la Abu Dhabi . La a IV-a Conferință internațională de la Minsk privind securitatea eurasiatică, președintele Belarusului a spus că toate părțile implicate „s-au săturat” de război și că acesta s-ar putea încheia în următoarele luni, invocând lipsa de „forțe” și „resurse”. El a prezentat afirmația drept o opinie personală. Presiunea negocierilor: Minsk, propus ca loc de discuții „fără mediere” Lukașenko a susținut că în Europa „au început deja să înțeleagă” cine ar fi declanșat escaladarea și a reluat ideea că, în 2022, conflictul s-ar fi putut încheia „în câteva săptămâni”. În același timp, a acuzat „prietenii” britanici ai Kievului că ar fi cerut continuarea luptei „până la ultimul ucrainean”, prin înarmarea Ucrainei, ceea ce ar fi dus, în viziunea sa, la pierderea unei șanse de pace. Președintele Belarusului a propus reluarea negocierilor de pace la Minsk: „Veniți, să discutăm. Fără niciun fel de mediere”. Totuși, a precizat că nu dorește să-și asume rolul de mediator, motivând că, în ultimii 30 de ani, „s-a săturat” de astfel de activități. Următorul pas: discuții Rusia–SUA–Ucraina la Abu Dhabi, pe 10–11 noiembrie În paralel, este anunțată o nouă rundă de negocieri trilaterale între Rusia, SUA și Ucraina, în 10–11 noiembrie, la Abu Dhabi, potrivit informațiilor citate de Digi24. Trimisul special al președintelui american, Steve Whitcoff, a indicat că agenda include încetarea conflictului, acorduri de securitate postbelice și dezescaladarea. O sursă Reuters a precizat că SUA ar urma să fie reprezentate de Whitcoff și de Jared Kushner, care ar urma să joace rol de mediatori între Moscova și Kiev. De partea rusă, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a declarat că delegația va fi condusă de Vladimir Medinski, consilier al președintelui Federației Ruse, participant la rundele anterioare de negocieri. [...]
Rusia a cedat teren în octombrie pe frontul din Ucraina , un semnal de încetinire operațională a campaniei militare, într-un moment în care Moscova susține public că mai are de cucerit doar o mică parte din Donbas, potrivit Digi24 , care citează o analiză AFP bazată pe datele Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) din SUA. În ansamblu, trupele ruse au pierdut 28 km² în luna octombrie, pe fondul unei tendințe de încetinire a avansului observată încă de la începutul lui 2026. Informația este atribuită de Digi24 unei analize AFP, care folosește date ISW, preluate în material prin Agerpres. Unde se văd schimbările pe hartă Cele mai notabile mișcări din ultimele luni s-au concentrat în apropierea orașelor Sloviansk și Kramatorsk, puncte-cheie în regiunea Donețk. În septembrie, datele analizate de ISW indicau un avans de 172 km² în favoarea Ucrainei, în cadrul contraofensivei „Vivaldi ”, în zona orașelor-garnizoană Kramatorsk și Lîman. Operațiunea a continuat în octombrie, cu aproximativ 60 km² recuceriți suplimentar. În paralel, Rusia a reușit un avans de 25 km² la sud de Kramatorsk, apropiindu-se la mai puțin de 12 km de oraș. Încetinirea avansului Rusiei în 2026, în contrast cu anii anteriori Pe întregul an 2026, Rusia nu ar fi progresat cu mai mult de 11 km² pe lună pe întregul front, un ritm mult sub anii precedenți, potrivit datelor citate în material: 300 km² pe lună în 2024; 400 km² pe lună în 2025. Digi24 notează și comparația folosită în analiză: acest ritm echivalează cu mai puțin de zece hectare pe zi. Context politic: discuții de reluat în noiembrie Rusia și Ucraina ar urma să se întâlnească în noiembrie în Emiratele Arabe Unite pentru reluarea convorbirilor sub mediere americană, discuții descrise ca fiind blocate din februarie. Pe 16 octombrie, președintele rus Vladimir Putin a numit „pozitivă” dinamica trupelor ruse și a estimat că ar mai rămâne de cucerit puțin peste 10% din regiunea Donbas. În același timp, o analiză AFP citată de Digi24 arată că, deși Lugansk este aproape integral sub control rus, controlul Moscovei în Donețk s-ar menține la circa 80% din ianuarie. Ce includ și ce exclud estimările Materialul precizează că estimările ISW exclud avansurile revendicate de partea rusă, care nu sunt nici confirmate, nici infirmate de institut. ISW lucrează împreună cu Critical Threats Project, un centru american specializat în analiza conflictelor. În ansamblu, Rusia controlează peste 19% din teritoriul Ucrainei, iar din aceste zone ocupate circa 7 puncte procentuale ar corespunde Crimeei și sectoarelor din Donbas aflate sub controlul separatiștilor ruși înainte de februarie 2022. [...]
Amenințările privind posibile lovituri asupra bazelor americane din România ridică riscuri de securitate cu efecte economice indirecte , în special prin creșterea incertitudinii regionale și a presiunii pe lanțuri logistice și energie, în condițiile în care Strâmtoarea Ormuz rămâne un punct sensibil. Informațiile apar într-un material Digi24 , care citează Reuters și presa iraniană. Potrivit ziarului iranian Kayhan , publicație descrisă ca fiind de orientare radicală și citată de Reuters, baze americane din România, Marea Britanie, Italia, Grecia, Albania și Cipru „ar putea deveni ținte ale rachetelor iraniene” dacă Statele Unite reiau războiul împotriva Iranului. În același timp, un înalt oficial iranian a declarat pentru Reuters că Iranul și SUA sunt „în continuare departe de un acord de pace”, deși ar exista eforturi diplomatice intensificate pentru a evita o reluare a atacurilor aeriene americane și, eventual, israeliene, după alegerile intermediare din SUA. Contextul imediat: atacuri limitate și mediere prin Qatar Materialul menționează că, în noaptea de luni spre marți, SUA au atacat ținte pe insula iraniană Qeshm. Un oficial american a spus că atacul a vizat rachete antiaeriene, iar un alt oficial a indicat că lovitura pare să fi fost limitată și nu ar semnala reluarea unor operațiuni militare de anvergură. Qatarul și-ar fi intensificat eforturile de mediere, pe fondul temerilor că conflictul declanșat de SUA și Israel în februarie s-ar putea reaprinde după alegerile din SUA. Miza economică: Strâmtoarea Ormuz, condiționată de Teheran Oficialul iranian citat de Reuters avertizează că redeschiderea Strâmtorii Ormuz ar depinde de îndeplinirea unor condiții impuse de Teheran, iar discuțiile despre programul nuclear ar putea începe doar după îndeplinirea acestora. Acesta a mai spus că Iranul nu va accepta „cererile excesive” ale Washingtonului. În plan economic, orice escaladare care menține sau amplifică tensiunile în jurul Strâmtorii Ormuz poate alimenta volatilitatea pe piețele de energie și costuri mai mari de transport, cu efecte în lanț și pentru economiile europene, inclusiv România, chiar și în absența unor măsuri concrete anunțate în acest stadiu. Poziția lui Trump înainte de alegerile din SUA Președintele american Donald Trump a declarat reporterilor că „nu se grăbește” să intensifice atacurile asupra Iranului și a susținut că Iranul ar fi rămas „fără resurse financiare”, într-o declarație pentru Axios, potrivit materialului. Totodată, el a spus, într-un interviu pentru Fox News, că SUA „ar putea fi nevoite să ia măsuri” împotriva unui sit legat de programul nuclear al Iranului, numit „Pickaxe”. Ce urmează rămâne dependent de rezultatul alegerilor intermediare din SUA și de evoluția negocierilor, însă mesajele din presa de la Teheran și atacul raportat pe insula Qeshm indică un climat de risc care poate continua să afecteze percepția de securitate în regiune și, implicit, costurile economice asociate incertitudinii. [...]
