CAT$783.30-4.84%

Liderul opoziției din Taiwan încearcă să reducă presiunea strategică asupra insulei, susținând că întâlnirea sa cu Xi Jinping a ocolit tema „reunificării” și mutând accentul pe reluarea dialogului, într-un moment în care Taipei așteaptă aprobarea unui pachet american de armament de 14 miliarde de dolari (aprox. 63 miliarde lei), potrivit NPR.

Cheng Li-wun, președinta Kuomintang (KMT) – cel mai mare partid de opoziție din Taiwan – a declarat într-un interviu că, la întâlnirea cu liderul Chinei din aprilie, „reunificarea” „nu a fost niciodată discutată”. Ea a motivat că, pe fondul tensiunilor crescute din Strâmtoarea Taiwan, prioritatea ar fi reluarea dialogului și a negocierilor între cele două părți.

Miza: apărarea Taiwanului și semnalul către Washington

Declarațiile vin în timp ce persistă incertitudini legate de angajamentul pe termen lung al SUA pentru apărarea Taiwanului, iar insula așteaptă undă verde pentru un pachet de armament de 14 miliarde de dolari, notează publicația. În acest context, Cheng se află într-o vizită de 15 zile în Statele Unite, cu obiectivul de a convinge publicul american de abordarea KMT, mai orientată spre „angajare” (implicare diplomatică) cu Beijingul.

În plan intern, KMT a fost criticat de partidul aflat la guvernare, Democratic Progressive Party (DPP), după ce a folosit majoritatea legislativă pentru a adopta în mai o versiune redusă a unui proiect de cheltuieli pentru apărare. Potrivit NPR, pachetul final a rămas mult sub nivelul pe care președintele Lai Ching-te îl considera necesar pentru pregătirea insulei în fața unui posibil atac chinez.

Ce spune KMT despre bugetul de apărare și achizițiile militare

Întrebată despre acuzațiile din Washington că KMT ar fi redus bugetul pentru arme, Cheng a susținut că partidul său ar fi, istoric, un susținător puternic al apărării Taiwanului și a criticat modul în care a fost gestionat „bugetul special” pentru apărare, pe care l-a descris drept opac.

Ea a mai spus că KMT a ales să aprobe mai întâi vânzările externe de echipamente militare, pentru a evita întârzieri prelungite.

„Nu avem condițiile” pentru discuții despre reunificare

Cheng a argumentat că, după un deceniu în care contactele și dialogul între cele două părți ar fi fost „complet întrerupte”, tensiunile au crescut până aproape de pragul unui conflict. În acest cadru, a susținut că obiectivul imediat ar fi reluarea dialogului pentru reducerea tensiunilor și creșterea stabilității.

Într-un pasaj cu miză politică directă, lidera KMT a avertizat că un război în Strâmtoarea Taiwan ar aduce „devastare” pentru Taiwan și ar putea atrage SUA, cu riscul unei escaladări majore.

Linia politică: „consensul din 1992” și opoziția față de independență

Cheng a afirmat că detensionarea ar depinde de revenirea ambelor părți la „consensul din 1992” și de opoziția față de independența Taiwanului. Ea a adăugat că, dacă KMT ar reveni la putere în 2028, ar relua schimburile „cuprinzătoare” cu China continentală și ar încerca să reducă activitățile militare prin mecanisme de construire a încrederii.

În fața întrebărilor despre cum explică publicului american opoziția față de independență, Cheng a invocat cadrul constituțional al Republicii China (Taiwan), pe care l-a descris ca o „Constituție a unei singure Chine”, cu două „zone” – „zona continentală” și „zona liberă” (Taiwan) – și a susținut că, atât timp cât nu se urmărește „separarea permanentă”, nu ar exista „independență a Taiwanului” în sensul pe care îl contestă Beijingul.