Știri
Știri din categoria Externe
Rusia pregătește restricții de comunicații mobile la Moscova între 5 și 9 mai, pe fondul riscurilor de securitate asociate atacurilor ucrainene cu drone și al unei parade de Ziua Victoriei anunțate ca fiind redusă, relatează HotNews, citând informații din presa regională.
Potrivit relatărilor preluate, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat, într-o intervenție la Erevan, că dronele ucrainene ar putea lovi parada din 9 mai de la Moscova și a susținut că Rusia nu mai poate „etala” puterea militară ca în anii anteriori, inclusiv prin absența tehnicii militare din defilare.
Autoritățile ruse ar urma să restricționeze toate comunicațiile mobile în Moscova în perioada 5–9 mai, potrivit unor surse citate de Serviciul rus al BBC, informație preluată de The Moscow Times. Operatorii ar fi început deja să trimită avertismente utilizatorilor.
Contextul invocat este intensificarea atacurilor cu drone: în zilele de 3 și 4 mai ar fi fost văzute 11 drone deasupra capitalei, iar una ar fi lovit o clădire de locuințe de pe strada Mosfilmovskaia, la 6 km de Kremlin, potrivit informațiilor menționate în articol.
Parada din Piața Roșie este așteptată să fie „redusă semnificativ”, pe fondul unor informații potrivit cărora, pentru prima dată din 2008, nu vor fi prezentate tancuri, sisteme de rachete sau artilerie.
Ministerul Apărării din Rusia a pus decizia pe seama „situației operaționale actuale”, însă analiști citați în material leagă măsura de lipsa echipamentelor și de preocupările de securitate generate de atacurile cu drone.
Zelenski a spus că vara ar putea fi decisivă pentru evoluția războiului și că președintele rus Vladimir Putin ar urma să aleagă între escaladare și diplomație, insistând asupra menținerii presiunii asupra Rusiei, inclusiv prin sancțiuni.
În paralel, liderul ucrainean a cerut clarificări echipei președintelui american Donald Trump privind un „armistițiu” propus de Rusia în jurul datei de 9 mai, sugerând că acesta ar putea urmări, în principal, securizarea paradei.
Ziua Victoriei rămâne cea mai importantă sărbătoare de stat a Rusiei, iar Kremlinul leagă tot mai mult războiul din Ucraina de memoria celui de-al Doilea Război Mondial, notează materialul.
La parada de la Moscova sunt așteptați, între alții, Alexander Lukașenko și premierul slovac Robert Fico, iar publicația rusă The Insider (menționată în articol) susține că ar urma să participe șapte lideri străini.
Recomandate
Un atac cu drone asupra Moscovei a produs pagube la o clădire rezidențială , într-un episod care ridică miza de securitate în capitala Rusiei cu câteva zile înainte de parada de Ziua Victoriei din 9 mai, potrivit Mediafax . Atacul ar fi avut loc în noaptea de duminică spre luni, iar canale rusești de știri de pe Telegram au relatat că a fost lovită infrastructura civilă din capitală. Imagini video distribuite pe rețelele sociale par să arate o dronă zburând la joasă altitudine spre Moscova, iar locuitori au spus că au auzit explozii puternice la scurt timp după aceea, potrivit The Kyiv Independent. Fotografii publicate online par să indice avarii la etajul superior al unui bloc de apartamente, despre care se afirmă că ar fi pe strada Mosfilmovskaia, în vestul centrului orașului. La fața locului ar fi fost observate resturi de dronă pe stradă, în timp ce echipele de urgență interveniseră. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin , a confirmat atacul într-o postare pe rețelele sociale și a spus că nu au existat victime. Ce se știe și ce rămâne neclar Armata ucraineană nu a comentat atacul raportat, iar amploarea pagubelor nu era clară la momentul relatării. În același timp, Rusia a raportat și anterior atacuri cu drone asupra Moscovei, deși capitala este descrisă ca fiind bine apărată împotriva amenințărilor aeriene. Context: apropierea paradei de 9 mai Incidentul are loc cu doar câteva zile înainte de parada de Ziua Victoriei, programată pe 9 mai în Piața Roșie, la mai puțin de 10 kilometri de locul atacului. Ministerul rus al Apărării a declarat pe 28 aprilie că parada nu va include echipament militar, o schimbare notabilă față de formatul obișnuit al evenimentului. [...]
Volodimir Zelenski cere ca Europa să fie parte a negocierilor de pace , argumentând că UE trebuie să își coordoneze poziția și să intre într-un „format diplomatic funcțional” care să includă explicit actorii europeni, potrivit G4Media . Mesajul, transmis la Erevan, vine pe fondul discuțiilor despre arhitectura de securitate a continentului și al nevoii Ucrainei de sprijin suplimentar pentru apărare. În discursul susținut la un summit internațional în Armenia, președintele ucrainean a spus că este în contact cu Statele Unite și că înțelege „opiniile și pozițiile” Washingtonului, dar a insistat că „ar fi bine” ca Europa să vorbească „pe o singură voce” în negocierile de pace. „Trebuie să găsim un format diplomatic funcțional, iar Europa trebuie să fie la masa negocierilor.” De ce contează: presiune pentru o poziție europeană unitară Insistența lui Zelenski pe o voce comună a Europei indică o miză de reglementare și guvernanță: cine stabilește mandatul și condițiile unei eventuale păci și cum sunt reprezentate interesele europene într-un proces care poate redesena angajamentele de securitate din regiune. În același timp, apelul sugerează că Ucraina urmărește să evite un cadru de negociere dominat de actori non-europeni, în condițiile în care consecințele unui acord (garanții de securitate, reconstrucție, sancțiuni, fluxuri comerciale) ar afecta direct UE. Sprijin militar și cooperare UE–Ucraina pe drone Zelenski și-a reiterat solicitarea pentru sprijin suplimentar, menționând mecanismul „Lista de cerințe prioritare pentru Ucraina” (PURL) și nevoia de noi pachete pentru a obține mijloace de apărare împotriva atacurilor balistice ale Rusiei. Separat, el a anunțat că a convenit cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , să avanseze lucrările pentru un posibil acord privind dronele între Ucraina și Uniunea Europeană, după o discuție în marja summitului Comunității Politice Europene din Armenia. Zelenski a precizat că au fost analizate „detaliile” unei potențiale cooperări în domeniul securității. [...]
Kremlinul își întărește securitatea internă pe fondul temerilor de complot , iar măsurile descrise vizează atât cercul apropiat al lui Vladimir Putin, cât și aparatul de forță, potrivit Digi24 . Informațiile sunt atribuite de publicație postului CNN, care citează un raport al unuia dintre serviciile de informații europene. Raportul indică faptul că, la Kremlin, s-ar fi intensificat temerile privind o posibilă lovitură de stat militară sau o conspirație împotriva lui Putin, iar un potențial organizator ar putea fi Serghei Șoigu , fost ministru al apărării și, în prezent, secretar al Consiliului de Securitate. Conform acelorași date, Șoigu ar păstra o influență semnificativă asupra comandamentului superior al armatei. Epurări la Apărare și dosare penale în cercul lui Șoigu După demisia lui Șoigu de la conducerea Ministerului Apărării, ar fi urmat o serie de „epurări”, iar oficiali apropiați lui ar fi fost vizați de anchete și confiscări de bunuri. Un caz menționat este cel al lui Ruslan Tsalikov, fost prim-adjunct al ministrului apărării, arestat pe 5 martie. Potrivit raportului citat, această evoluție ar fi fost percepută ca o „încălcare a acordurilor tacite privind protecția în cadrul elitelor”, ceea ce ar fi slăbit poziția lui Șoigu și ar fi crescut probabilitatea ca el însuși să devină ținta unei anchete penale. În același dosar, Tsalikov se află în arest la domiciliu, fiind acuzat de constituirea unei asociații infracționale și deturnarea a 6,6 miliarde de ruble, urmată de spălare de bani. În plus, i se impută primirea unei mite de 50 de milioane de ruble în numerar și a unei motociclete în valoare de 2,3 milioane de ruble. Procuratura Generală ar fi cerut confiscarea bunurilor lui Tsalikov și ale rudelor sale, evaluate la 7 miliarde de ruble. Fricțiuni în blocul de forță și extinderea atribuțiilor FSB Raportul mai descrie un conflict în interiorul aparatului de securitate, după asasinarea generalului Fanil Sarvarov de către serviciile speciale ucrainene, în decembrie 2025. La o ședință la Kremlin, șeful Statului Major General, Valeri Gerasimov, l-ar fi criticat pe șeful FSB, Alexander Bortnikov, pentru incapacitatea de a proteja militarii, iar Bortnikov ar fi invocat lipsa resurselor și a personalului. După această întâlnire, Putin ar fi cerut soluții concrete, ar fi extins atribuțiile Serviciului Federal de Securitate și ar fi extins protecția sporită la încă zece generali de rang înalt, potrivit datelor citate. Restricții pentru anturaj și limitarea deplasărilor lui Putin Separat, raportul susține că a fost întărită și protecția lui Putin: în locuințele angajaților din anturajul apropiat ar fi fost instalate sisteme suplimentare de supraveghere, iar personalului reședințelor (bucătari, agenți de pază, fotografi) i s-ar fi interzis folosirea transportului public și a telefoanelor cu acces la internet. Vizitatorii ar fi verificați de două ori. Totodată, garda de corp ar fi redus drastic numărul locurilor vizitate regulat de președintele rus. Conform raportului, Putin și familia sa ar fi încetat să mai meargă la reședințele din suburbiile Moscovei și din Valdai, iar în 2026 Putin nu ar fi vizitat obiective militare, deși anterior făcea acest lucru în mod regulat. De la începutul războiului din Ucraina, Putin ar petrece câteva săptămâni în buncăre bine protejate, potrivit aceleiași surse. [...]
Lovitura cu dronă asupra unui bloc rezidențial de lux din Moscova ridică din nou riscurile operaționale de securitate în capitala Rusiei, cu câteva zile înainte de parada de 9 Mai , potrivit HotNews . Primarul Moscovei, Serghei Sobianin , a spus că nu au existat victime. Atacul a avut loc în noaptea de duminică spre luni, în contextul unui val de drone asupra Moscovei, despre care canale rusești de pe Telegram au relatat că a vizat orașul. În imagini publicate pe rețele sociale se aude un motor de dronă la joasă altitudine înainte de ora 1:00 (ora locală), iar locuitori au raportat explozii puternice la scurt timp după aceea. Pagubele par să fie la etajele superioare ale unui bloc cu zeci de etaje, despre care se afirmă că ar fi Mosfilm Tower, o clădire de lux din vestul centrului Moscovei. În zonă au fost observate resturi de dronă pe stradă, iar echipele de urgență au intervenit la fața locului. Informațiile sunt atribuite de HotNews agenției Reuters și publicației Kyiv Independent (care a publicat și imagini). De ce contează: securitatea în Moscova, sub presiune înainte de 9 Mai Lovitura este descrisă ca una dintre cele mai semnificative asupra unei zone rezidențiale din centrul Moscovei, la aproximativ șapte kilometri vest de Piața Roșie și la circa trei kilometri de Ministerul Apărării, într-un cartier de elită aflat în apropierea ambasadelor și reședințelor diplomatice. Contextul politic imediat este legat de discuțiile despre un posibil armistițiu: Kremlinul a transmis că Vladimir Putin i-a propus lui Donald Trump un armistițiu pentru ziua de 9 mai , iar Ucraina a cerut ulterior clarificări SUA, întrebând dacă ar fi vorba de „câteva ore de securitate pentru o paradă la Moscova sau ceva mai mult?”. Parada ar urma să aibă loc într-o variantă mult redusă, fără echipamente militare, potrivit materialului. Context: atacuri repetate, dar daune civile rare Rusia a raportat mai multe atacuri cu drone asupra Moscovei de la începutul războiului din Ucraina, deși capitala este prezentată ca fiind bine apărată antiaerian. Totuși, HotNews notează că Moscova a suferit rar daune la infrastructura civilă, chiar dacă atacurile ucrainene s-au intensificat în ultimele luni. [...]
Internarea în stare critică a lui Rudy Giuliani readuce în prim-plan riscurile legale și financiare care îi apasă deja imaginea publică , într-un moment în care fostul primar al New Yorkul ui rămâne asociat cu litigii costisitoare și controverse politice, potrivit Antena 3 . Giuliani, în vârstă de 81 de ani, a fost internat în spital în „stare critică, dar stabilă”, a transmis purtătorul său de cuvânt. Nu au fost oferite detalii despre natura problemelor de sănătate, iar reprezentantul său nu a precizat nici numele unității medicale, nici data internării. „Primarul Giuliani este un luptător care a înfruntat fiecare provocare din viaţa sa cu o forţă de neclintit şi astăzi luptă cu acelaşi nivel de determinare.” Context: de la „primarul Americii” la costuri juridice majore În plan public, Giuliani este cunoscut pentru rolul său ca procuror și pentru perioada în care a condus New Yorkul, fiind lăudat pentru gestionarea perioadei de după atentatele de la 11 septembrie 2001. Ulterior, a încercat fără succes să obțină nominalizarea republicană la prezidențialele din 2008. În ultimii ani, însă, numele său a fost legat de eforturile de contestare a rezultatului alegerilor prezidențiale din 2020, câștigate de Joe Biden, unde a avut un rol important în campania de anulare a rezultatului. Miza financiară: condamnarea la daune de 148 milioane dolari Antena 3 amintește că Giuliani „a căzut în dizgrație” în 2023, când a fost condamnat la plata a 148 de milioane de dolari (aprox. 666 milioane lei) daune pentru defăimare, în contextul acuzațiilor de fraudă electorală. În lipsa unor informații oficiale despre diagnosticul și evoluția medicală, nu este clar dacă internarea va avea consecințe directe asupra dosarelor și obligațiilor sale. Cert este că episodul medical se suprapune peste un profil public deja marcat de litigii cu impact financiar major. [...]
Summitul de la Erevan pune pe masă finanțări europene de până la 2,5 miliarde de euro (aprox. 12,5 miliarde lei) pentru Armenia , într-un moment în care Rusia încearcă să-și apere influența economică și politică într-un stat pe care l-a tratat mult timp ca pe un aliat apropiat, potrivit Euronews . Aproape 50 de șefi de stat și de guvern s-au reunit la Erevan pentru summitul Comunității Politice Europene (CPE), iar în paralel este organizat și primul summit oficial UE–Armenia. Evenimentul are loc cu puțin timp înainte de alegerile parlamentare din Armenia, programate pentru 7 iunie, care ar putea consolida direcția pro-europeană dacă partidul Civil Contract, condus de premierul Nikol Pașinian, obține victoria. Miza economică: bani europeni și proiecte de infrastructură În contextul unei deschideri mai mari a opiniei publice armene către UE, liderii europeni au propus extinderea cooperării, inclusiv prin proiecte de infrastructură și dezvoltare economică. Pachetul ar putea aduce finanțări de până la 2,5 miliarde de euro (aprox. 12,5 miliarde lei) în anii următori pentru guvernul de la Erevan, conform aceleiași surse. Pentru UE, câștigarea unui nou partener în regiune capătă greutate suplimentară după ce Georgia a decis să suspende procesul de aderare. Presiunea Moscovei: avertismente și sancțiuni comerciale Armenia a menținut relații strânse cu Rusia după independența din 1991, inclusiv pe zona de securitate, iar Rusia deține în continuare o bază militară pe teritoriul armean. Relația s-a deteriorat însă după evenimentele din 2023 din Nagorno-Karabah, când Azerbaidjanul a intervenit militar, iar 100.000 de etnici armeni au fost expulzați. Pe fondul apropierii de UE, președintele rus Vladimir Putin a avertizat că Armenia nu poate face parte simultan dintr-o uniune vamală cu Uniunea Europeană și cu Uniunea Economică Eurasiatică, din care Armenia face parte din 2015 alături de Rusia, Belarus și Kazahstan. Înaintea reuniunii de la Erevan, Rusia a interzis importul de apă minerală din Armenia, măsură prezentată de Euronews ca o sancțiune. Semnale politice la Erevan și participarea României La Erevan a ajuns și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, participare interpretată ca un semnal politic în contextul regional. În deschiderea summitului, Nikol Pașinian a declarat: „Acest summit este important și pentru contextul internațional, mai ales acum, când lumea se confruntă cu multiple provocări în creștere, de la Ucraina până la Orientul Mijlociu. Îndrăznesc să sper că, în urma discuțiilor și deciziilor noastre, acest summit ar putea deveni unul istoric pentru pacea și stabilitatea internațională.” Printre liderii prezenți se numără Emmanuel Macron, Keir Starmer, Mark Carney, Giorgia Meloni, Pedro Sanchez, Ursula von der Leyen, Roberta Metsola și Mark Rutte. România este reprezentată de președintele Nicușor Dan , care a ajuns la Erevan împreună cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Ce urmează: testul electoral din 7 iunie Direcția strategică a Armeniei depinde în mare măsură de rezultatul alegerilor parlamentare din 7 iunie și de felul în care guvernul de la Erevan va gestiona, simultan, oferta de cooperare economică a UE și presiunile venite dinspre Moscova. Euronews notează că rămâne de văzut în ce măsură scrutinul va influența echilibrul din regiune. [...]
