Știri
Știri din categoria Externe
Moscova condiționează oprirea războiului de decizii la Kiev, iar mesajul despre „final” rămâne, deocamdată, fără calendar și fără detalii, potrivit Digi24. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, spune că datele din procesul de pace „permit” concluzia că conflictul se apropie de încheiere, însă admite că nu există încă elemente concrete despre cum și când s-ar întâmpla.
Peskov a explicat că Vladimir Putin ar fi reiterat deschiderea Rusiei pentru contacte și a invocat „o anumită muncă” într-un format trilateral, precum și disponibilitatea Moscovei de a saluta continuarea medierii din partea Statelor Unite.
În același timp, Peskov a precizat că armistițiul anunțat de Rusia cu ocazia Zilei Victoriei s-a terminat, iar „operațiunea militară” continuă. El a susținut că oprirea poate interveni „în orice moment”, dar numai dacă autoritățile ucrainene „își vor asuma responsabilitatea și vor lua deciziile necesare”, fără a detalia în acel pasaj care sunt aceste decizii, menționând doar că ar fi „bine cunoscute la Kiev”.
Peskov a mai reluat poziția lui Putin privind o eventuală întâlnire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski: liderul rus ar fi dispus să se întâlnească „în orice moment” la Moscova, dar și „în orice alt loc din lume”, însă doar pentru semnarea acordurilor finale.
„În orice alt loc are sens să ne întâlnim doar dacă finalizăm complet procesul. Iar pentru finalizarea acestuia, pentru a pune punct, mai trebuie să facem o muncă pregătitoare considerabilă.”
Materialul reamintește că Putin a spus în repetate rânduri că Rusia ar vrea să încheie conflictul „prin mijloace pașnice”, dar cu „eliminarea cauzelor fundamentale”. În vara lui 2024, el a indicat explicit o retragere completă a forțelor ucrainene din Donbas și din regiunile Zaporijia și Herson și recunoașterea acestora, alături de Crimeea și Sevastopol, ca parte a Rusiei în tratate internaționale.
În listă apar și alte condiții menționate de Putin:
În paralel, Zelenski a declarat că delegația ucraineană a discutat în SUA cu negociatorii americani despre posibile formate de întâlniri și negocieri la nivel de lideri pentru a pune capăt războiului. Totodată, ministrul ucrainean de externe, Andrei Sibiga, a spus că Ucraina ar dori ca Europa să ajute la reluarea negocierilor de pace cu Rusia, fără a cere însă europenilor să înlocuiască SUA.
Recomandate
Declarațiile lui Donald Trump despre un final „foarte aproape” al războiului din Ucraina ridică miza diplomatică pentru SUA , într-un moment în care Moscova transmite, prin vocea Kremlinului, că ar saluta continuarea medierii americane, dar fără să ofere detalii concrete despre o eventuală înțelegere, potrivit Digi24 . Donald Trump a spus marți, înainte de a pleca de la Casa Albă într-o călătorie în China, că războiul este „foarte aproape de final” și că el crede că se va ajunge la o înțelegere între Rusia și Ucraina. Informația este relatată de Reuters , preluată de Digi24. „Sfârșitul războiului din Ucraina cred cu adevărat că se apropie foarte mult.” Ecoul de la Moscova: disponibilitate declarată, condiții și lipsă de detalii Declarațiile lui Trump vin după ce Vladimir Putin a afirmat sâmbătă că războiul „se îndreaptă spre final” și că s-ar întâlni față în față cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski doar dacă ar fi finalizat un acord de pace. Ulterior, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a susținut că „datele disponibile” permit deja concluzia că războiul se apropie de final, însă „nu există încă detalii concrete”. În același timp, el a indicat că operațiunea militară s-ar încheia atunci când Kievul „își va asuma responsabilitatea și va lua deciziile necesare”. Peskov a mai declarat că Rusia rămâne deschisă la contacte și că ar saluta continuarea eforturilor de mediere din partea Statelor Unite. Poziția Kievului: presiune pentru negocieri, dar lupte intense continuă De cealaltă parte, Volodimir Zelenski a afirmat că Ucraina l-a „împins” pe Putin să fie dispus să negocieze, în condițiile în care Rusia continuă atacurile intense pe linia frontului. În lipsa unor detalii despre parametrii unui acord, mesajele publice ale Washingtonului și Moscovei conturează mai degrabă un cadru de poziționare politică și diplomatică decât un calendar verificabil al încheierii conflictului. [...]
Președinția Ucrainei respinge ca necredibile afirmațiile că Zelenski ar fi acceptat cedarea Donbasului în 2022 , într-un episod care riscă să complice și mai mult discuțiile despre un posibil cadru de pace, în condițiile în care Moscova pune tocmai controlul asupra regiunii în centrul revendicărilor sale, potrivit HotNews . Fosta purtătoare de cuvânt a lui Volodimir Zelenski, Iuliia Mendel (secretar de presă în perioada 2019–2021), a susținut într-un interviu acordat lui Tucker Carlson că Ucraina ar fi fost pregătită să cedeze Donbasul în negocierile de pace din 2022 cu Rusia. Ea a afirmat că ar fi vorbit cu persoane care au reprezentat Ucraina la negocierile de la Istanbul din primăvara acelui an și că delegația ar fi acceptat „aproape toate cererile Rusiei”, inclusiv, potrivit ei, o acceptare personală din partea lui Zelenski de a „renunța la Donbas”. Mendel nu a identificat sursele pe care își bazează afirmațiile. Reacția Kievului: „Nu a participat la negocieri, nu a avut acces la decizie” Biroul prezidențial ucrainean a respins categoric acuzațiile, susținând că Mendel nu a avut niciun rol în negocieri și nici acces la procesul decizional la nivel înalt. O sursă din cadrul Biroului prezidențial a declarat jurnaliștilor: „Această doamnă nu a participat la negocieri, nu a luat parte la procesul decizional, a pierdut de mult contactul cu realitatea, iar cine i-ar spune aceste lucruri – sau dacă s-a întâmplat ceva din toate acestea – nu este ceva serios de comentat”. De ce contează acum: Donbasul, obstacol major în orice discuție de pace Afirmațiile apar într-un moment în care controlul asupra Donbasului este prezentat ca unul dintre principalele blocaje în calea unui proces de pace. Rusia cere ca Ucraina să renunțe la porțiunile din Donbas pe care le mai controlează, solicitare respinsă de Kiev și, potrivit sondajelor invocate în articol, și de opinia publică din Ucraina. În plus, Moscova ar mai cere renunțarea la aspirațiile de aderare la NATO și recunoașterea pretențiilor asupra regiunilor anexate. Potrivit Kyiv Post , cedarea Donbasului s-ar fi numărat printre temele discutate în mai multe runde de negocieri din 2022, însă rămâne neclar cât de aproape a fost un acord. Publicația amintește și că, la acel moment, Ucraina ar fi propus neutralitatea în schimbul unor garanții de securitate și al restituirii teritoriilor anexate, inclusiv Donbasul și Crimeea. În același context, articolul menționează că „European Pravda” relata la acea vreme despre un proiect de acord rezultat după discuțiile de la 29 martie, la Istanbul, care ar fi prevăzut retragerea trupelor ruse din mai multe regiuni, dar ar fi lăsat Crimeea și Donbasul sub controlul Moscovei. Negocierile au eșuat ulterior, iar Kievul a negat că ar fi acceptat cedarea Donbasului. Contextul interviului și profilul interlocutorului Declarațiile au fost făcute într-un interviu cu Tucker Carlson, descris ca un critic frecvent al Ucrainei și al ajutorului militar occidental, acuzat că a amplificat în repetate rânduri poziționările Kremlinului. Fragmentul din interviu a fost distribuit pe rețeaua X într-o postare datată 11 mai 2026, disponibilă aici . HotNews notează și că Mendel a mai lansat în trecut acuzații controversate la adresa unor oficiali ucraineni, inclusiv la adresa șefului Biroului Prezidențial, Andriy Iermak. [...]
Atacurile cu drone au reînceput imediat după armistițiul de trei zile , semn că inițiativa de încetare a focului susținută de SUA rămâne fragilă și cu efecte limitate pe teren, potrivit Libertatea . Marți, Kievul a fost vizat de un atac cu drone după expirarea armistițiului, conform autorităților ucrainene, informație transmisă de AFP. Șeful administrației militare a capitalei, Timur Tkacenko, a avertizat populația, printr-un mesaj pe Telegram, să rămână în siguranță până la ridicarea alertei. „Dronele inamice se află în prezent deasupra Kievului. Vă rugăm să rămâneți în siguranță până la ridicarea alertei” Administrația militară regională din Kiev le-a cerut locuitorilor să rămână în adăposturi și a precizat că sistemele de apărare antiaeriană ar putea interveni în zonă. Sirenele de alertă fuseseră activate pentru prima dată în capitală vineri, înainte ca armistițiul să intre în vigoare. Ce arată reluarea atacurilor despre „pauza” negociată Armistițiul de trei zile a fost anunțat vineri de președintele SUA, Donald Trump , cu câteva ore înaintea ceremoniilor din Rusia dedicate victoriei din cel de-Al Doilea Război Mondial. Trump a spus că speră ca încetarea focului să marcheze „începutul sfârșitului” conflictului. În același timp, pauza de trei zile este prezentată ca parte a unei inițiative mai ample de pace susținute de Statele Unite, care „până acum nu a reușit să oprească războiul” început în urmă cu peste patru ani, notează publicația. Acuzații reciproce și bilanț raportat de Rusia În weekend, cele două părți s-au acuzat reciproc de încălcarea armistițiului prin atacuri și de lovirea unor ținte civile, în condițiile în care Trump afirmase că încetarea focului urma să fie în vigoare în perioada 9–11 mai. După expirarea armistițiului, armata rusă a susținut că a doborât 27 de drone ucrainene, potrivit informațiilor prezentate în articol. [...]
Discuțiile din UE despre un negociator cu Rusia pentru Ucraina se mută spre un nume cu greutate, Angela Merkel , pe fondul presiunii ca viitorul mediator să aibă legitimitate largă în Europa, inclusiv în Est și în statele baltice, potrivit Mediafax , care citează Der Spiegel. Publicația germană scrie că, în cercurile politice din Germania, se discută ideea ca fostul cancelar Angela Merkel să fie un mediator potrivit în negocierile dintre Rusia și Ucraina. Argumentele invocate sunt că Merkel vorbește rusa, îi cunoaște personal pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski și pe președintele rus Vladimir Putin și, fiind retrasă din prim-plan în ultimii ani, ar putea avea o poziție mai obiectivă față de conflict. Contextul discuțiilor este propunerea lui Vladimir Putin ca fostul cancelar Gerhard Schröder să fie mediator, ceea ce a declanșat în Uniunea Europeană dezbateri intense despre posibile negocieri. Der Spiegel notează că, după „experiența nefericită” a medierii SUA, UE ar vrea de această dată să participe direct la discuții. Kaja Kallas , șefa diplomației europene, a criticat ideea ca Moscova să influențeze alegerea persoanei care ar urma să medieze. Ea a spus că „nu ar fi foarte inteligent” să fie lăsat Kremlinul să dicteze candidatul pentru negocieri. Miza politică: acceptul Europei de Est și al statelor baltice Președintele Conferinței de Securitate de la Munchen, Wolfgang Ischinger, a avertizat că, indiferent cine va fi ales, mediatorul trebuie să obțină „o aprobare largă la nivel european, în special din partea Europei de Est și a țărilor baltice”. Der Spiegel amintește că Merkel a fost criticată în trecut de Polonia și de statele baltice pentru susținerea proiectului gazoductului Nord Stream 2. Totodată, ea a avut un rol important în acordurile de la Minsk din 2014 și 2015, care nu au împiedicat invazia rusă din 2022. Poziția Angelei Merkel: fără solicitare oficială, fără refuz explicit Biroul fostului cancelar a declarat pentru Der Spiegel că „nu au primit nicio solicitare” privind un rol de mediator. Întrebat dacă Merkel ar putea accepta o astfel de poziție, biroul ei nu a oferit „niciun răspuns negativ”, potrivit aceleiași surse. [...]
Ucraina spune că și-a stabilizat frontul și interceptează până la 90% din dronele rusești , un salt operațional care poate reduce presiunea asupra infrastructurii și a economiei pe fondul atacurilor aeriene, potrivit Kyiv Post , care citează declarațiile ministrului ucrainean de Externe, Andrii Sybiha , făcute la Bruxelles. Sybiha a afirmat, înaintea unei reuniuni a miniștrilor de Externe din UE, că Ucraina a ieșit din „cea mai dificilă iarnă” într-o poziție militară mai bună, în mare parte datorită sprijinului occidental susținut. În același context, el a spus că apărarea antiaeriană ucraineană interceptează „până la 90%” din dronele rusești, echivalentul a „9 din 10” ținte aeriene folosite în atacuri. „Pe câmpul de luptă, am stabilizat frontul. Suntem, de asemenea, acum într-o poziție în care închidem cerul.” Presiune asupra Moscovei: „sancțiuni” pe rază lungă și lovituri asupra infrastructurii petroliere Dincolo de situația de pe front, ministrul ucrainean a indicat o intensificare a presiunii asupra Rusiei, inclusiv prin ceea ce a numit „sancțiuni speciale eficiente pe rază lungă”. Publicația notează că afirmația ar face trimitere la loviturile aproape zilnice ale Ucrainei asupra facilităților petroliere rusești din ultimele săptămâni. În acest context, Kyiv Post consemnează că președintele Volodîmîr Zelenski a spus că aceste atacuri ar fi costat Moscova 7 miliarde de dolari în acest an (aprox. 31,5 miliarde lei), până în prezent. „De asemenea, desfășurăm sancțiuni speciale foarte eficiente pe rază lungă, și ele funcționează.” Ce urmează: pace „sub conducerea SUA”, cu un rol „complementar” pentru Europa Sybiha a declarat că prioritatea Ucrainei rămâne obținerea unei „păci juste și cuprinzătoare”, în paralel cu întărirea apărării. El a subliniat că discuțiile de pace sunt „sub conducerea Statelor Unite”, dar că Europa ar putea avea un rol suplimentar, „complementar”, nu alternativ. Separat, articolul menționează că declarațiile vin în momentul în care Vladimir Putin a sugerat că războiul s-ar putea încheia curând și s-a arătat deschis negocierilor cu Europa, fără ca intențiile sale să fie clare. Totodată, șefa diplomației UE, Kaja Kallas , a spus că miniștrii vor discuta mai târziu în această lună abordarea blocului privind eventuale viitoare discuții cu Rusia. [...]
Ucraina cere UE să medieze un „ armistițiu aeroportuar ” care ar reduce blocajele din aviație , într-un moment în care atacurile cu drone provoacă tot mai des opriri ale activității pe aeroporturile rusești și mențin închis spațiul aerian ucrainean, potrivit Digi24 . Ministrul ucrainean de externe, Andrei Sibiga , a propus ca Uniunea Europeană să contribuie la un acord cu Rusia pentru renunțarea reciprocă la atacurile asupra aeroporturilor. Ideea a fost prezentată la reuniunea miniștrilor de externe ai statelor UE, la Bruxelles, iar conceptul vizează o încetare a loviturilor asupra infrastructurii aeroportuare de ambele părți. De ce contează: impact operațional direct în transportul aerian Sibiga a argumentat că procesul diplomatic „sub egida SUA” a încetinit și că președintele rus Vladimir Putin nu ar da semne că ar fi dispus să accepte un acord de pace cuprinzător. În acest context, Kievul consideră că Europa ar avea nevoie de „un nou rol” în negocieri, fără ca asta să însemne înlocuirea Statelor Unite. „Poate că vom încerca să ajungem la așa-numita «armistițiu aeroportuar»”, a declarat Andrei Sibiga, explicând că ar însemna încetarea reciprocă a atacurilor asupra aeroporturilor. Miza este una pragmatică: potrivit ministrului, Rusia ar putea fi interesată de o astfel de înțelegere deoarece marile aeroporturi rusești se confruntă tot mai des cu întreruperi ale activității din cauza atacurilor cu drone, ceea ce se traduce în întârzieri, anulări și aglomerări în terminale. Ce ar urma să facă UE Conform aceleiași surse, partenerii europeni ar putea crea „o platformă separată” sau „un grup special” pentru a discuta acest format. Sibiga a mai spus că președintele Volodîmîr Zelenski ar fi discutat deja ideea cu unii lideri europeni. Ministrul a insistat că inițiativa ar trebui să fie complementară eforturilor SUA, nu o alternativă: „Aceasta ar trebui să fie o direcție complementară — nu una care să înlocuiască sau să fie alternativă”, a spus șeful diplomației ucrainene. Context: spațiul aerian ucrainean rămâne închis, iar Rusia are opriri repetate Ucraina și-a închis oficial spațiul aerian pentru aviația civilă pe 24 februarie 2022, după declanșarea invaziei pe scară largă, iar zborurile regulate de pasageri nu mai operează în țară. În Rusia, opririle temporare ale activității aeroporturilor au devenit recurente pe fondul atacurilor cu drone, cu efecte în lanț asupra traficului aerian. Digi24 citează date publicate de „Kommersant”, pe baza calculelor „AlfaStrakhovanie”, potrivit cărora în 2025 peste 4,5 milioane de ruși s-au confruntat cu întârzieri ale zborurilor de trei ore sau mai mult, principalul motiv fiind restricțiile impuse din cauza amenințării dronelor. Publicația mai notează că, în zilele de 5 și 6 iulie ale anului trecut, un episod de perturbare majoră — cu „câteva sute” de zboruri anulate și aproximativ 2.000 amânate — ar fi putut costa companiile aeriene aproximativ 20 de miliarde de ruble, potrivit declarațiilor oferite „Kommersant” de reprezentanți ai transportatorilor și experți. În luna mai a acestui an, în aeroporturile din Moscova, în decurs de câteva zile, au fost întârziate sau anulate aproape 3.000 de zboruri din cauza atacurilor cu drone, iar pasagerii au petrecut „zile întregi” în terminale. În acest cadru, „armistițiul aeroportuar” este prezentat ca o soluție limitată, cu țintă operațională, care ar putea reduce presiunea imediată asupra transportului aerian, chiar dacă nu ar echivala cu un acord de pace mai amplu. [...]
