Știri
Știri din categoria Externe
Postarea lui Donald Trump despre „Venezuela, al 51-lea stat” ridică miza politică a relației Washington–Caracas, într-un moment în care cele două țări tocmai au reluat legăturile diplomatice, potrivit Agerpres.
Trump a publicat marți, pe platforma sa Truth Social, un desen care înfățișează Venezuela în culorile Statelor Unite, cu textul „al 51-lea stat”. Mesajul vine în contextul în care liderul american susține în mod repetat că „controlează” țara latino-americană după capturarea fostului președinte venezuelean Nicolas Maduro, pe 3 ianuarie, de către armata americană.
Președinta interimară a Venezuelei, Delcy Rodriguez, a respins luni ideea, afirmând că țara sa „nu a luat niciodată în considerare” să devină americană și invocând atașamentul populației față de independență și eroii naționali.
În același timp, Rodriguez a spus că guvernul său lucrează la „o agendă diplomatică de cooperare” cu Statele Unite, după restabilirea relațiilor diplomatice cu Washingtonul în martie. Relațiile fuseseră rupte de Nicolas Maduro cu șapte ani înainte, conform informațiilor transmise.
Tot marți, Trump a declarat că va depune eforturi pentru eliberarea tuturor prizonierilor politici care ar mai fi închiși în Venezuela și și-a exprimat încrederea în Delcy Rodriguez.
„Îi vom elibera pe toți. Și vă spun, Delcy (Rodriguez) face o treabă excelentă. Poporul venezuelean este încântat de ceea ce se întâmplă”
Potrivit aceleiași relatări, Delcy Rodriguez a semnat o lege de amnistie care a dus la eliberarea a sute de prizonieri politici, însă ONG-urile estimează că alți aproximativ 500 ar fi încă în detenție.
Dincolo de componenta simbolică, mesajele publice ale lui Trump despre „al 51-lea stat” riscă să tensioneze un canal diplomatic abia reluat între Washington și Caracas, chiar în timp ce ambele părți invocă, în mod diferit, cooperarea și pași privind situația prizonierilor politici. Agerpres notează că Trump a mai folosit anterior aceeași formulă și în legătură cu Canada, iar în martie sugerase explicit posibilitatea „Statului nr. 51” pentru Venezuela.
Recomandate
Iran a avertizat că va răspunde „ochi pentru ochi” statelor care se aliniază unei campanii economice conduse de SUA , potrivit Al Jazeera . Mesajul ridică miza pentru guvernele și companiile care ar putea participa la măsuri de presiune economică împotriva Teheranului, prin riscul de represalii și perturbări în relațiile comerciale. Avertismentul a fost transmis de Mohsen Rezaei , secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului , care a spus că țările ce se alătură „războiului economic” al SUA împotriva Iranului vor fi vizate de acțiuni „tit-for-tat” (represalii reciproce). Contextul este escaladarea retoricii de la Washington: președintele SUA, Donald Trump, a amenințat că va declanșa „război economic” împotriva Iranului, conform aceleiași surse. Materialul nu oferă detalii despre măsuri concrete, calendar sau state vizate, astfel că amploarea efectelor rămâne, deocamdată, neclară. [...]
Președintele iranian Masoud Pezeshkian spune că Iranul traversează „numeroase dificultăți” și susține că țara este într-un „război total” inclusiv pe plan economic, pe fondul unei noi runde de sancțiuni americane care vizează să intensifice presiunea asupra economiei iraniene, potrivit Agerpres , care citează AFP. Într-un discurs difuzat de televiziunea de stat, Pezeshkian a afirmat că autoritățile încearcă să împiedice agravarea situației și a invocat explicit probleme precum inflația, dificultățile de trai și șomajul. Declarațiile vin după ce Statele Unite au promis, joi, „să facă să se prăbușească” regimul iranian prin campania de sancțiuni anunțată, la aproape șase luni de la declanșarea războiului, conform aceleiași relatări. Pezeshkian a spus că președintele american Donald Trump ar fi anunțat „sancțiunile cele mai zdrobitoare și redutabile” și a descris contextul drept un conflict „economic, militar și securitar”. Presiunea economică, legată de tensiuni sociale interne În ultimii ani, guvernul iranian s-a confruntat cu valuri de manifestații, alimentate frecvent de degradarea situației economice, inflație și scăderea puterii de cumpărare. La sfârșitul lunii decembrie, o mișcare pornită de la creșterea costului vieții s-a transformat rapid în proteste ample împotriva puterii. Autoritățile au raportat peste 3.000 de morți, atribuind violențele unor „acțiuni teroriste” orchestrate de SUA și Israel, în timp ce organizații neguvernamentale cu sediul în străinătate au vorbit despre o represiune care ar fi făcut mii de morți. [...]
Iran a avertizat că ar putea viza rute alternative de export de petrol din Golf dacă statele din regiune se alătură campaniei SUA de izolare economică , potrivit Al Jazeera . Mesajul ridică miza pentru fluxurile comerciale din Orientul Mijlociu într-un moment în care controlul asupra Strâmtorii Hormuz rămâne un punct de blocaj în conflictul dintre Iran, pe de o parte, și SUA și Israel, pe de altă parte. Avertismentul a fost transmis de Mohsen Rezaei , secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, într-un interviu acordat postului de stat IRIB. El a spus că Teheranul le cere „tuturor țărilor din apropiere” să nu se alăture „războiului economic” al SUA, altfel vor fi tratate ca „inamici”. „Le spunem tuturor țărilor din apropiere să nu se alăture războiului economic al SUA. Altfel, le vom considera inamici.” Presiunea economică a SUA și riscul de extindere a țintelor Declarațiile vin după ce președintele american Donald Trump a anunțat că administrația sa va lansa „cea mai zdrobitoare operațiune economică” de până acum împotriva Iranului. În paralel, Trump a amenințat cu „consecințe economice uriașe” orice țară care oferă Iranului „orice fel de colac de salvare”, iar secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a întărit mesajul cu formula „ori sunteți cu noi, ori împotriva noastră”. În interviu, Rezaei a descris o strategie regională în trei etape, care ar începe cu dezescaladare și negocieri cu vecinii, urmate de încercarea de a-i „separa” de SUA printr-un ton conciliant. Dacă statele vizate rămân aliniate cu Washingtonul, ar urma o perioadă de „reconsiderare”, iar în a treia etapă Iranul „va acționa”, fără a detalia măsurile. Hormuz, rute alternative și impactul asupra comerțului Strâmtoarea Hormuz , rută majoră de transport maritim în largul coastelor Iranului, este prezentată ca un punct de fricțiune persistent. Potrivit materialului, Iranul a acționat rapid la începutul războiului pentru a opri traficul prin strâmtoare, ceea ce a dus la scumpiri puternice pentru bunuri precum petrolul și îngrășămintele. În acest context, unele state din Orientul Mijlociu care depindeau de Hormuz pentru exporturi au început să caute rute comerciale alternative. Rezaei a avertizat însă că Iranul ar putea viza aceste rute alternative de transport al petrolului din afara Golfului dacă statele regionale participă la planurile SUA de „război economic”. Dimensiunea de reglementare: acuzații de „suveranitate extraterritorială” Ministerul iranian de Externe a criticat, tot sâmbătă, noile măsuri economice americane, descriindu-le drept o afirmare a unei „suveranități extraterritoriale” asupra statelor membre ale ONU — o formulare care sugerează că Teheranul contestă aplicarea sancțiunilor dincolo de jurisdicția SUA. Negocierile pentru încetarea conflictului sunt descrise ca fiind blocate în ultimele luni, după eșecul unui memorandum de înțelegere din 17 iunie care cerea „încetarea imediată și permanentă a operațiunilor militare”. În plus, potrivit materialului, Iranul ar fi luat în calcul extinderea listei de ținte dincolo de Orientul Mijlociu, inclusiv către aliați ai SUA din Europa care au sprijinit operațiunile administrației Trump. [...]
Karoline Leavitt trece din comunicarea guvernamentală în zona de finanțare politică pro-Trump , urmând să lucreze pentru „ MAGA Inc .”, un „super PAC” (comitet de acțiune politică) care poate strânge fonduri nelimitate și finanțează, în principal, campanii publicitare electorale, potrivit news.ro , care citează AFP. Leavitt, purtătoare de cuvânt a Casei Albe, își va părăsi funcția la sfârșitul lunii august și se va alătura organizației de finanțare politică pro-Trump. În sistemul american, un „super PAC” este o structură care încearcă să influențeze alegerile locale sau naționale prin finanțarea publicității, fără o legătură directă cu un candidat – cel puțin în teorie – și are posibilitatea de a strânge sume nelimitate, ceea ce îi amplifică rolul în competițiile electorale. Revenire într-o structură cu rol major în campaniile electorale Leavitt a mai lucrat pentru „MAGA Inc.” în perioada 2022–2024, înainte să se alăture echipei de campanie a lui Donald Trump . Ea le-a spus jurnaliștilor care îl însoțeau pe Trump în Carolina de Sud că va participa alături de acesta la o convenție republicană organizată la Dallas, la începutul lunii septembrie, înaintea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului („midterms”) din noiembrie. Ce urmează la Casa Albă Întrebat despre cine o va înlocui, Trump a afirmat că nu a primit „niciodată în viața sa atât de multe candidaturi pentru un post”. În același context, el l-a menționat pe Scott Jennings, strateg conservator și comentator la CNN, despre care a spus că este „bun”, și a amintit-o și pe una dintre asistentele sale, Margo Martin. Leavitt, care a născut la începutul lunii mai al doilea copil, a anunțat pe 12 august că pleacă din funcție pentru a se dedica mai mult familiei. [...]
Armenia ia în calcul depunerea „în viitor apropiat” a cererii de aderare la UE, un pas care ar putea forța o alegere între piața eurasiatică și integrarea europeană , în condițiile în care Rusia avertizează că aderarea la Uniunea Europeană este incompatibilă cu menținerea țării în Uniunea Economică Eurasiatică , potrivit Agerpres . Premierul armean Nikol Pașinian a declarat în Parlament că un referendum privind aderarea la UE „nu ar avea sens” înainte ca Erevanul să poată „evalua realismul” unei astfel de aderări. În logica sa, primul pas ar fi chiar depunerea candidaturii, pentru a exista o bază concretă de analiză. În același timp, Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum, pe fondul presiunilor venite și din interiorul Uniunii Economice Eurasiatice. Pașinian a spus că procesul ar putea fi declanșat „într-un viitor apropiat”, fără să avanseze o dată. Presiunea de a alege între două cadre economice Potrivit informațiilor citate de Agerpres, președinții Rusiei, Belarusului, Kazahstanului și Kârgâzstanului au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum fie aderarea la UE, fie menținerea în uniunea regională eurasiatică. Rusia privește ambițiile europene ale Armeniei ca pe o mișcare într-o zonă pe care o consideră parte a sferei sale de influență, iar relațiile s-au răcit pe măsură ce Erevanul a accelerat apropierea de Occident. Sancțiuni și efecte comerciale: agricultura, punct sensibil În acest context, Rusia a introdus sancțiuni împotriva Armeniei și a interzis importul de produse agricole armene, o măsură cu potențial impact direct asupra exportatorilor, având în vedere că piața rusă este descrisă drept una „cheie” pentru aceste produse. Context de securitate: distanțare de alianțele conduse de Rusia Deși Armenia și Rusia sunt formal aliate, Erevanul reproșează Moscovei că nu a ajutat-o în războiul cu Azerbaidjanul din 2023. Armenia a suspendat participarea la un pact de securitate regional cu Rusia, iar Pașinian a spus că ar fi „satisfăcut” dacă țara sa ar fi exclusă în cele din urmă din acest pact, ceea ce ar elimina „dilema” retragerii. În lipsa unui calendar, următorul reper rămâne decizia politică de a trimite sau nu cererea oficială de aderare, pas care ar transforma disputa într-una procedurală și ar amplifica presiunea de a alege între cele două cadre de integrare. [...]
Pregătirile Coreei de Nord pentru o nouă desfășurare de trupe în Rusia indică o adâncire a cooperării militare care poate prelungi presiunea asupra lanțurilor de aprovizionare cu muniții din regiune , potrivit informațiilor publicate de Economica , care citează o declarație a Ministerului Apărării de la Seul transmisă unui parlamentar sud-coreean. Declarația vine după ce, săptămâna trecută, Kim Yo Jong, sora liderului nord-coreean Kim Jong Un, a respins afirmația președintelui ucrainean Volodimir Zelenski potrivit căreia Phenianul ar intenționa să trimită până la 50.000 de soldați în Rusia pentru a lupta împotriva Ucrainei, relatează Agerpres . Livrări de armament și muniții: dimensiunea sprijinului pentru Rusia Ministerul Apărării de la Seul susține că Phenianul a continuat să livreze arme Rusiei, inclusiv rachete balistice cu rază scurtă de acțiune. Potrivit estimărilor citate, Coreea de Nord ar fi furnizat Rusiei peste 15 milioane de obuze de artilerie. În paralel, ministerul a mai indicat că Phenianul este aproape de finalizarea dezvoltării unor rachete balistice și a unor lansatoare de rachete multiple, care ar putea fi folosite într-un eventual conflict cu Coreea de Sud, potrivit biroului parlamentarului sud-coreean Yu Yong-weon. Ce semnalează Seul despre capabilitățile nord-coreene În aceeași informare este menționată racheta balistică nord-coreeană cu rază medie Hwasong-12, descrisă ca fiind capabilă să ajungă în Guam (teritoriu al SUA) și aflată „în curs de pregătire pentru desfășurare operațională”. Contextul mai larg, conform evaluărilor sud-coreene, ucrainene și occidentale citate, este că Rusia și Coreea de Nord și-au intensificat cooperarea militară după invazia rusă în Ucraina (februarie 2022), Phenianul furnizând muniție de artilerie și rachete din 2023 și desfășurând trupe din 2024. Până în prezent, Moscova și Phenianul au negat că ar fi existat transferuri de arme între ele. [...]
