Știri
Știri din categoria Externe

Liderii UE au promis reforme rapide pentru relansarea economiei, dar rămân divizați în privința emiterii de datorie comună, potrivit Yahoo Finance, care preia o relatare AFP. Discuțiile au avut loc joi, la castelul Alden Biesen din estul Belgiei, pe fondul îngrijorărilor legate de competiția tot mai dură cu China și Statele Unite și de ritmul mai lent de creștere economică al Europei față de marile puteri.
Miza este reducerea dependențelor UE față de țări din afara blocului, într-un context descris de lideri drept urgent, pe fondul șocurilor geopolitice și al intensificării competiției globale. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a spus că este nevoie de acțiune imediată și de accelerare, deoarece Europa este „împinsă de competiția internațională”.
Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a afirmat că discuția a adus „o nouă energie” pentru construirea unei economii mai reziliente și a indicat că la următoarea reuniune a liderilor, în martie, ar urma să fie adoptate „măsuri concrete”. La rândul său, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susținut o integrare mai bună a pieței unice pentru a debloca capital privat, necesar companiilor europene pentru a se extinde.
În pofida consensului asupra diagnosticului, diferențele dintre cele 27 de capitale rămân vizibile, în special pe tema datoriei comune. Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a reiterat că UE a recurs la împrumuturi comune doar în „situații excepționale” și că, în prezent, „trebuie să ne descurcăm cu banii pe care îi avem”. Macron, în schimb, a avertizat și că politicile climatice nu ar trebui sacrificate în numele relansării economice, numind o astfel de renunțare o „eroare strategică”, în contrast cu insistența lui Merz pentru reducerea birocrației europene în toate sectoarele.
Inițiativa susținută de Franța de tip „Cumpără european” a rămas pe masă, deși este privită cu rezerve de state favorabile comerțului liber, precum Suedia și Țările de Jos. Costa a spus că există un acord larg pentru folosirea „preferinței europene” în sectoare strategice selectate, într-un mod proporțional și țintit. Comisia Europeană urmează să publice în februarie o propunere de reguli care ar cere guvernelor să prioritizeze bunurile fabricate în Europa în contractele publice, iar liderii ar urma să definească sectoarele vizate la summitul din martie.
Pe fondul unei liste lungi de vulnerabilități, inclusiv dependența de China pentru pământuri rare esențiale industriei, UE mizează pe adâncirea pieței unice și pe reducerea barierelor pentru afaceri. Liderii i-au ascultat pe fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, și pe fostul premier italian Enrico Letta, autorii unor rapoarte din 2024 care ghidează agenda europeană. Un oficial UE citat de AFP a spus că Draghi a pledat pentru reducerea barierelor, mobilizarea economiilor europenilor și o preferință „țintită” pentru companiile europene, dar și pentru „cooperare consolidată”, adică avansarea unor reforme de către statele care doresc, dacă nu există unanimitate.
În paralel, UE promovează simplificarea regulilor pentru a reduce povara administrativă și încheierea de noi acorduri comerciale, însă ambele direcții se lovesc de obstacole: acordul cu Mercosur întâmpină opoziție puternică, iar modificările legislative sunt încetinite de procesul decizional european. Comisia ar urma să propună în martie și crearea unui nou cadru juridic pentru companii, în afara sistemelor naționale ale statelor membre, așa-numitul „al 28-lea regim”, menit să faciliteze operarea firmelor pe întreg teritoriul UE. Macron a avertizat că, dacă până în iunie nu există progrese în reformarea pieței unice, statele dispuse ar trebui să meargă mai departe fără restul.
Recomandate

Aderarea Ucrainei la UE riscă să fie amânată de veto-uri și de temeri economice , pe fondul războiului prelungit și al opoziției tot mai vizibile din unele state membre, potrivit Digi24 . Miza pentru Bruxelles nu mai este doar „când”, ci și „în ce formă” poate fi integrată Ucraina, într-un proces care cere unanimitatea celor 27 de țări ale Uniunii. În discuții cu diplomați și oficiali europeni, Reuters notează că, deși unii lideri susțin o aderare rapidă, evaluările din interiorul UE sunt mai prudente, iar calendarul ar putea depăși așteptările Kievului. Un exemplu invocat este schimbarea de atitudine în Polonia, unde o parte dintre fermieri se tem de presiunea pe prețuri și de concurența cerealelor ucrainene. Unanimitatea din UE transformă opoziția internă într-un blocaj potențial Extinderea Uniunii presupune ani de negocieri și reforme, însă în cazul Ucrainei dificultățile sunt amplificate de incertitudinea războiului, problemele de corupție și dimensiunea țării, arată materialul. În plus, aprobarea finală cere acordul tuturor statelor membre, ceea ce înseamnă că opoziția unui singur guvern poate opri procesul. În Franța este menționată inclusiv posibilitatea unui referendum privind aderarea Ucrainei, iar apropierea unor alegeri naționale în mai multe state ar putea face guvernele mai reticente să susțină public extinderea. Rezervele se văd și în opinia publică: un sondaj al fundației germane Bertelsmann Stiftung, citat în articol, indică 47% dintre cetățenii UE favorabili aderării Ucrainei „în următorii ani”, în scădere de la 69% în martie 2022. În Franța și Polonia, 57% dintre respondenți s-au declarat împotrivă, iar în Germania procentul a ajuns la 59%. Costurile și agricultura, combustibil pentru partidele populiste Uniunea Europeană nu a publicat o estimare recentă a costurilor aderării Ucrainei, care ar depinde de negocierile privind accesul pe piața comună și de eventuale perioade de tranziție. În acest vid de cifre, tema este folosită politic, inclusiv de formațiuni de extremă dreaptă. Marine Le Pen a avertizat că Franța ar avea de pierdut printr-o concurență agricolă „acerbă și neloială” și prin reducerea ponderii sale în distribuirea subvențiilor agricole europene. În Germania, Alternativa pentru Germania (AfD) a depus o moțiune în parlament prin care cere guvernului să excludă aderarea Ucrainei la UE. Materialul mai arată că dimensiunea Ucrainei ar complica și echilibrul instituțional al Uniunii: cu o populație de aproximativ 40 de milioane înainte de război, țara ar deveni probabil al cincilea sau al șaselea stat ca mărime din UE, cu influență politică sporită într-un sistem în care unele decizii se iau prin unanimitate. Bruxelles-ul discută variante de „integrare graduală”, nu aderare imediată Pe fondul temerilor legate de impactul extinderii, sunt analizate formule alternative care să apropie Ucraina de UE înainte de statutul de membru deplin. Cancelarul german Friedrich Merz a propus un statut de „membru asociat”, care ar permite participarea la summituri și reuniuni ministeriale, dar fără drept de vot; Kievul consideră însă formula nedreaptă. Comisia Europeană a sugerat, la rândul ei, o integrare graduală în programe și sectoare economice ale Uniunii – energie, transporturi, sector digital și apărare – pentru țările care îndeplinesc criteriile. În paralel, executivul european ia în calcul limite pentru sprijinul financiar și accesul pe piață la produse agricole „sensibile”, inclusiv din Ucraina, tocmai pentru a reduce opoziția internă din statele membre. Pentru Kiev, aderarea rămâne o ancoră geopolitică majoră, mai ales în contextul în care, potrivit articolului, Statele Unite se opun aderării Ucrainei la NATO. Pentru UE, însă, dosarul se mută tot mai mult din zona declarațiilor politice în cea a compromisurilor: cum gestionează costurile, agricultura și regulile de decizie, fără să blocheze complet perspectiva integrării. [...]

O eventuală oprire a ajutorului Franței pentru Ucraina ar izola Parisul în Europa , avertizează anturajul președintelui Emmanuel Macron , pe fondul poziției anunțate de Marine Le Pen , potrivit Economica . Mesajul indică un risc de repoziționare strategică a Franței în UE și NATO, cu potențiale consecințe asupra securității europene. Anturajul lui Macron a declarat, într-o intervenție de marți, în timpul unei deplasări a președintelui francez în Cambodgia, că dacă Le Pen „a dorit să se pună capăt sprijinului pentru Ucraina”, iar acest lucru s-ar întâmpla după o eventuală alegere a ei, „ea ne va izola în Europa”. Declarația este citată de Agerpres. Argumentul invocat este unul de securitate: „pacea în Ucraina este o condiție pentru securitatea noastră”, a adăugat aceeași sursă, conform Agerpres. În această logică, reducerea sprijinului pentru Kiev ar slăbi poziția colectivă a Europei și ar afecta direct arhitectura de securitate regională. În weekend, Macron a transmis pe platforma X că „cei care vor să raționalizeze mijloacele pentru Ucraina vor să o oblige la o pace injustă”, cu riscul unei „vulnerabilizări durabile” a întregii Europe. Deși nu a numit-o explicit pe candidata partidului RN, Economica notează că aluzia este considerată evidentă în contextul poziției acesteia. Marine Le Pen a anunțat că, dacă va fi aleasă președinte al Franței, va pune capăt ajutorului financiar al Parisului pentru Ucraina după cel mult șase luni, potrivit informațiilor citate în articol. [...]

Donald Trump a transmis că administrația nu va schimba linia de control al exporturilor de cipuri către China și a anunțat că nu intenționează să îl înlocuiască pe secretarul Comerțului, Howard Lutnick, în pofida criticilor legate de modul de aplicare a restricțiilor, potrivit Digi24 . Mesajul vine pe fondul scandalului declanșat de relația fostului director general al Nvidia, Jensen Huang , cu o femeie suspectată de spionaj pentru China, subiect care a amplificat presiunea politică asupra politicilor comerciale și de securitate ale SUA. Trump a spus că episodul nu a pus în pericol securitatea națională și a afirmat că „țara noastră este acum mai puternică decât oricând”, declarație făcută înaintea plecării într-o vizită în Asia, unde urmează să se întâlnească cu președintele chinez Xi Jinping la summitul APEC . În același timp, liderul de la Casa Albă a indicat că nu s-ar opune revenirii lui Jensen Huang la conducerea Nvidia, după demisia acestuia de săptămâna trecută. Presiune pe politica de export a tehnologiei avansate În centrul tensiunilor interne din administrație se află aplicarea restricțiilor privind exporturile de semiconductori avansați către China. Trump a încercat să reducă din miza conflictului dintre secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, și secretarul Comerțului, Howard Lutnick, apărut pe tema măsurilor împotriva unor companii suspectate că facilitează transferul către China al cipurilor Nvidia aflate sub restricții. Publicația Axios a relatat că Lutnick s-ar fi opus în repetate rânduri unor astfel de măsuri, iar divergențele ar fi dus inclusiv la o confruntare în Situation Room, centrul de gestionare a crizelor de la Casa Albă. În acest context, Trump a recunoscut că Lutnick ar fi putut întârzia adoptarea unei decizii, dar a justificat posibilul blocaj prin riscul unei rupturi diplomatice cu Beijingul. „A făcut asta pentru că, dacă nu ar fi amânat, dacă nu ar fi luat anumite măsuri, s-ar fi putut produce o ruptură cu China.” Miza: lista de entități și riscurile de securitate Un punct concret al disputei este cazul Megaspeed, companie la care ar fi lucrat anterior Alice Huang. Bessent și-a exprimat public nemulțumirea că firma nu a fost inclusă pe lista entităților considerate de autoritățile americane drept potențiale riscuri pentru securitatea națională — listă care permite impunerea unor restricții comerciale. Potrivit secretarului Trezoreriei, mai multe instituții americane ar fi susținut luni la rând includerea Megaspeed pe această listă, între care departamentele Trezoreriei, Apărării și de Stat, precum și Biroul Reprezentantului Comercial al SUA. Ce urmează: Congresul insistă pentru audierea fostului șef Nvidia În paralel cu eforturile Casei Albe de a limita amploarea scandalului, congresmenii americani continuă demersurile pentru audierea lui Jensen Huang. Un purtător de cuvânt al președintelui Comisiei pentru Afaceri Externe din Camera Reprezentanților, republicanul Brian Mast, a declarat pentru CNBC că negocierile privind audierea în fața a trei comisii sunt încă în desfășurare. Mast, împreună cu John Moolenaar (președintele comisiei speciale pentru China) și Rick Crawford (președintele Comisiei pentru Informații), i-au cerut lui Huang să răspundă până vineri seara invitației de a depune mărturie. În caz contrar, Mast a avertizat că ar putea cere citarea obligatorie. Howard Lutnick, Scott Bessent și Marco Rubio îl însoțesc pe Trump în vizita din Asia, unde relațiile comerciale cu China și restricțiile asupra exporturilor de tehnologie avansată sunt anunțate ca teme importante ale discuțiilor. [...]

Închiderea completă a frontierei Estoniei cu Rusia de la 1 decembrie riscă să blocheze unul dintre puținele coridoare terestre rămase între UE și Rusia , într-un context în care Tallinnul invocă o presupusă tentativă de sabotaj atribuită serviciilor ruse, potrivit Agerpres . Decizia Estoniei vizează închiderea „tuturor punctelor de trecere la frontiera estono-rusă începând de la 1 decembrie”, după ce autoritățile estone au anunțat că au dejucat o tentativă de incendiere a unei uzine de drone, acțiune care, potrivit Tallinnului, ar fi fost orchestrată de GRU, serviciul de informații militar rus. Kremlinul a respins acuzațiile și a criticat măsura, prin vocea purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov , care a susținut că declarațiile Estoniei nu au bază factuală. „Aceste declarații nu au niciun temei. Nicio probă, absolut nimic!” Tot Peskov a comparat închiderea frontierei cu ridicarea unui „zid”, afirmând că astfel de măsuri „nu au adus nimic bun” celor care le-au adoptat. Ce se închide și de ce contează operațional Estonia, stat membru al UE și NATO, menținea deschise trei puncte de frontieră cu Rusia — Narva , Luhamaa și Koidula — pentru trecerea pietonilor și a mărfurilor. Închiderea lor ar reduce și mai mult opțiunile de tranzit terestru între Uniunea Europeană și Rusia, într-un moment în care astfel de rute au devenit rare după declanșarea războiului din Ucraina. Narva are o importanță practică aparte: punctul de trecere este descris ca fiind deosebit de aglomerat vara și în perioada sărbătorilor de iarnă, tocmai pentru că este unul dintre puținele puncte terestre UE–Rusia rămase funcționale. Context: restricții deja în vigoare la Narva Fluxul prin Narva era deja limitat: trecerea vehiculelor prin acest punct a fost suspendată în februarie 2024, măsură atribuită de Agerpres părții ruse. Închiderea completă anunțată de Estonia ar extinde restricțiile și asupra celorlalte forme de tranzit și asupra celorlalte puncte de trecere. În plan mai larg, materialul notează că, de la ofensiva la scară largă lansată de Moscova în Ucraina în februarie 2022, mai multe state din UE au acuzat Rusia de acte de sabotaj pe teritoriul lor, acuzații pe care Moscova le contestă în acest caz. [...]

Donald Trump condiționează o posibilă întâlnire cu Kim Jong Un de acordul lui Xi Jinping , ceea ce mută inițiativa diplomatică în mâinile Chinei, într-un moment în care Washingtonul își leagă agenda asiatică de dosare sensibile precum proliferarea nucleară. Informația apare în Antena 3 , care citează AFP, preluată de Agerpres. Trump a spus, înainte de plecarea spre Asia, că ar putea avea loc o întâlnire cu liderul nord-coreean în China, în contextul vizitei sale la Shenzhen, unde urmează să se vadă joi cu președintele chinez Xi Jinping și cu președintele rus Vladimir Putin. „Vom fi cu preşedintele Xi, ne vom întâlni şi cu preşedintele Putin şi s-ar putea să ne întâlnim şi cu Kim Jong Un.” Întrebat unde s-ar putea desfășura o astfel de întâlnire, Trump a indicat că Kim Jong Un „ar putea veni” în China, dar a adăugat că totul „depinde de președintele Xi”, potrivit relatării. De ce contează: Beijingul devine „poarta” pentru un contact SUA–Coreea de Nord Formularea lui Trump sugerează că o eventuală reluare a dialogului direct cu Phenianul ar trece printr-un acord politic și logistic al Chinei. În practică, asta întărește rolul Beijingului ca intermediar și factor de control asupra formatului și calendarului unei întâlniri cu miză de securitate regională. Trump și Kim Jong Un s-au întâlnit ultima dată față în față în 2019, notează materialul. Itinerariul și agenda: ASEAN, APEC și un trilateral fără precedent Conform informațiilor prezentate, Trump urmează să meargă mai întâi la Manila, pentru summitul ASEAN, apoi la Shenzhen, pentru summitul APEC , care reunește 21 de țări din Asia-Pacific. Pe marginea reuniunii APEC, Casa Albă indică faptul că Trump urmează să aibă întâlniri cu Xi Jinping și Vladimir Putin, într-un „summit trilateral fără precedent”. Potrivit aceleiași surse, discuțiile ar urma să vizeze proliferarea nucleară și războiul din Orientul Mijlociu declanșat în februarie, după bombardamentele israeliene și americane asupra Iranului. [...]

Atacul ucrainean asupra Podului Kerci pare să fi produs avarii structurale care pot prelungi blocajul de trafic , un risc operațional major pentru legătura rutieră și feroviară dintre Rusia continentală și Crimeea, potrivit Digi24 . Imagini apărute după lovitură – inclusiv cadre satelitare – indică „cel puțin două lovituri reușite” asupra podului, dintre care una ar fi vizat un arc de susținere, conform comentariilor unor canale specializate în informații despre războiul din Ucraina, citate de publicație. Ce arată imaginile și de ce contează Canalul de Telegram „Crimean Wind” a publicat imagini satelitare de înaltă rezoluție ale podului. Într-o evaluare preluată de Digi24 , canalul Tendar de pe rețeaua X susține că tablierul (partea pe care se circulă) ar fi fost avariat în două puncte distincte, iar problema cea mai serioasă ar fi la unul dintre arcele structurale. Traficul, încă blocat după termenul anunțat inițial Podul a apărut și la postul rus REN TV, care a difuzat imagini după atacul cu drone. Canalul Special Kherson Cat, citat de Digi24, afirmă că imaginile ar arăta o breșă în pilonul de susținere din partea stângă a arcului podului rutier, iar traficul nu fusese reluat, deși autoritățile ruse promiseseră inițial redeschiderea în jurul prânzului. Cronologia atacului, potrivit autorităților instalate de Moscova Atacul a avut loc în noaptea de 15 spre 16 noiembrie. Serghei Aksenov , guvernatorul Crimeei numit de Moscova, a scris pe Telegram: „Inamicul a lansat un atac asupra Podului din Crimeea. Din această cauză, circulația va fi restricționată aproximativ până la mijlocul zilei” Conform canalului „Podul din Crimeea: informații operative”, traficul pe pod a fost blocat în jurul orei 02:22, ora Moscovei (01:22, ora României). În lipsa unei evaluări tehnice oficiale detaliate în material, amploarea exactă a avariilor și termenul realist de reluare a circulației rămân neclare. [...]