Știri
Știri din categoria Externe
Iran condiționează reluarea negocierilor cu SUA de „seriozitate”, pe fondul blocajului din Strâmtoarea Hormuz, un punct critic pentru fluxurile globale de energie, potrivit The Jerusalem Post. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a spus că Teheranul nu are „nicio încredere” în Washington și invocă „mesaje contradictorii” care ar pune sub semnul întrebării intențiile americane.
În marja reuniunii miniștrilor de Externe ai BRICS, la New Delhi, Araghchi a susținut că Iranul este „victima expansionismului ilegal și a instigării la război” și a afirmat că țara „devine mai puternică și mai unită” sub presiune. El a adăugat că Iranul este pregătit să se apere „cu tot ce are”, dar că este dispus și să „urmeze și să apere diplomația”, în condițiile unui limbaj „al respectului”.
Araghchi a declarat că toate navele pot tranzita Strâmtoarea Hormuz, cu excepția celor aflate în război cu Teheranul, însă a precizat că navele care vor să treacă ar trebui să se coordoneze cu marina iraniană. El a descris situația din jurul acestui coridor drept „foarte complicată”.
Conform informațiilor din articol, Iranul a închis practic strâmtoarea pentru cea mai mare parte a traficului maritim după izbucnirea războiului cu SUA și Israel, în februarie. Înainte, ruta ar fi gestionat aproximativ o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol și gaze.
Washington și Teheran au anunțat luna trecută un armistițiu, dar nu au reușit să ajungă la un acord de pace permanent. Discuțiile, mediate de Pakistan, sunt suspendate după ce Iranul și SUA și-au respins reciproc cele mai recente propuneri săptămâna trecută.
Araghchi a spus că procesul de mediere nu a eșuat, dar se află „în dificultate”. El a mai afirmat că Iranul încearcă să mențină armistițiul pentru a da o șansă diplomației, însă este pregătit să revină la conflict.
Printre temele care blochează negocierile sunt menționate ambițiile nucleare ale Iranului și controlul asupra Strâmtorii Hormuz. Declarațiile ministrului iranian au venit la câteva ore după ce președintele SUA, Donald Trump, a spus că „răbdarea” sa cu Iranul se epuizează și că, în discuții cu președintele Chinei, Xi Jinping, au convenit că Teheranul trebuie să redeschidă strâmtoarea.
Recomandate
Israelul și Libanul au acceptat o prelungire de 45 de zile a armistițiului, o fereastră care menține deschise rutele comerciale și reduce riscul de șocuri regionale pe energie și transport , după negocieri desfășurate la Washington, potrivit Digi24 . Departamentul de Stat al SUA a transmis că încetarea ostilităților din 16 aprilie, anunțată de președintele american Donald Trump, va fi extinsă „cu 45 de zile pentru a permite progrese suplimentare”, conform declarației purtătorului de cuvânt Tommy Piggott, citată de Reuters. Ce s-a decis și care e calendarul Washingtonul a descris discuțiile dintre Israel și Liban, purtate joi și vineri, drept „foarte productive” și a anunțat că părțile vor relua negocierile pe 2 și 3 iunie. Prelungirea armistițiului vine după mai multe runde de discuții, într-un context în care confruntarea a continuat, chiar și după anunțul de încetare a ostilităților din 16 aprilie, cu lupte concentrate în mare parte în sudul Libanului. Contextul militar care apasă asupra stabilității regionale Potrivit informațiilor transmise, aceasta a fost a treia rundă de negocieri după ce Israelul și-a intensificat atacurile aeriene asupra Libanului, ca reacție la lansarea de rachete de către Hezbollah către Israel, la 2 martie, la trei zile după începerea războiului dintre SUA, Israel și Iran. Luna trecută, Israelul și-a extins și ofensiva terestră în sudul Libanului. În paralel cu conflictul dintre SUA și Iran, războiul Israelului din Liban a continuat și după armistițiul din 16 aprilie, ceea ce indică faptul că prelungirea anunțată acum funcționează mai degrabă ca un mecanism de gestionare a escaladării decât ca o oprire completă a confruntărilor. [...]
Donald Trump a avertizat că „nu va mai avea multă răbdare” cu Iranul, pe fondul blocajului din Strâmtoarea Ormuz , o evoluție care continuă să perturbe aprovizionarea globală cu energie și să ridice riscurile pentru transportul maritim , potrivit news.ro . Declarația vine după discuțiile de joi, la Beijing, cu președintele chinez Xi Jinping și în contextul relatărilor despre capturarea unei nave în largul Emiratelor Arabe Unite. Strâmtoarea Ormuz, miza economică: energie și transport maritim Casa Albă a transmis că Trump și Xi au convenit asupra necesității de a menține deschisă ruta maritimă din Strâmtoarea Ormuz, pe care Iranul a blocat-o efectiv ca reacție la atacurile americano-israeliene începute la 28 februarie. Blocajul a generat, potrivit materialului, „o perturbare fără precedent” a aprovizionării globale cu energie. China are relații strânse cu Iranul și este principalul cumpărător al petrolului iranian. În comunicatul Casei Albe citat, Xi și-a exprimat opoziția față de militarizarea strâmtorii și față de orice încercare de a percepe o taxă pentru utilizarea acesteia. Totodată, Xi ar fi arătat interes pentru achiziția de mai mult petrol american, pentru a reduce dependența viitoare a Chinei de strâmtoare. Înainte de război, aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu petrol și gaz natural lichefiat trecea prin această cale navigabilă, potrivit informațiilor prezentate. Presiune pe Teheran și negocieri blocate Statele Unite au suspendat atacurile asupra Iranului luna trecută, însă au început blocarea porturilor țării. Discuțiile pentru încetarea conflictului sunt în impas, Iranul refuzând să își înceteze programul nuclear sau să renunțe la stocurile de uraniu îmbogățit. Într-un interviu la Fox News, Trump a spus: „Nu voi mai avea multă răbdare. Ar trebui să ajungă la un acord.” Pe tema stocului secret de uraniu îmbogățit, Trump a sugerat că preluarea lui sub controlul SUA ar fi mai degrabă o chestiune de imagine. Incidente pe mare și trafic încă mult sub nivelul de dinaintea războiului Tensiunile se reflectă și în incidentele de securitate maritimă. O navă de marfă indiană care transporta animale din Africa către Emiratele Arabe Unite a fost scufundată miercuri în apele de lângă coasta Omanului; India a condamnat atacul și a anunțat că cei 14 membri ai echipajului au fost salvați de paza de coastă din Oman. Firma britanică Vanguard a indicat că nava ar fi fost lovită de o rachetă sau o dronă, care a provocat o explozie. Separat, agenția britanică de securitate maritimă UKMTO a raportat că „personal neautorizat” a urcat la bordul unei nave ancorate în largul portului Fujairah (Emiratele Arabe Unite) și o îndrepta spre Iran, iar Vanguard a spus că un ofițer de securitate al companiei a raportat că nava a fost capturată de personal iranian. În privința traficului, Gărzile Revoluționare Iraniene au afirmat că 30 de nave au trecut prin strâmtoare de miercuri seara, încă mult sub cele 140 dintr-o zi obișnuită înainte de război, dar o creștere dacă se confirmă. Firma de analiză Kpler estimează că aproximativ 10 nave au traversat strâmtoarea în ultimele 24 de ore, față de cinci-șapte zilnic în ultimele săptămâni. Ce urmează: rolul Chinei și riscul de escaladare Trump încearcă să obțină sprijinul Chinei pentru a pune capăt războiului, care a devenit o povară electorală înaintea alegerilor intermediare din SUA, programate în noiembrie. Totuși, analiștii citați se îndoiesc că Xi va exercita presiuni puternice asupra Iranului sau va opri sprijinul acordat armatei acestuia, având în vedere rolul Teheranului de contrapondere strategică față de SUA. Între timp, negocierile diplomatice rămân blocate, iar controlul asupra Strâmtorii Ormuz continuă să fie folosit de Teheran ca avantaj de negociere, în condițiile în care Washingtonul cere predarea uraniului și oprirea îmbogățirii, iar Iranul solicită ridicarea sancțiunilor, despăgubiri și recunoașterea controlului său asupra strâmtorii. [...]
Declarațiile lui Marco Rubio despre folosirea bazelor militare din România de către SUA ridică miza politică a prezenței americane și pot alimenta presiuni în interiorul NATO . Potrivit G4Media , secretarul de stat american a lăudat România, Portugalia, Polonia și Bulgaria pentru că au permis utilizarea bazelor de pe teritoriul lor în războiul din Iran, în timp ce a criticat dur Spania pentru refuz. Rubio a făcut declarațiile într-un interviu pentru FoxNews , în care a pus sub semnul întrebării utilitatea alianței pentru SUA dacă state membre nu permit folosirea infrastructurii militare americane din Europa. Ce a spus Rubio și de ce contează pentru România În intervenția sa, oficialul american a enumerat explicit statele pe care le consideră „de mare ajutor”, menționând că Portugalia „a spus DA înainte ca noi să le cerem ajutorul”, alături de Polonia, România și Bulgaria. Rubio a legat sprijinul american pentru NATO de posibilitatea de a opera baze militare în Europa, sugerând că restricționarea accesului la aceste baze lovește în „motivul principal” pentru care alianța ar fi benefică pentru SUA. Presiune politică asupra aliaților: cazul Spaniei În același context, Rubio a criticat Spania după ce guvernul condus de Pedro Sánchez ar fi refuzat trupelor SUA utilizarea bazelor, decizie care, potrivit materialului, a atras „furia” președintelui Donald Trump. „Suntem în NATO doar pentru a-i proteja pe ei și nu pentru a ne urmări propriul interes național? Aceasta este o întrebare foarte legitimă pe care trebuie să o ridicăm.” „Unul dintre motivele pentru care am susținut NATO este acela că ne-a oferit dreptul de a avea baze militare în Europa. Așadar, atunci când parteneri NATO precum Spania ne interzic utilizarea acestor baze—motivul principal pentru care NATO este benefic pentru America—atunci care mai este scopul alianței?” În lipsa altor detalii în sursă despre eventuale consecințe concrete, rămâne de urmărit dacă aceste poziționări se vor traduce în solicitări formale către aliați sau în condiționări politice în cadrul NATO. [...]
Avertismentul lui Volodimir Zelenski privind un posibil atac din Belarus ridică riscul de escaladare la granița NATO , cu potențiale efecte directe asupra securității regionale și a costurilor de apărare în flancul estic, potrivit Reuters . Președintele Ucrainei a declarat vineri că Rusia încearcă să atragă Belarus mai adânc în războiul împotriva Ucrainei și că ia în calcul planuri de operațiuni din teritoriul belarus fie împotriva nordului Ucrainei, fie împotriva „uneia dintre țările NATO”. Zelenski a făcut afirmațiile pe Telegram, după o întâlnire cu oficiali militari și din servicii de informații, fără să ofere detalii suplimentare despre ținta din NATO. Ce spune Kievul: direcții posibile de atac și rolul Minskului Zelenski a indicat două direcții posibile pentru operațiuni din Belarus: împotriva Ucrainei, pe axa Cernihiv–Kiev; împotriva „uneia dintre țările NATO”, direct de pe teritoriul Belarusului. Belarus are frontieră cu Ucraina la sud și cu state membre NATO – Polonia, Lituania și Letonia – la nord și vest, ceea ce face ca orice mișcare militară din această zonă să fie urmărită atent de aliați. Totodată, Zelenski a spus că Ucraina ar fi identificat contacte suplimentare între Rusia și președintele belarus Aleksandr Lukașenko , menite să-l convingă să se alăture „noilor operațiuni agresive rusești”. Context: Belarus, infrastructură pentru Rusia și găzduire de arme Belarus, unul dintre cei mai apropiați aliați ai președintelui rus Vladimir Putin, a permis folosirea teritoriului său pentru o parte a invaziei ruse din februarie 2022, însă nu a trimis trupe belaruse să lupte în Ucraina. În timp, Minsk a acceptat să fie desfășurate pe teritoriul său arme nucleare tactice rusești și rachete hipersonice Oreshnik, potrivit relatării. Nu a existat un răspuns imediat la comentariile lui Zelenski din partea Moscovei sau a Minskului. Reuters notează că Rusia nu își face publice planurile militare în Ucraina, considerate secrete de stat. Ce urmează: măsuri de apărare în nordul Ucrainei Zelenski a mai spus că a instruit forțele de apărare ale Ucrainei să pregătească un plan de răspuns și să întărească apărarea în regiunile nordice Cernihiv și Kiev. În aprilie, el declarase că Ucraina are informații de la serviciile de informații potrivit cărora Rusia face pregătiri care ar indica o nouă încercare de a implica Belarus în război. În același context, Zelenski a avertizat că Ucraina „se va apăra” dacă Lukașenko „face alegerea greșită” și decide să sprijine intențiile Rusiei. [...]
Evitarea etichetei de „dictator” pentru Xi indică o încercare de detensionare a relației SUA–China , după vizita lui Donald Trump la Beijing, într-un moment în care, potrivit Antena 3 , discuțiile au fost prezentate ca un demers pentru „stabilitate” între cele două mari puteri, pe fondul perturbărilor economice asociate războiului din Iran. Întrebat de jurnaliști dacă îl consideră pe Xi Jinping „dictator”, președintele SUA a respins explicit calificativul, vorbind la bordul avionului prezidențial Air Force One , în drum spre Washington, după întâlnirea cu liderul chinez la Beijing. „Nici vorbă de aşa ceva! Este preşedintele Chinei. Nici gând!” De ce contează nuanța: semnal diplomatic după o vizită „foarte reușită” În relatarea citată de Antena 3 (EFE, prin Agerpres), Trump a încheiat o vizită de două zile la Beijing, descrisă ca fiind destinată promovării stabilității în relația bilaterală. Întâlnirea a fost caracterizată drept una „marcată de armonie”, iar Trump a spus că vizita a fost „foarte reușită”, potrivit agenției chineze Xinhua, prezentându-l din nou pe Xi drept un „vechi prieten” cu care are o „relație bună”. Un episod simbolic al apropierii a avut loc la Zhongnanhai , complexul Partidului Comunist Chinez, unde cei doi lideri s-au plimbat înaintea unei reuniuni în format restrâns; Trump a lăudat florile din complex, iar Xi a promis că îi va trimite semințe pentru Grădina de Trandafiri a Casei Albe. Contrastul cu perioada Biden și atacul politic intern Contextul întrebării a fost faptul că Joe Biden folosise anterior termenul „dictator” la adresa lui Xi. Antena 3 amintește că Biden l-a numit astfel în iunie 2023, după disputa legată de un presupus balon de spionaj chinez care a survolat SUA, și a repetat calificativul după întâlnirea lor din noiembrie 2023, la San Francisco. În același schimb cu presa, Trump l-a atacat pe Biden, pe care l-a numit „incompetent”, și a invocat acordul nuclear care ar fi permis Iranului să obțină arma nucleară, deși, notează sursa, acordul fusese încheiat de Barack Obama, nu de Biden. [...]
Donald Trump a transmis Taiwanului să evite o declarație de independență, pe fondul discuțiilor cu Beijingul care includ și vânzările americane de arme către insulă, potrivit Mediafax . Mesajul vine la finalul vizitei sale în China și indică o abordare mai prudentă a Washingtonului într-un dosar cu potențial major de escaladare, cu efecte directe asupra stabilității regionale și a fluxurilor comerciale globale. Într-un interviu acordat Fox News , Trump a spus că nu vrea ca Taiwanul să declare independența mizând pe sprijinul SUA, invocând riscul unui conflict la mare distanță. „Nu vreau ca cineva să declare independența și apoi, noi să fim nevoiți să parcurgem 15.000 de kilometri ca să mergem la război. Nu vrem ca cineva să spună: Hai să declarăm independența pentru că Statele Unite ne susțin.” Taiwan, „cea mai sensibilă” temă în relația SUA–China În paralel, la summit, Trump și președintele chinez Xi Jinping au discutat chestiunea Taiwanului, descrisă drept cea mai sensibilă problemă în relațiile bilaterale. Xi a avertizat că o gestionare greșită ar putea împinge cele două țări spre coliziune sau chiar conflict. „Problema Taiwanului este cea mai importantă chestiune în relațiile China-SUA. Dacă este gestionată greșit, cele două națiuni ar putea intra în coliziune sau chiar în conflict, împingând întreaga relație China-SUA într-o situație extrem de periculoasă.” Legătura cu vânzările de armament: fără angajamente, spune Trump Trump a mai afirmat că a discutat „în detaliu” cu Xi subiectul Taiwanului și al vânzărilor de arme, dar susține că nu a făcut angajamente „în nicio direcție”. „Am discutat în detaliu despre Taiwan, știi, toată treaba cu vânzările de arme. Nu mi-am luat niciun angajament în nicio direcție.” În context, Mediafax notează că, în luna decembrie, Congresul SUA a aprobat un pachet de vânzări de armament către Taiwan în valoare de 11,1 miliarde de dolari (aprox. 50,5 miliarde lei), descris drept cel mai mare pachet de arme furnizat insulei. [...]
