Știri
Știri din categoria Externe
Iran condiționează reluarea negocierilor cu SUA de „seriozitate”, pe fondul blocajului din Strâmtoarea Hormuz, un punct critic pentru fluxurile globale de energie, potrivit The Jerusalem Post. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a spus că Teheranul nu are „nicio încredere” în Washington și invocă „mesaje contradictorii” care ar pune sub semnul întrebării intențiile americane.
În marja reuniunii miniștrilor de Externe ai BRICS, la New Delhi, Araghchi a susținut că Iranul este „victima expansionismului ilegal și a instigării la război” și a afirmat că țara „devine mai puternică și mai unită” sub presiune. El a adăugat că Iranul este pregătit să se apere „cu tot ce are”, dar că este dispus și să „urmeze și să apere diplomația”, în condițiile unui limbaj „al respectului”.
Araghchi a declarat că toate navele pot tranzita Strâmtoarea Hormuz, cu excepția celor aflate în război cu Teheranul, însă a precizat că navele care vor să treacă ar trebui să se coordoneze cu marina iraniană. El a descris situația din jurul acestui coridor drept „foarte complicată”.
Conform informațiilor din articol, Iranul a închis practic strâmtoarea pentru cea mai mare parte a traficului maritim după izbucnirea războiului cu SUA și Israel, în februarie. Înainte, ruta ar fi gestionat aproximativ o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol și gaze.
Washington și Teheran au anunțat luna trecută un armistițiu, dar nu au reușit să ajungă la un acord de pace permanent. Discuțiile, mediate de Pakistan, sunt suspendate după ce Iranul și SUA și-au respins reciproc cele mai recente propuneri săptămâna trecută.
Araghchi a spus că procesul de mediere nu a eșuat, dar se află „în dificultate”. El a mai afirmat că Iranul încearcă să mențină armistițiul pentru a da o șansă diplomației, însă este pregătit să revină la conflict.
Printre temele care blochează negocierile sunt menționate ambițiile nucleare ale Iranului și controlul asupra Strâmtorii Hormuz. Declarațiile ministrului iranian au venit la câteva ore după ce președintele SUA, Donald Trump, a spus că „răbdarea” sa cu Iranul se epuizează și că, în discuții cu președintele Chinei, Xi Jinping, au convenit că Teheranul trebuie să redeschidă strâmtoarea.
Recomandate
SUA au retras toate bombardierele de la RAF Fairford , o mutare cu impact operațional imediat asupra prezenței aeriene americane din Marea Britanie, după ce baza a intrat în vizorul unei anchete privind un presupus atac terorist, potrivit Mediafax . Bombardierele au fost redistribuite înapoi la bazele lor din Statele Unite, conform unui oficial al Pentagonului care a vorbit sub condiția anonimatului, nefiind autorizat să discute public despre mișcări militare sensibile. Informația este relatată de AP, citată de Mediafax. Observatori ai aviației, inclusiv Military Air Tracking Alliance, au semnalat că zeci de bombardiere B-52 și B-1 au operat de la RAF Fairford încă de la începutul războiului din Iran și au urmărit decolarea unor bombardiere B-1 din bază duminică. Contextul de securitate: anchetă antiteroristă și arestări Retragerea are loc după un incident de securitate la baza RAF Fairford, administrată de SUA în Anglia, pe fondul unei anchete privind un atac terorist planificat. Potrivit informațiilor prezentate, poliția a arestat joi un cetățean cu dublă cetățenie britanică și iraniană, suspectat că ar fi plănuit un atac terorist. Autoritățile britanice au legat cazul de Teheran. Separat, poliția britanică antiteroristă a anunțat sâmbătă că bărbatul cu dublă cetățenie britanică și iraniană, arestat în acest dosar, a fost eliberat pe cauțiune. Ce s-a întâmplat în zona bazei Duminica trecută, cinci bărbați, toți cetățeni britanici din Londra, au fost arestați sub suspiciunea de deținere de explozibili și infracțiuni teroriste în apropierea bazei RAF Fairford. Poliția a declarat un „incident major”, iar mai multe locuințe din satul Whelford, aflat în apropiere, au fost evacuate. Baza RAF Fairford este menționată ca fiind folosită de bombardierele americane pentru a ataca Iranul. [...]
Ucraina spune că este pregătită pentru negocieri trilaterale susținute de SUA cu Rusia chiar în această lună , o mișcare care ar putea reporni un canal diplomatic înghețat după ce Washingtonul și-a suspendat eforturile de mediere în contextul războiului cu Iranul, potrivit Al Jazeera . Președintele Volodîmîr Zelenski a declarat, duminică, la o conferință de presă la Kiev, alături de cancelarul german Friedrich Merz , că Ucraina susține un calendar rapid pentru reluarea discuțiilor menite să ducă la încheierea războiului, aflat în al cincilea an. În același timp, Zelenski a confirmat că Emiratele Arabe Unite – care au găzduit și anterior astfel de întâlniri – ar putea fi din nou locul negocierilor, dar Kievul este deschis și către „o altă țară propusă de partea americană”. Ce se schimbă: SUA revin la masa medierii, cu discuții „tehnice” până la final de octombrie Eforturile americane de a obține o încetare a focului au fost puse pe pauză după declanșarea războiului Washingtonului cu Iranul, însă acum SUA împing pentru discuții la nivel tehnic până la finalul lunii octombrie, a spus Zelenski. Liderul ucrainean a afirmat că a confirmat părții americane disponibilitatea Kievului de a respecta acest calendar și că Washingtonul a discutat deja planul și cu Moscova. În paralel, Kremlinul a transmis luna trecută că nu exclude posibilitatea unor discuții în trei în această lună, conform informațiilor citate de aceeași publicație. Negocieri pe fundalul escaladării: atacuri la distanță și presiune pe infrastructură înainte de iarnă Deși există semnale de disponibilitate pentru discuții, atât Rusia, cât și Ucraina au indicat că vor intensifica atacurile cu rază lungă asupra țintelor militare și conexe. Moscova a declarat că vizează sectorul energetic al Ucrainei înainte de iarnă; anul trecut, atacuri similare au lăsat zone fără electricitate și încălzire zile la rând, când temperaturile au coborât până la minus 20°C. Zelenski a spus că este „uimit” de dorința Rusiei de a escalada zilnic și a acuzat din nou Moscova că lovește infrastructură civilă, inclusiv centre de date și facilități ale rețelelor mobile. Un al doilea canal de mediere: India își anunță intenția de a-și crește rolul Separat, India a anunțat duminică faptul că vrea să își intensifice eforturile pentru a juca un rol mai mare în medierea unui final al conflictului. La Conferința de Securitate de la München organizată la New Delhi, ministrul de externe Subrahmanyam Jaishankar a spus că India s-a implicat mai mult în ultimele luni, inclusiv pe tema transportului maritim în Marea Neagră, afectat de mine și atacuri asupra navelor comerciale. Jaishankar a adăugat că discuțiile merg și către subiecte precum exporturile de cereale și energie și „posibilități de ne-atac”, fără alte detalii în material. În acest moment, rămâne neclar dacă și când ar urma să fie stabilită o dată exactă și un format agreat de toate părțile pentru negocierile trilaterale, însă Kievul spune că este pregătit să se miște rapid dacă SUA reiau efectiv rolul de mediator. [...]
Negocierile pentru un acord comercial India–SUA au ajuns la un „platou”, iar spațiul pentru compromis s-a îngustat după ce Washingtonul a creat cadrul legal pentru tarife de până la 100% împotriva țărilor care cumpără petrol rusesc , potrivit Reuters . Mesajul vine de la ministrul indian de finanțe, Nirmala Sitharaman , și indică o blocare pe subiecte sensibile, inclusiv accesul pe piețe. Sitharaman a spus că discuțiile au ajuns într-un punct dincolo de care concesiile suplimentare ar fi „foarte, foarte dificile” pentru ambele părți, deși negocierile continuă. Este cea mai fermă recunoaștere publică, la New Delhi, că tratativele pentru acordul urmărit din februarie 2025 s-au împotmolit. Tarifele legate de petrolul rusesc reduc marja de negociere Potrivit relatării, perspectiva unui compromis final s-a deteriorat după ce președintele american Donald Trump a promulgat o lege care îi dă autoritatea să impună tarife de până la 100% țărilor care cumpără cantități semnificative de petrol rusesc, inclusiv India și China. India, al treilea cel mai mare importator de petrol din lume, se numără printre cei mai mari cumpărători de petrol rusesc, achiziții considerate un sprijin pentru Moscova în contextul sancțiunilor occidentale introduse după invazia pe scară largă a Ucrainei din 2022. Reuters notează că noile posibile tarife pun guvernul Modi într-o dilemă: reducerea importurilor din Rusia ar putea împinge în sus prețurile la combustibili sau ar putea pune presiune pe finanțele publice, în timp ce menținerea achizițiilor ar putea lovi exporturile către cea mai mare piață a Indiei. India a avertizat deja că măsurile americane ar putea afecta relațiile bilaterale. Dezechilibrul comercial și semnalul din SUA: acordul „nu e iminent” Săptămâna trecută, reprezentantul comercial al SUA, Jamieson Greer, a declarat că un acord nu este iminent, după o întâlnire cu ministrul indian al comerțului, Piyush Goyal, în Statele Unite. Sitharaman a mai afirmat că balanța comercială este în favoarea Indiei, iar deficitul este de partea Washingtonului, sugerând că SUA vor să reducă acest dezechilibru. În același timp, datele oficiale indiene citate de Reuters arată că SUA rămâne principala destinație de export pentru India: livrările de bunuri au urcat la 42,79 miliarde de dolari (aprox. 192,6 miliarde lei) în perioada aprilie–august, de la 40,39 miliarde de dolari (aprox. 181,8 miliarde lei) cu un an înainte. De ce contează Blocajul din negocieri crește riscul ca relația comercială India–SUA să fie influențată mai mult de instrumente tarifare decât de un acord negociat, într-un moment în care India este expusă direct la eventuale măsuri americane legate de importurile de petrol rusesc. Pentru companii, miza se traduce în incertitudine privind accesul pe piață și condițiile de export către SUA, cea mai importantă destinație pentru bunurile indiene. [...]
UE își condiționează sprijinul pentru Autoritatea Palestiniană de reforme, iar o misiune de observare a alegerilor devine un test de credibilitate : Uniunea Europeană este pregătită să trimită o misiune de observare la alegerile legislative palestiniene programate pentru 28 noiembrie 2026, potrivit Agerpres , care citează o declarație a șefei diplomației UE, Kaja Kallas . Kallas a transmis, într-un mesaj publicat pe X, că „palestinienii au dreptul să își aleagă reprezentanții în alegeri credibile, incluzive și transparente”. Ea a adăugat că, după aproape 20 de ani fără alegeri legislative, scrutinul ar putea oferi „ocazia mult așteptată de a reînnoi legitimitatea instituțiilor palestiniene”. Miza pentru finanțarea și reformarea Autorității Palestiniene În contextul în care comunitatea internațională susține financiar Autoritatea Națională Palestiniană, organizarea alegerilor este prezentată drept una dintre reformele cerute acesteia. Autoritatea este criticată, potrivit materialului, pentru corupție, paralizie instituțională și erodarea legitimității. Din această perspectivă, o eventuală misiune europeană de observare nu este doar un demers tehnic, ci și un instrument de validare externă a procesului electoral, cu implicații asupra relației dintre Autoritatea Palestiniană și finanțatorii săi. Calendar electoral și riscul de amânare Alegerile legislative sunt programate pentru 28 noiembrie 2026, înaintea unui scrutin prezidențial așteptat în primul trimestru din 2027. Totuși, comunitatea internațională se teme de o amânare, în special din cauza dificultăților logistice, notează Agerpres. Președintele palestinian Mahmoud Abbas a stabilit data alegerilor legislative, care, dacă vor avea loc, ar fi primul vot de acest tip în teritoriile palestiniene din ultimele două decenii. Context: ultimul scrutin legislativ, în 2006 Ultimele alegeri parlamentare au avut loc în 2006, când Hamas a câștigat scrutinul, învingând Fatah, partidul lui Mahmoud Abbas, care dominase politica palestiniană până atunci. [...]
Lituania se oferă să plătească pentru o bază militară permanentă a SUA , într-o încercare de a transforma actuala prezență americană prin rotație într-un angajament pe termen lung, cu implicații directe de buget și infrastructură pentru statul baltic, potrivit Mediafax . Premierul Mindaugas Sinkevicius a declarat că Vilnius este pregătit să suporte costurile înființării unei baze permanente, dacă Washingtonul acceptă propunerea. Mesajul vine după ce președintele american Donald Trump a spus că va analiza solicitarea Lituaniei. „Sunt prietenii mei, sunt oameni grozavi, așa că vom analiza cu siguranță”, a declarat Trump. Ce ar însemna financiar și operațional propunerea Șeful guvernului lituanian a transmis că autoritățile sunt gata să acopere costurile necesare „în cazul în care Statele Unite vor lua decizia politică de a staționa permanent militari în țară”. În material nu sunt menționate sume sau un calendar, dar miza este trecerea de la rotații periodice la o prezență stabilă, care ar presupune condiții legate de infrastructură și finanțare. Sinkevicius a precizat că a discutat ideea luna trecută, la Vilnius, cu John Coale, emisar al lui Donald Trump. Context: prezență americană deja existentă, dar nepermanentă Lituania, stat membru UE și NATO , se află la granița cu Rusia și Belarus și găzduiește deja militari americani detașați prin rotație, notează Reuters, citată de Mediafax. Statele Unite mențin în Lituania, din 2019, un batalion blindat format din aproape 1.000 de militari, cu schimbări la câteva luni. Premierul lituanian a descris o prezență militară americană permanentă drept o garanție importantă pentru descurajare și securitate, în contextul preocupărilor de securitate ale statelor baltice. [...]
Ungaria schimbă regulile de acces la arhivele comuniste , urmând să permită consultarea publică, online, a zeci de mii de dosare ale poliției politice din perioada 1956–1989, o decizie cu impact direct de reglementare asupra modului în care sunt gestionate datele istorice și informațiile personale sensibile, potrivit HotNews . Măsura este posibilă în baza unei legi adoptate în septembrie de parlamentul de la Budapesta și va duce la publicarea documentelor într-o bază de date accesibilă tuturor, nu doar cercetătorilor. Până acum, cetățenii puteau cere doar propriile dosare sau pe cele ale membrilor apropiați ai familiei. Ce se schimbă, concret, în accesul la dosare Noua regulă este accesul generalizat: pe viitor, „accesul la orice dosar va fi posibil pentru toți”, iar căutarea se va putea face în baza de date online. Documentele sunt în prezent depozitate într-un „subsol imens” al arhivelor, iar în ele pot fi identificați informatorii și colaboratorii fostelor servicii de securitate. Publicarea va fi făcută în două etape, începând din 4 noiembrie, dată aleasă pentru încărcătura ei simbolică: atunci tancurile sovietice au intrat în Budapesta, înăbușind revolta începută la 23 octombrie 1956 . Dimensiunea arhivei și limitele impuse de protecția datelor În Ungaria, între 1956 și 1989, au fost înregistrați cel puțin 50.000 de colaboratori secreți ai serviciilor de securitate comuniste. Dosarele sunt administrate de Arhivele Istorice ale Securității de Stat Ungare (ABTL) și conțin numele a 50–60 de mii de colaboratori. Totuși, accesul nu va fi complet nefiltrat: unele detalii vor fi cenzurate pentru protejarea informațiilor personale sensibile, inclusiv date despre sănătate, dependențe sau orientare sexuală. Directorul ABTL, Bendeguz Gergo Cseh, a numit demersul un „pas istoric” și a susținut că legea merge mai departe decât în alte state din fostul bloc est-european. În același timp, el a avertizat asupra riscului de judecare a oamenilor doar pe baza acestor documente: „Ca arhivist și istoric, cred că a judeca pe cineva pe baza acestor informații este incorect. Cred totuși că se poate pătrunde în esența unor povești de viață și ne putem privi în față trecutul într-un mod mai profund, nu doar la nivel individual, ci și ca societate”. Context regional: de ce e relevantă decizia Budapestei Comparațiile invocate în material indică o diferență de abordare în regiune: Polonia și-a deschis arhivele mai devreme, dar fără căutări complet deschise; Germania a aplicat o formulă mai restrictivă la desecretizarea fișierelor Stasi din 1991; iar în Cehia nu au fost încărcate într-o bază de date publică toate dosarele. În Ungaria, inițiativa este legată și de comemorarea a 70 de ani de la revolta antisovietică din 1956 și de o promisiune politică a premierului Péter Magyar, în condițiile în care, deși comunismul a căzut în 1989, desecretizarea completă a fost amânată timp de decenii. [...]
