Știri
Știri din categoria Externe
India și Emiratele Arabe Unite își extind cooperarea în apărare și energie, inclusiv pe rezerve petroliere, într-un moment în care riscurile de securitate din Golf apasă direct pe lanțurile de aprovizionare cu petrol și pe costurile combustibililor, potrivit Al Jazeera.
Acordurile au fost semnate vineri, la Abu Dhabi, în timpul întâlnirii dintre premierul indian Narendra Modi și președintele EAU, șeicul Mohamed bin Zayed Al Nahyan, pe fondul tensiunilor crescute dintre Abu Dhabi și Teheran.
Parteneriatul strategic în domeniul apărării prevede aprofundarea colaborării industriale și pe tehnologii avansate, inclusiv în:
Pe zona energetică, un punct cheie este legat de rezervele strategice: un pact menționează „posibila stocare de țiței în Fujairah, EAU”, care ar urma să facă parte din rezerva strategică de petrol a Indiei. În paralel, au fost semnate înțelegeri și pe energie și transport maritim.
Întâlnirea are loc după ce EAU au acuzat Iranul că a vizat emiratul Fujairah (coasta estică) cu drone și rachete, atac care ar fi provocat un incendiu la o rafinărie și rănirea a trei muncitori indieni. Modi a condamnat loviturile, arătând că a reiterat „condamnarea atacurilor care au vizat Emiratele Arabe Unite în cei mai fermi termeni”.
În EAU trăiesc sau lucrează aproximativ 4,3 milioane de indieni, într-o țară care, potrivit sursei, a fost puternic vizată de atacuri cu rachete și drone ale Iranului în timpul războiului.
Pe lângă acorduri, EAU vor investi până la 5 miliarde de dolari (aprox. 23 mld. lei) pentru a „aprofunda legăturile economice” cu India, a declarat Modi. Șeicul Mohamed bin Zayed a spus că discuțiile au vizat măsuri pentru a da „un nou impuls” cooperării în energie, tehnologie și alte sectoare prioritare.
Miza este amplificată de criza combustibililor: India resimte scumpirile generate de războiul SUA–Israel cu Iranul și de blocada continuă a Strâmtorii Hormuz. Sursa notează că India a fost nevoită recent să majoreze prețurile la combustibili cu 3%. Cu 90% din petrol importat și aproximativ jumătate din volume trecând prin Hormuz, India – al treilea cel mai mare importator de petrol din lume – este printre cele mai expuse economii la șocurile din Golf.
Recomandate
Cursa pentru Jocurile Olimpice de vară 2036 intră într-o fază de selecție cu mize financiare ridicate , după ce șapte țări și-au anunțat interesul, iar Comitetul Internațional Olimpic (CIO) urmează să restrângă lista candidaților în 2027, potrivit Focus . Pentru München , proiectul vine cu o estimare de cost de circa 10 miliarde euro (aprox. 50 miliarde lei), din care jumătate ar urma să fie acoperită în principal din vânzarea de bilete. CIO a indicat drept candidați, pe lângă Germania (cu München), Qatar, India, Coreea de Sud, Ungaria, Turcia și Africa de Sud. Până la finalul lunii octombrie, alți potențiali organizatori își mai pot exprima interesul, după care lista pentru 2036 se închide definitiv. Calendarul CIO: prima triere în martie 2027, decizia finală în 2029 Următorul pas în procedură este în martie anul viitor, când CIO decide cine intră în a doua fază a procesului, numită „dialog strategic” (o etapă de evaluare și discuții aprofundate cu candidații). În noiembrie, toți cei interesați ar urma să își prezinte planurile în fața comisiei de selecție a CIO. Atribuirea Jocurilor Olimpice și Paralimpice 2036 este programată pentru o Adunare Generală la mijlocul lui 2029. Înainte de asta, CIO vrea să se pună de acord în decembrie 2028 asupra unui „număr selectat” de gazde preferate, care să intre în „dialog țintit”, etapa de final. München: garanții financiare și un proiect de 10 miliarde euro În Germania, München a câștigat competiția internă în fața proiectului Köln–Rin–Ruhr. Planurile Hamburgului au căzut la un referendum local, iar Berlinul și-a retras candidatura înainte de decizia Confederației Sportive Olimpice Germane (DOSB), după schimbări politice la nivel local. DOSB a depus la CIO o candidatură germană valabilă pentru 2036, 2040 sau 2044. Dacă ediția din 2036 ar merge către un candidat din Asia, München ar rămâne automat candidatul Germaniei și pentru 2040 și 2044, cu obiectivul de a prinde o ediție când CIO ar readuce Jocurile în Europa. Pentru a rămâne în cursă, München și DOSB trebuie să prezinte CIO planuri detaliate și garanții financiare, iar preselectarea ar urma să fie finalizată până în martie 2027. Costurile estimate de inițiatorii proiectului sunt de aproximativ 10 miliarde euro (aprox. 50 miliarde lei), din care 5 miliarde euro (aprox. 25 miliarde lei) pentru organizare ar urma să fie acoperite în principal din încasări din bilete; restul ar reveni proiectelor de infrastructură. Concurența: riscuri geopolitice și semne de întrebare privind finanțarea În evaluarea candidaturilor, apar și vulnerabilități. Qatar a fost considerat mult timp un candidat puternic, însă războiul cu Iranul face regiunea „o alegere posibil riscantă”, potrivit sursei. În cazul Indiei, planurile legate de orașul Ahmedabad au fost însoțite recent de îndoieli privind finanțarea și capacitatea de implementare până în 2036. În Europa, Istanbul are deja mai multe tentative eșuate de a găzdui Jocurile. Ungaria (cu Budapesta) și-a exprimat interesul de mai mult timp, dar demersurile au fost mai puțin vizibile în ultima perioadă. Madrid este menționat ca posibil candidat, însă nu apare deocamdată pe lista CIO. [...]
Negocierile pentru un acord comercial India–SUA au ajuns la un „platou”, iar spațiul pentru compromis s-a îngustat după ce Washingtonul a creat cadrul legal pentru tarife de până la 100% împotriva țărilor care cumpără petrol rusesc , potrivit Reuters . Mesajul vine de la ministrul indian de finanțe, Nirmala Sitharaman , și indică o blocare pe subiecte sensibile, inclusiv accesul pe piețe. Sitharaman a spus că discuțiile au ajuns într-un punct dincolo de care concesiile suplimentare ar fi „foarte, foarte dificile” pentru ambele părți, deși negocierile continuă. Este cea mai fermă recunoaștere publică, la New Delhi, că tratativele pentru acordul urmărit din februarie 2025 s-au împotmolit. Tarifele legate de petrolul rusesc reduc marja de negociere Potrivit relatării, perspectiva unui compromis final s-a deteriorat după ce președintele american Donald Trump a promulgat o lege care îi dă autoritatea să impună tarife de până la 100% țărilor care cumpără cantități semnificative de petrol rusesc, inclusiv India și China. India, al treilea cel mai mare importator de petrol din lume, se numără printre cei mai mari cumpărători de petrol rusesc, achiziții considerate un sprijin pentru Moscova în contextul sancțiunilor occidentale introduse după invazia pe scară largă a Ucrainei din 2022. Reuters notează că noile posibile tarife pun guvernul Modi într-o dilemă: reducerea importurilor din Rusia ar putea împinge în sus prețurile la combustibili sau ar putea pune presiune pe finanțele publice, în timp ce menținerea achizițiilor ar putea lovi exporturile către cea mai mare piață a Indiei. India a avertizat deja că măsurile americane ar putea afecta relațiile bilaterale. Dezechilibrul comercial și semnalul din SUA: acordul „nu e iminent” Săptămâna trecută, reprezentantul comercial al SUA, Jamieson Greer, a declarat că un acord nu este iminent, după o întâlnire cu ministrul indian al comerțului, Piyush Goyal, în Statele Unite. Sitharaman a mai afirmat că balanța comercială este în favoarea Indiei, iar deficitul este de partea Washingtonului, sugerând că SUA vor să reducă acest dezechilibru. În același timp, datele oficiale indiene citate de Reuters arată că SUA rămâne principala destinație de export pentru India: livrările de bunuri au urcat la 42,79 miliarde de dolari (aprox. 192,6 miliarde lei) în perioada aprilie–august, de la 40,39 miliarde de dolari (aprox. 181,8 miliarde lei) cu un an înainte. De ce contează Blocajul din negocieri crește riscul ca relația comercială India–SUA să fie influențată mai mult de instrumente tarifare decât de un acord negociat, într-un moment în care India este expusă direct la eventuale măsuri americane legate de importurile de petrol rusesc. Pentru companii, miza se traduce în incertitudine privind accesul pe piață și condițiile de export către SUA, cea mai importantă destinație pentru bunurile indiene. [...]
Volodimir Zelenski acuză SUA că ezită să sprijine militar Ucraina, în timp ce discută cu Rusia proiecte economice , într-o escaladare publică a tensiunilor care poate influența atât pachetul de ajutor, cât și direcția sancțiunilor, potrivit HotNews . Declarațiile vin după un atac rusesc asupra a două autobuze civile din Kramatorsk, în care au murit cel puțin 30 de persoane, conform autorităților ucrainene. Zelenski a mai spus că, în ultimele două zile, loviturile rusești au ucis 68 de persoane și au rănit alte 215. Într-o discuție cu jurnaliștii la Prilukî, unde 22 de persoane au fost ucise miercuri într-un atac aerian asupra unui bloc de locuințe, președintele ucrainean a cerut Statelor Unite să extindă accesul Ucrainei la serviciul de sateliți Starlink, pentru a ajuta la țintirea lansatoarelor rusești de rachete balistice. „Deschideți Starlink pentru Ucraina. L-ați deschis când ați răspuns Iranului… Am spus foarte deschis – dați-ni-l, ajutați-ne să ne apărăm cerul și să dominăm acolo. Și atunci Putin se va așeza la masa negocierilor.” Miza: sprijin militar vs. negocieri economice cu Rusia Zelenski a părut să răspundă direct afirmațiilor secretarului de Stat al SUA, Marco Rubio , care spusese că războiul a intrat „într-un impas strategic” periculos (contextul declarațiilor este prezentat într-un material separat HotNews ). „Deci unde este adevărul aici, unde este onestitatea? Unde este impasul? (…) Asta se numește lipsă de voință.” El a susținut că Washingtonul nu poate, simultan, să negocieze cu Rusia „viitoare proiecte economice” și să invoce un „impas diplomatic” în privința războiului. În acest context, Reuters relatează că oficiali ruși și americani de rang înalt, inclusiv trimisul special al SUA Jared Kushner, au purtat discuții despre atragerea unui investitor american în afacerea Nord Stream , conductele care livrau gaze rusești Germaniei înainte de invazia Ucrainei. Ce urmează Zelenski a anunțat că negociatorii ucraineni vor fi vineri și sâmbătă în SUA pentru discuții. Totodată, el l-a îndemnat pe președintele american Donald Trump să crească presiunea sancțiunilor asupra Rusiei. [...]
Un avion militar algerian de tip Hercules a traversat spațiul aerian NATO cu destinația Moscova, pe un traseu care a ocolit România , iar cazul ridică din nou întrebări despre cum sunt verificate și autorizate zborurile militare în contextul sancțiunilor impuse Rusiei, potrivit Antena 3 . Zborul a avut loc pe 6 octombrie: aeronava a decolat de la baza aeriană Boufarik (Algeria), a traversat Italia, Croația, Ungaria, Slovacia și Polonia, apoi a continuat prin spațiul aerian al Belarusului către Moscova. Avionul a fost identificat ca Lockheed C-130H-30 Hercules, un model folosit pentru transport militar. Ce știm despre autorizare și ce nu este public Potrivit informațiilor citate, încărcătura și misiunea exactă nu au fost făcute publice. Armata poloneză a transmis că zborul a primit permisiunea de survol pe baza informațiilor furnizate de guvernul algerian, iar autoritățile algeriene nu au declarat materiale periculoase la bord. În aceste condiții, nu există dovezi că aeronava ar fi livrat armament în Rusia, ar fi sprijinit operațiuni militare în Ucraina sau ar fi încălcat sancțiunile economice impuse Rusiei. Context: zboruri similare și relația de armament Rusia–Algeria Materialul notează că, în ultima perioadă, ar fi avut loc mai multe zboruri similare între Rusia și Algeria. Publicația poloneză de specialitate Defence24, citată de Wirtualna Polska și de publicația militară ucraineană Militarnîi, ar fi monitorizat aeronave militare pe această rută, inclusiv Iliușin Il-76 și Hercules. În același context, este menționat Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm (SIPRI) , care indică faptul că Rusia este cel mai mare furnizor de armament al Algeriei: în perioada 2020–2024, 48% din importurile militare ale Algeriei ar fi provenit din Rusia. Astfel de aeronave de transport pot avea la bord personal, echipamente sau provizii, însă în acest caz conținutul transportului rămâne neconfirmat public. [...]
Rusia și-a intensificat loviturile asupra podurilor peste Nipru, o țintire care poate afecta direct logistica Ucrainei, chiar dacă distrugerea completă a acestor traversări este „extrem de dificilă” , potrivit Meduza , care discută subiectul într-un episod cu analistul militar Dmitri Kuzneț. Atacurile vizează inclusiv podurile Severny și Iujnîi (Nordic și Sudic) din Kiev, peste Nipru. Miza operațională este reducerea capacității Ucrainei de a muta rapid trupe, echipamente și muniție între maluri, într-un context în care fluviul reprezintă o barieră naturală majoră. De ce contează: efectul asupra mobilității și aprovizionării Chiar dacă, în evaluarea prezentată, distrugerea podurilor este foarte greu de obținut , continuarea loviturilor poate urmări obiective mai pragmatice: degradarea funcționării traversărilor, perturbarea traficului și forțarea devierii fluxurilor logistice către rute alternative, mai lente sau mai vulnerabile. Materialul ridică explicit întrebarea dacă Rusia ar putea, prin astfel de atacuri, să „taie” estul Ucrainei de restul țării. Din informațiile disponibile în descrierea episodului, concluzia nu este formulată ca certitudine, ci ca scenariu analizat, cu limitarea că loviturile asupra unor infrastructuri de acest tip nu se traduc automat în prăbușirea lor . Context: precedentul atacurilor din 2022 încoace Episodul trece în revistă ce rezultate au avut atacuri similare asupra infrastructurii de traversare începând din 2022, pentru a evalua ce se poate repeta și ce nu în actuala etapă a războiului. Detaliile concrete ale acelor precedente nu sunt însă prezentate în textul extras. Alte teme din episod Pe lângă poduri, discuția include: evaluarea modului în care au fost afectate elemente ale programului ucrainean de rachete de loviturile ruse; o sesiune de întrebări și răspunsuri cu publicul. În lipsa unor date tehnice și concluzii detaliate în textul disponibil, rămâne de urmărit dacă intensificarea loviturilor se va traduce în avarii repetate care să impună restricții de utilizare sau reparații frecvente — efecte cu impact direct asupra ritmului operațiunilor și a lanțurilor de aprovizionare ale Ucrainei. [...]
Ridicarea veto-ului Ungariei deblochează două clustere din negocierile de aderare ale Ucrainei la UE și poate accelera, prin efect de „cuplare”, și parcursul Republicii Moldova , potrivit Antena 3 . Mișcarea vine înaintea summit-ului Consiliului European de săptămâna viitoare și este condiționată de adoptarea, la Kiev, a unei noi legi privind drepturile minorităților în învățământ. Budapesta a legat deblocarea de un pachet legislativ care ar urma să acorde noi drepturi minorității maghiare din regiunea ucraineană Transcarpatia, în cadrul unui plan în 11 puncte convenit anterior între cele două părți. Antena 3 notează că informația este relatată de Euronews. Ce se întâmplă în următoarele zile După un acord la nivel de experți, așteptarea este ca Rada Supremă (parlamentul Ucrainei) să adopte legislația luni. Dacă legea trece, Ungaria ar urma să aprobe deschiderea clusterelor doi și trei la reuniunea Consiliului Afaceri Generale de la Luxemburg, programată marți. Cele două clustere vizează domenii cu impact direct asupra alinierii economice la piața europeană: piața internă; concurența. La începutul anului, Ucraina a deschis deja clustere considerate fundamentale pentru aderare, care acoperă statul de drept, sistemul judiciar și relațiile externe. De ce contează pentru Republica Moldova În actuala arhitectură de negociere, Ucraina și Republica Moldova rămân „cuplate” în procesul de aderare, astfel că eliminarea unui blocaj major pentru Kiev poate facilita și avansarea Chișinăului, în măsura în care deciziile politice din Consiliu se mișcă în tandem pentru cele două candidaturi. Efecte colaterale: fonduri pentru Ungaria și relansarea dialogului politic La aceeași reuniune din Luxemburg, statele membre ar urma să deblocheze fonduri de coeziune de 4,2 miliarde de euro (aprox. 21 miliarde lei) pentru Ungaria, bani care fuseseră blocați anterior pe fondul problemelor legate de corupție, mai arată materialul. Rezolvarea disputei privind minoritățile ar putea deschide și calea pentru prima întâlnire bilaterală dintre premierul ungar Péter Magyar și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, pe fondul încercărilor de refacere a relațiilor bilaterale după deteriorarea lor în perioada guvernării Viktor Orbán. [...]
