Știri
Știri din categoria Externe
India și Emiratele Arabe Unite își extind cooperarea în apărare și energie, inclusiv pe rezerve petroliere, într-un moment în care riscurile de securitate din Golf apasă direct pe lanțurile de aprovizionare cu petrol și pe costurile combustibililor, potrivit Al Jazeera.
Acordurile au fost semnate vineri, la Abu Dhabi, în timpul întâlnirii dintre premierul indian Narendra Modi și președintele EAU, șeicul Mohamed bin Zayed Al Nahyan, pe fondul tensiunilor crescute dintre Abu Dhabi și Teheran.
Parteneriatul strategic în domeniul apărării prevede aprofundarea colaborării industriale și pe tehnologii avansate, inclusiv în:
Pe zona energetică, un punct cheie este legat de rezervele strategice: un pact menționează „posibila stocare de țiței în Fujairah, EAU”, care ar urma să facă parte din rezerva strategică de petrol a Indiei. În paralel, au fost semnate înțelegeri și pe energie și transport maritim.
Întâlnirea are loc după ce EAU au acuzat Iranul că a vizat emiratul Fujairah (coasta estică) cu drone și rachete, atac care ar fi provocat un incendiu la o rafinărie și rănirea a trei muncitori indieni. Modi a condamnat loviturile, arătând că a reiterat „condamnarea atacurilor care au vizat Emiratele Arabe Unite în cei mai fermi termeni”.
În EAU trăiesc sau lucrează aproximativ 4,3 milioane de indieni, într-o țară care, potrivit sursei, a fost puternic vizată de atacuri cu rachete și drone ale Iranului în timpul războiului.
Pe lângă acorduri, EAU vor investi până la 5 miliarde de dolari (aprox. 23 mld. lei) pentru a „aprofunda legăturile economice” cu India, a declarat Modi. Șeicul Mohamed bin Zayed a spus că discuțiile au vizat măsuri pentru a da „un nou impuls” cooperării în energie, tehnologie și alte sectoare prioritare.
Miza este amplificată de criza combustibililor: India resimte scumpirile generate de războiul SUA–Israel cu Iranul și de blocada continuă a Strâmtorii Hormuz. Sursa notează că India a fost nevoită recent să majoreze prețurile la combustibili cu 3%. Cu 90% din petrol importat și aproximativ jumătate din volume trecând prin Hormuz, India – al treilea cel mai mare importator de petrol din lume – este printre cele mai expuse economii la șocurile din Golf.
Recomandate
India discută o investiție de aproape 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei) în producția de echipamente militare la Brăila , un proiect care ar putea repoziționa România pe harta investițiilor indiene în industria de apărare, potrivit Economedia . Informația a fost prezentată de ambasadorul Indiei în România, Manoj Mohapatra , la o întâlnire cu presa organizată la București. Proiectul de la Brăila este descris ca fiind „în discuție” și vizează producția de echipamente militare, în contextul intensificării cooperării româno-indiene în domeniul apărării. În lipsa unor detalii suplimentare în material (calendar, parteneri, structură de finanțare), rămâne de văzut dacă și când discuțiile se vor concretiza într-o investiție efectivă. Ce arată, în paralel, datele despre prezența economică a Indiei în România Pe lângă componenta de apărare, partea indiană estimează că schimburile comerciale bilaterale s-ar putea dubla în următorii trei ani, pe fondul interesului în creștere al companiilor indiene pentru România și pentru regiunea Europei Centrale și de Est. În energie, reprezentanții Ambasadei au indicat că firmele indiene produc deja aproximativ 1 GW de energie solară în România, unul dintre domeniile cu ritm rapid de dezvoltare în cooperarea dintre cele două state. Amprenta companiilor indiene: firme, energie, rezidențial Datele prezentate la eveniment conturează o prezență economică în extindere: peste 1.000 de companii indiene active în România; aproximativ 1 GW capacitate de producție în energie solară operată de firme indiene; dezvoltatori din India au construit până acum peste 5.000 de apartamente în București. Ambasadorul a plasat aceste evoluții într-un cadru mai larg al relațiilor bilaterale, menționând extinderea cooperării în domenii precum comerț și investiții, educație, cercetare și inovare, digitalizare, energie regenerabilă, apărare, cultură și turism. [...]
Escaladarea militară dintre SUA și Iran pune din nou sub presiune securitatea rutelor energetice din Strâmtoarea Hormuz , după ce schimburile de lovituri au intrat în a treia zi, pe fondul prăbușirii armistițiului din 8 aprilie, potrivit TWZ . Un semnal direct al riscului regional a venit din Iordania: Ambasada SUA la Amman a avertizat joi cetățenii americani cu privire la „rachete, drone sau proiectile” în spațiul aerian iordanian și le-a cerut să caute adăpost. În paralel, Comandamentul General al Forțelor Armate Iordaniene a anunțat că apărarea antiaeriană a interceptat și doborât opt rachete lansate din Iran către teritoriul iordanian, fără victime sau pagube materiale raportate. De ce contează: Hormuz rămâne miza care poate afecta fluxurile de petrol și transportul maritim Potrivit publicației, această rundă de confruntări a fost declanșată marți, când Iranul a atacat trei nave în Strâmtoarea Hormuz — un punct critic pentru transportul maritim, inclusiv pentru livrările de energie. Miercuri, președintele Donald Trump și oficiali iranieni au declarat că armistițiul „șubred” convenit la 8 aprilie s-a încheiat. În acest context, viitorul discuțiilor de pace SUA–Iran rămâne „foarte incert”, iar controlul asupra Strâmtorii Hormuz este descris drept cel mai mare factor de tensiune, tocmai pentru că de aici a pornit reaprinderea luptelor. Ce se știe despre lovituri și ținte, și ce rămâne neconfirmat Un canal media conectat de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), Tasnim, a susținut că au avut loc explozii la baza aeriană Muwaffaq Salti din Iordania și că forțe iraniene ar fi vizat cu rachete de croazieră nave americane din largul Bahrainului. TWZ notează însă că nu a apărut nicio dovadă vizuală pentru aceste afirmații, iar Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a refuzat să ofere detalii operaționale noi. În același timp, oficiali iranieni au afirmat că SUA ar fi executat noi lovituri în sudul Iranului, inclusiv în perimetrul centralei nucleare de la Bushehr. Informația este atribuită de TWZ unei relatări din Jerusalem Post, care citează un oficial local (viceguvernatorul provinciei Bushehr) și menționează că zona ar mai fi fost lovită de mai multe ori în actualul conflict, înainte de armistițiul din 8 aprilie. Dimensiunea operațională: CENTCOM spune că a lovit circa 90 de ținte militare iraniene Atacurile de joi au urmat unei serii de lovituri de miercuri, despre care CENTCOM a transmis că au vizat aproximativ 90 de ținte militare iraniene, inclusiv: sisteme de apărare antiaeriană; mijloace de supraveghere de coastă; depozite pentru rachete și drone; capabilități navale; infrastructură logistică militară de-a lungul coastei Iranului. Iranul, la rândul său, a susținut că unele lovituri au avut loc mai în interiorul țării, inclusiv asupra unui pod feroviar de pe linia care leagă Teheran de Mashhad, iar presa oficială IRIB a afirmat că atacul ar fi întrerupt traficul feroviar. Au existat și relatări neconfirmate despre un alt pod din provincia Golestan (Agh Tekeh Khan), descris ca o legătură importantă pentru o linie feroviară către Asia Centrală și mai departe către Rusia și China; TWZ precizează că aceste informații au apărut din surse media și martori, fără confirmare completă. Diplomație: memorandum semnat, dar armistițiul e declarat „încheiat” de ambele părți Publicația amintește că SUA și Iran au semnat pe 17 iunie un memorandum de înțelegere în 14 puncte, care prevedea o prelungire de 60 de zile a armistițiului pentru a negocia un acord mai amplu: oprirea luptelor în regiune (inclusiv în Liban), limitarea ambițiilor nucleare ale Iranului, ridicarea sancțiunilor americane și reluarea traficului prin Strâmtoarea Hormuz. Totuși, după reluarea atacurilor și declarațiile publice că armistițiul s-a terminat, direcția negocierilor rămâne neclară. Trump a spus, potrivit relatării, că Iranul ar fi contactat partea americană și ar dori un acord, dar și-a exprimat îndoiala că Teheranul îl va respecta. [...]
Zelenski mizează pe escaladarea atacurilor cu drone asupra Moscovei ca pârghie de negociere , iar întrebarea practică este dacă o astfel de presiune poate depăși capacitatea apărării antiaeriene ruse și poate produce efecte operaționale în spatele frontului, potrivit Meduza . Într-o ediție video a emisiunii „Ce s-a întâmplat”, prezentatorul Vladislav Gorin discută cu expertul militar Dmitri Kuzneț despre afirmația președintelui ucrainean Volodimir Zelenski , care sugerează că trecerea de la atacuri cu „o sută” de drone la „o mie” îndreptate spre Moscova ar putea schimba calculul Kremlinului și ar putea împinge Rusia spre un acord de pace. Ce ar schimba, concret, „o mie de drone” Materialul pune accent pe dimensiunea operațională: dacă un volum mult mai mare de drone ar putea „satura” (depăși prin număr) sistemele de apărare antiaeriană ale Rusiei și ar crește probabilitatea ca unele aparate să ajungă la ținte din adâncimea teritoriului rus. Discuția este centrată pe întrebarea dacă această intensificare ar modifica raportul de costuri și riscuri pentru Rusia, în special în jurul capitalei. Riscul pentru infrastructura din spatele frontului, spre iarnă Un alt fir al discuției este perspectiva sezonului rece: dacă loviturile asupra „spatelui” (infrastructurii din interiorul Rusiei) ar putea duce la întreruperi de electricitate și căldură. În acest context, apare și întrebarea dacă autoritățile și populația ar trebui să se pregătească pentru astfel de perturbări. Context militar: puncte fierbinți pe front Pe lângă tema dronelor, episodul include și o trecere în revistă a situației din jurul orașului Konstantinovka, precum și identificarea celor mai periculoase puncte ale ofensivei ruse, plus răspunsuri la întrebările publicului. Materialul nu oferă o concluzie „da/nu” privind posibilitatea ca Ucraina să forțeze Rusia să încheie războiul, ci structurează discuția în jurul condițiilor militare care ar putea face această presiune credibilă — în special capacitatea de a menține și amplifica loviturile cu drone și efectul lor asupra apărării antiaeriene și infrastructurii. [...]
Escaladarea SUA–Iran pune în risc fluxurile de petrol prin Ormuz , iar opțiunile discutate la Washington includ și intensificarea presiunii economice asupra Teheranului, într-un moment în care piețele reacționează deja la posibilitatea unor perturbări, potrivit Adevărul . Fostul comandant suprem al forțelor aliate în Europa (SACEUR), amiralul în rezervă James Stavridis , spune că președintele Donald Trump se confruntă cu trei direcții majore după noile acțiuni militare ale SUA împotriva Iranului, pe fondul unui armistițiu descris ca fragil și aflat „în pragul colapsului”. Stavridis a prezentat analiza pe platforma X și a detaliat-o ulterior la CNN. Miza economică: presiune pe economia Iranului și risc pentru lanțurile de aprovizionare Stavridis consideră că, indiferent de varianta aleasă, „elementul-cheie” va fi capacitatea de a exercita „o presiune reală asupra economiei iraniene”. În același timp, articolul notează că, după ultimele atacuri, prețul petrolului a crescut brusc, pe fondul temerilor privind blocarea lanțurilor de aprovizionare. Strâmtoarea Ormuz este descrisă drept o arteră maritimă îngustă prin care tranzitează, în condiții normale, aproximativ 20% din petrolul mondial, iar orice perturbare are efecte imediate asupra piețelor globale. Autoritățile maritime au ridicat nivelul de alertă pentru navele care tranzitează zona la gradul „sever”. Cele trei opțiuni descrise de Stavridis pentru Trump Potrivit analizei, președintele SUA ar avea trei opțiuni: să „se spele pe mâini și să se retragă”, variantă pe care Stavridis o numește „o idee extrem de proastă”; să lanseze atacuri „masive, de amploare” împotriva Iranului; să „intensifice atacurile punctuale” pentru a constrânge Teheranul să adopte o atitudine mai moderată. Ce a declanșat noua escaladare și cum a răspuns SUA Escaladarea este pusă pe seama atacurilor iraniene asupra unor nave comerciale în Strâmtoarea Ormuz. Oficialii americani au confirmat că trei nave au fost lovite, în incidente descrise de autoritățile maritime drept cele mai grave de la semnarea acordului temporar de pace. Ca răspuns, Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat o „serie de lovituri puternice” care au vizat peste 80 de obiective în Iran. În comunicatul CENTCOM se arată: „Agresiunea nejustificată a forțelor iraniene reprezintă o încălcare clară și periculoasă a armistițiului și subminează libertatea de navigație.” Conform datelor transmise de armata americană, operațiunea a vizat, între altele, sisteme de apărare antiaeriană, rețele de comandă și control, instalații radar de coastă, capabilități de rachete antinavă și peste 60 de ambarcațiuni mici operate de Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC). Obiectivul declarat: diminuarea capacității Iranului de a ataca comerțul internațional și impunerea unor „costuri severe” pentru hărțuirea transportului maritim civil. Articolul mai menționează reinstituirea presiunilor economice, inclusiv revocarea derogărilor care permiteau Iranului să exporte țiței. Armistițiul, contestat deschis de Trump La summitul NATO de la Ankara, Donald Trump a sugerat că armistițiul nu mai este valabil. „Cred că s-a terminat. Nu mai vreau să am de-a face cu ei.” Deși a admis că negocierile ar putea continua teoretic, a catalogat eventualele discuții drept „o pierdere de timp”. În paralel, ambele tabere s-au acuzat reciproc de încălcarea memorandumului de înțelegere semnat în iunie, document care permisese redeschiderea Strâmtorii Ormuz și inițierea negocierilor. Ce urmează: risc de prelungire a tensiunilor și efecte în piețe Situația este descrisă ca „extrem de fluidă”, cu semnale că ambele părți sunt pregătite să continue operațiunile militare, deși mențin, declarativ, deschiderea pentru negocieri. În acest context, dilema strategică indicată de Stavridis are o componentă economică directă: orice deteriorare suplimentară a securității în Ormuz poate amplifica volatilitatea pe piețele energetice și poate afecta costurile de transport și aprovizionare la nivel global. [...]
Parlamentul European a votat reguli care extind portabilitatea șomajului la 6 luni și stabilesc plata alocațiilor pentru copii din statul în care lucrează părinții , o schimbare cu impact direct asupra veniturilor familiilor de români care muncesc în UE, potrivit Mediafax . Noile reglementări vizează coordonarea sistemelor de securitate socială din statele membre și urmăresc să ofere o protecție socială mai mare cetățenilor care lucrează într-un alt stat UE. Informația a fost prezentată de europarlamentarul PSD Gabriela Firea , după votul din plenul de la Strasbourg. Ce se schimbă la indemnizația de șomaj Potrivit mesajului citat, românii din diaspora vor putea primi indemnizația de șomaj din țara în care au muncit și au contribuit la sistemul de asigurări sociale, inclusiv atunci când își caută un loc de muncă într-un alt stat membru. Un element-cheie este durata: perioada în care indemnizația poate fi primită în timp ce persoana caută de lucru într-un alt stat membru crește la șase luni , față de trei luni în prezent. Alocațiile pentru copii, plătite din statul în care lucrează părinții Noile acte normative prevăd acordarea alocațiilor pentru copii din statul în care părinții lucrează, indiferent dacă minorii locuiesc împreună cu aceștia sau într-un alt stat membru. În mesajul citat de Mediafax este menționat explicit cazul copiilor care locuiesc în România, inclusiv cu bunicii, în timp ce părinții muncesc în diaspora. Context: reguli mai largi și noi categorii vizate Pe lângă șomaj și alocații, setul de reglementări urmărește să aducă reguli mai clare și pentru alte drepturi sociale (precum pensiile), iar Gabriela Firea a mai afirmat că sunt introduse, „pentru prima dată”, reguli dedicate sprijinirii persoanelor în vârstă, bolnave și a celor cu dizabilități, în contextul îmbătrânirii populației din Uniunea Europeană. [...]
Viitorul premier britanic Andy Burnham vrea să înăsprească linia Londrei față de Israel, inclusiv prin interzicerea comerțului cu bunuri din așezările considerate ilegale , potrivit The Jerusalem Post , care citează un interviu acordat de Burnham publicației The Guardian. Burnham, deputat britanic și așteptat să fie numit prim-ministru mai târziu în această lună, a spus că Regatul Unit „trebuie să facă mai mult” pentru a pune presiune pe guvernul israelian în legătură cu acțiunile din Gaza. El a criticat și reacția inițială a actualului premier, Keir Starmer , la campania militară a Israelului din octombrie 2023, declanșată după atacul asupra Israelului comis de militanți conduși de Hamas. „Trebuie să facem mai mult pentru a pune presiune pe guvernul israelian... Da, am făcut câțiva pași importanți... Dar, să fim onești, Marea Britanie a fost prea lentă în a cere o încetare a focului. Și acum trebuie să facem mai mult pentru a ne întări abordarea.” Ce măsuri are în vedere: sancțiuni și restricții comerciale În interviu, Burnham a indicat două direcții principale: analizarea unor sancțiuni suplimentare împotriva celor implicați în violențele din Gaza; măsuri pentru interzicerea comerțului cu bunuri provenite din așezări ilegale , ceea ce ar însemna o schimbare cu impact direct asupra fluxurilor comerciale și a companiilor care importă sau distribuie astfel de produse. Context: poziția guvernului Starmer și situația din teren The Jerusalem Post notează că Starmer a rezistat inițial presiunilor din propriul partid (inclusiv din partea lui Burnham, pe atunci primar regional) pentru a cere încetarea focului, preferând ideea unei „pauze umanitare”. Ulterior, Starmer a cerut încetarea focului și a criticat conduita guvernului israelian în Gaza. Guvernul Starmer a impus sancțiuni unor miniștri israelieni de extremă dreapta și a recunoscut oficial un stat palestinian, mai arată materialul. Deși o încetare a focului anul trecut a pus capăt războiului de doi ani, Israelul a continuat lovituri în Gaza în contextul unui conflict regional mai amplu care implică Iranul și Hezbollah în Liban, invocând amenințări sau tiruri din partea Hamas. De ce contează Dacă Burnham își va transforma poziția în politică guvernamentală, miza imediată este una de reglementare și operațională : extinderea sancțiunilor și o eventuală interdicție comercială pe bunuri din așezări ar impune companiilor verificări mai stricte ale originii produselor și ar putea restrânge accesul pe piața britanică pentru anumite lanțuri de aprovizionare. Materialul nu oferă un calendar sau detalii despre forma juridică a măsurilor. [...]
