Știri
Știri din categoria Externe
Israelul și Libanul au acceptat o prelungire de 45 de zile a armistițiului, o fereastră care menține deschise rutele comerciale și reduce riscul de șocuri regionale pe energie și transport, după negocieri desfășurate la Washington, potrivit Digi24.
Departamentul de Stat al SUA a transmis că încetarea ostilităților din 16 aprilie, anunțată de președintele american Donald Trump, va fi extinsă „cu 45 de zile pentru a permite progrese suplimentare”, conform declarației purtătorului de cuvânt Tommy Piggott, citată de Reuters.
Washingtonul a descris discuțiile dintre Israel și Liban, purtate joi și vineri, drept „foarte productive” și a anunțat că părțile vor relua negocierile pe 2 și 3 iunie.
Prelungirea armistițiului vine după mai multe runde de discuții, într-un context în care confruntarea a continuat, chiar și după anunțul de încetare a ostilităților din 16 aprilie, cu lupte concentrate în mare parte în sudul Libanului.
Potrivit informațiilor transmise, aceasta a fost a treia rundă de negocieri după ce Israelul și-a intensificat atacurile aeriene asupra Libanului, ca reacție la lansarea de rachete de către Hezbollah către Israel, la 2 martie, la trei zile după începerea războiului dintre SUA, Israel și Iran. Luna trecută, Israelul și-a extins și ofensiva terestră în sudul Libanului.
În paralel cu conflictul dintre SUA și Iran, războiul Israelului din Liban a continuat și după armistițiul din 16 aprilie, ceea ce indică faptul că prelungirea anunțată acum funcționează mai degrabă ca un mecanism de gestionare a escaladării decât ca o oprire completă a confruntărilor.
Recomandate
Iran condiționează reluarea negocierilor cu SUA de „seriozitate”, pe fondul blocajului din Strâmtoarea Hormuz , un punct critic pentru fluxurile globale de energie, potrivit The Jerusalem Post . Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi , a spus că Teheranul nu are „nicio încredere” în Washington și invocă „mesaje contradictorii” care ar pune sub semnul întrebării intențiile americane. În marja reuniunii miniștrilor de Externe ai BRICS, la New Delhi, Araghchi a susținut că Iranul este „victima expansionismului ilegal și a instigării la război” și a afirmat că țara „devine mai puternică și mai unită” sub presiune. El a adăugat că Iranul este pregătit să se apere „cu tot ce are”, dar că este dispus și să „urmeze și să apere diplomația”, în condițiile unui limbaj „al respectului”. Strâmtoarea Hormuz rămâne miza operațională Araghchi a declarat că toate navele pot tranzita Strâmtoarea Hormuz, cu excepția celor aflate în război cu Teheranul, însă a precizat că navele care vor să treacă ar trebui să se coordoneze cu marina iraniană. El a descris situația din jurul acestui coridor drept „foarte complicată”. Conform informațiilor din articol, Iranul a închis practic strâmtoarea pentru cea mai mare parte a traficului maritim după izbucnirea războiului cu SUA și Israel, în februarie. Înainte, ruta ar fi gestionat aproximativ o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol și gaze. Negocierile de pace, suspendate; medierea Pakistanului „în dificultate” Washington și Teheran au anunțat luna trecută un armistițiu, dar nu au reușit să ajungă la un acord de pace permanent. Discuțiile, mediate de Pakistan, sunt suspendate după ce Iranul și SUA și-au respins reciproc cele mai recente propuneri săptămâna trecută. Araghchi a spus că procesul de mediere nu a eșuat, dar se află „în dificultate”. El a mai afirmat că Iranul încearcă să mențină armistițiul pentru a da o șansă diplomației, însă este pregătit să revină la conflict. Printre temele care blochează negocierile sunt menționate ambițiile nucleare ale Iranului și controlul asupra Strâmtorii Hormuz. Declarațiile ministrului iranian au venit la câteva ore după ce președintele SUA, Donald Trump, a spus că „răbdarea” sa cu Iranul se epuizează și că, în discuții cu președintele Chinei, Xi Jinping, au convenit că Teheranul trebuie să redeschidă strâmtoarea. [...]
Evitarea etichetei de „dictator” pentru Xi indică o încercare de detensionare a relației SUA–China , după vizita lui Donald Trump la Beijing, într-un moment în care, potrivit Antena 3 , discuțiile au fost prezentate ca un demers pentru „stabilitate” între cele două mari puteri, pe fondul perturbărilor economice asociate războiului din Iran. Întrebat de jurnaliști dacă îl consideră pe Xi Jinping „dictator”, președintele SUA a respins explicit calificativul, vorbind la bordul avionului prezidențial Air Force One , în drum spre Washington, după întâlnirea cu liderul chinez la Beijing. „Nici vorbă de aşa ceva! Este preşedintele Chinei. Nici gând!” De ce contează nuanța: semnal diplomatic după o vizită „foarte reușită” În relatarea citată de Antena 3 (EFE, prin Agerpres), Trump a încheiat o vizită de două zile la Beijing, descrisă ca fiind destinată promovării stabilității în relația bilaterală. Întâlnirea a fost caracterizată drept una „marcată de armonie”, iar Trump a spus că vizita a fost „foarte reușită”, potrivit agenției chineze Xinhua, prezentându-l din nou pe Xi drept un „vechi prieten” cu care are o „relație bună”. Un episod simbolic al apropierii a avut loc la Zhongnanhai , complexul Partidului Comunist Chinez, unde cei doi lideri s-au plimbat înaintea unei reuniuni în format restrâns; Trump a lăudat florile din complex, iar Xi a promis că îi va trimite semințe pentru Grădina de Trandafiri a Casei Albe. Contrastul cu perioada Biden și atacul politic intern Contextul întrebării a fost faptul că Joe Biden folosise anterior termenul „dictator” la adresa lui Xi. Antena 3 amintește că Biden l-a numit astfel în iunie 2023, după disputa legată de un presupus balon de spionaj chinez care a survolat SUA, și a repetat calificativul după întâlnirea lor din noiembrie 2023, la San Francisco. În același schimb cu presa, Trump l-a atacat pe Biden, pe care l-a numit „incompetent”, și a invocat acordul nuclear care ar fi permis Iranului să obțină arma nucleară, deși, notează sursa, acordul fusese încheiat de Barack Obama, nu de Biden. [...]
Donald Trump a transmis Taiwanului să evite o declarație de independență, pe fondul discuțiilor cu Beijingul care includ și vânzările americane de arme către insulă, potrivit Mediafax . Mesajul vine la finalul vizitei sale în China și indică o abordare mai prudentă a Washingtonului într-un dosar cu potențial major de escaladare, cu efecte directe asupra stabilității regionale și a fluxurilor comerciale globale. Într-un interviu acordat Fox News , Trump a spus că nu vrea ca Taiwanul să declare independența mizând pe sprijinul SUA, invocând riscul unui conflict la mare distanță. „Nu vreau ca cineva să declare independența și apoi, noi să fim nevoiți să parcurgem 15.000 de kilometri ca să mergem la război. Nu vrem ca cineva să spună: Hai să declarăm independența pentru că Statele Unite ne susțin.” Taiwan, „cea mai sensibilă” temă în relația SUA–China În paralel, la summit, Trump și președintele chinez Xi Jinping au discutat chestiunea Taiwanului, descrisă drept cea mai sensibilă problemă în relațiile bilaterale. Xi a avertizat că o gestionare greșită ar putea împinge cele două țări spre coliziune sau chiar conflict. „Problema Taiwanului este cea mai importantă chestiune în relațiile China-SUA. Dacă este gestionată greșit, cele două națiuni ar putea intra în coliziune sau chiar în conflict, împingând întreaga relație China-SUA într-o situație extrem de periculoasă.” Legătura cu vânzările de armament: fără angajamente, spune Trump Trump a mai afirmat că a discutat „în detaliu” cu Xi subiectul Taiwanului și al vânzărilor de arme, dar susține că nu a făcut angajamente „în nicio direcție”. „Am discutat în detaliu despre Taiwan, știi, toată treaba cu vânzările de arme. Nu mi-am luat niciun angajament în nicio direcție.” În context, Mediafax notează că, în luna decembrie, Congresul SUA a aprobat un pachet de vânzări de armament către Taiwan în valoare de 11,1 miliarde de dolari (aprox. 50,5 miliarde lei), descris drept cel mai mare pachet de arme furnizat insulei. [...]
Atacurile recente ale Rusiei indică o strategie de capitulare impusă, nu o negociere de pace , iar Occidentul riscă să nu-și transforme avantajul economic și bugetar într-un sprijin decisiv pentru Ucraina, potrivit Digi24 , care relatează declarațiile fostului oficial american din domeniul apărării Ian Brzezinski . Brzezinski a afirmat, într-un interviu pentru TVP World, că cele mai recente lovituri asupra orașelor ucrainene arată că Vladimir Putin „nu se pregătește pentru pace”, ci încearcă să forțeze Ucraina să se supună. Declarațiile au fost făcute la conferința Impact 2026 din Poznań, în vestul Poloniei. „Putin nu vrea pace. El vrea Ucraina”, a spus Brzezinski, citând unul dintre colegii săi. Miza pentru Occident: avantajul economic există, dar lipsește „voința politică” Fostul secretar adjunct al apărării a susținut că NATO și SUA au „o economie și un buget de apărare mult mai mari decât Rusia”, însă nu au reușit să transforme acest avantaj într-un sprijin care să încline decisiv balanța în favoarea Kievului. „Este o chestiune de voință politică, nu de capacitate”, a spus el. În aceeași logică, Brzezinski a indicat că războiul a schimbat felul în care Europa privește apărarea, invocând războiul cu drone, inovațiile de pe câmpul de luptă și revenirea conflictelor la scară largă. Trump, corupția și sprijinul pentru NATO Comentând afirmația președintelui american Donald Trump că războiul s-ar putea apropia de sfârșit, Brzezinski a spus că aceasta ar arăta „un pic de naivitate” față de Putin. Întrebat despre o anchetă de corupție care vizează un fost consilier apropiat al președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski, Brzezinski a declarat că acest caz ar demonstra că instituțiile ucrainene funcționează și a avertizat că tema corupției este folosită prea des ca pretext pentru a amâna măsurile necesare de sprijin. „Folosim prea des corupția ca scuză pentru a nu lua măsurile necesare pentru a ajuta Ucraina să câștige acest război”, a spus el. Despre Trump, Brzezinski a mai afirmat că acesta este „mai puțin dedicat securității europene” decât predecesorii săi, dar a adăugat că sprijinul pentru NATO rămâne puternic în Congres și în rândul americanilor. [...]
Donald Trump spune că a evitat să răspundă dacă SUA ar apăra Taiwanul în cazul unui atac chinez, într-o discuție directă cu Xi Jinping care menține incertitudinea strategică într-un punct sensibil al relației SUA–China, potrivit HotNews . Președintele SUA a relatat, la bordul Air Force One, că Xi i-a adresat explicit întrebarea, dar că a refuzat să ofere un răspuns public. Trump a spus că nu și-a asumat niciun angajament față de liderul chinez în privința Taiwanului și că „nu vorbește despre asta”. În același timp, Trump a afirmat că a discutat cu Xi despre vânzările de arme ale SUA către Taiwan și că „va lua în curând o decizie” pe acest subiect, care rămâne unul dintre cele mai sensibile dosare bilaterale. Statutul unui pachet de 14 miliarde de dolari (aprox. 63 miliarde lei) care așteaptă aprobarea lui Trump este, potrivit informațiilor citate, încă neclar. De ce contează: semnalul de risc pe Taiwan și presiunea pe decizia privind armele China revendică Taiwanul ca teritoriu propriu și se opune de mult timp vânzărilor de arme americane către insulă, pe care le consideră o ingerință în afacerile interne. De cealaltă parte, Statele Unite rămân principalul susținător internațional al Taiwanului și cel mai mare furnizor de armament, având și o obligație legală de a furniza mijloacele necesare pentru autoapărare, în pofida lipsei relațiilor diplomatice oficiale. Xi i-ar fi transmis lui Trump că dezacordurile privind Taiwanul pot împinge relația pe „un drum periculos” și „ar putea duce la un conflict”, potrivit relatării Reuters preluate de HotNews. Ce s-a spus la Beijing, potrivit părții chineze Declarațiile lui Xi despre Taiwan ar fi fost făcute joi, într-o întâlnire cu ușile închise între cei doi lideri, care a durat peste două ore, conform Ministerului de Externe al Chinei . Reuters notează că avertismentul a fost cu atât mai notabil cu cât a venit în cadrul unui eveniment care, în aparență, a părut „prietenos și relaxat”. Joe Mazur, analist de geopolitică la firma de consultanță Trivium China, a apreciat pentru Reuters că mesajul a fost formulat „în termeni clari” și a sintetizat astfel intenția Beijingului: „El avertizează partea americană în termeni clari să nu facă prostii.” În perioada următoare, miza imediată rămâne decizia anunțată de Trump privind vânzările de arme către Taiwan, într-un context în care Beijingul tratează dosarul ca linie roșie, iar Washingtonul evită să ofere garanții explicite privind un eventual răspuns militar. [...]
Un acord de armament de 14 miliarde de dolari pentru Taiwan a intrat sub semnul întrebării după ce președintele SUA, Donald Trump, a spus că încă „deliberează” dacă va merge mai departe cu vânzarea, la scurt timp după întâlnirea cu liderul chinez Xi Jinping la Beijing, potrivit Politico . Trump a declarat, la bordul Air Force One, în drumul de întoarcere din China, că va lua o decizie „într-o perioadă destul de scurtă” și că vrea să discute cu persoana „care conduce Taiwanul”. El a recunoscut că Xi a ridicat subiectul vânzărilor de arme către Taiwan în discuția lor. Incertitudinea afectează un pachet de armament în valoare de 14 miliarde de dolari (aprox. 63 miliarde lei), aprobat de Congres în ianuarie, iar comentariile lui Trump sugerează o posibilă schimbare de linie cu efect direct asupra angajamentelor de securitate ale SUA în regiune. De ce contează: riscul unei schimbări de precedent în politica SUA Politico notează că una dintre „ Șase Asigurări ” oferite Taiwanului în 1982, în timpul administrației Reagan, era că Washingtonul nu va consulta Beijingul în privința vânzărilor de arme către insulă. În acest context, faptul că Trump a discutat tema cu Xi și a lăsat deschisă posibilitatea unei decizii diferite ridică semne de întrebare pentru susținătorii Taiwanului. Trump a insistat însă că nu a schimbat politica externă americană în conversația cu Xi, argumentând că nu vede de ce ar refuza să discute subiectul doar din cauza unui acord vechi. Îngrijorări în tabăra pro-Taiwan și miza relației economice cu China Potrivit publicației, avocații Taiwanului se tem de luni de zile că dorința lui Trump de a întări relația economică a SUA cu China ar putea duce la slăbirea sprijinului tradițional pentru Taipei, deși administrația Trump a respins în mod repetat ideea că președintele ar abandona Taiwanul. David Sacks, fost expert politico-militar la reprezentanța diplomatică a SUA în Taiwan, a avertizat că o eventuală „tocmeală” privind vânzările de arme sau o consultare despre ce ar vinde ori nu ar vinde SUA ar însemna o abatere de la precedent, dacă Beijingul a cerut așa ceva și dacă președintele ar accepta. Ambiguitate și pe tema apărării Taiwanului Trump a refuzat, de asemenea, să se angajeze că SUA ar apăra Taiwanul în cazul unui atac chinez, revenind la „ambiguitatea strategică” practicată de predecesori, după ce fostul președinte Joe Biden se îndepărtase de această linie. Trump a spus că Xi i-a adresat aceeași întrebare în aceeași zi, dar a refuzat să răspundă public. Ce urmează: Trump a indicat că va lua o decizie în curând, iar până atunci vânzarea de armament aprobată de Congres rămâne incertă, cu potențiale implicații atât pentru securitatea Taiwanului, cât și pentru echilibrul relației SUA–China. [...]
