Știri
Știri din categoria Externe
Convorbirea Merz–Trump încearcă să limiteze efectele retragerii a 5.000 de militari americani din Germania, într-un moment în care Berlinul își accelerează reînarmarea și caută să reducă dependența apărării europene de SUA, potrivit news.ro.
Cancelarul german Friedrich Merz a anunțat vineri, pe platforma X, că a avut o „convorbire telefonică bună” cu președintele american Donald Trump, după tensiuni recente care l-au determinat pe liderul de la Washington să anunțe retragerea a aproximativ 5.000 de militari americani din Germania, în decurs de un an. Retragerea ar reprezenta circa 15% din trupele americane staționate în această țară, conform informațiilor citate de AFP.
Merz a insistat public asupra ideii de continuitate în relația de apărare transatlantică, afirmând că „Statele Unite şi Germania sunt parteneri solizi în cadrul unei NATO puternice”.
Decizia de retragere a intervenit după ce Trump și-a exprimat iritarea față de cancelarul german în legătură cu războiul din Iran. Potrivit sursei, Merz a provocat nemulțumire la Casa Albă după ce a declarat, la 27 aprilie, în timpul unei vizite la o școală germană, că „americanii nu au în mod evident nicio strategie” în războiul din Iran, iar Teheranul „umileşte” SUA.
În mesajul de vineri, Merz a prezentat punctele de acord cu Washingtonul privind Iranul:
Merz a mai precizat că a discutat cu Trump și despre „o soluţie paşnică în Ucraina” și că cei doi „și-au coordonat pozițiile” în perspectiva unui summit NATO programat la Ankara, pe 7 și 8 iulie.
Germania, descrisă drept prima economie a Uniunii Europene și principalul susținător militar al Ucrainei, a început sub conducerea lui Merz o consolidare importantă a forțelor armate, cu obiectivul de a răspunde unei Rusii ostile și de a reduce dependența apărării europene de Statele Unite. În acest cadru, anunțul privind retragerea parțială a trupelor americane ridică o problemă operațională și politică pentru Berlin: menținerea credibilității descurajării NATO pe flancul estic, în paralel cu creșterea capacităților proprii.
Recomandate
Administrația SUA analizează transformarea complexului Trump International din Palm Beach într-un „refugiu prezidențial”, o idee care ridică semne de întrebare privind potențiale beneficii private pentru familia Trump , potrivit Economica , care citează informații transmise de AFP. Un responsabil al Casei Albe a declarat pentru AFP că guvernul american a cerut studierea posibilității de a crea o reședință prezidențială la complexul de golf Trump International din Palm Beach, destinată viitorilor președinți, pentru organizarea de reuniuni importante „într-un mediu de clasă internațională”. Informația ar fi fost dezvăluită inițial de presa locală, iar Casa Albă a confirmat că există o solicitare de analiză. Ce invocă Casa Albă drept argumente operaționale Oficialul citat a enumerat o serie de avantaje ale amplasamentului, legate în principal de logistică și securitate: proximitatea față de aeroportul internațional „Donald J. Trump” (aeroportul din Palm Beach redenumit recent după președinte); lipsa clădirilor înalte în vecinătate și absența locuințelor din jur; „măsuri excelente de securitate” și apropierea de forțele de ordine; statutul de teren de golf „de renume internațional”. În aceeași declarație, oficialul a susținut că acestea ar fi „condițiile necesare pentru o reședință prezidențială”. Miza: cine plătește și cine câștigă Proiectul rămâne însă „învăluit într-o mare incertitudine”, în special în privința eventualelor beneficii financiare pentru familia Trump. Responsabilul Casei Albe, care a solicitat anonimatul, nu a precizat dacă familia Trump ar urma să fie remunerată pentru punerea la dispoziție a complexului sau dacă guvernul SUA ar deveni proprietarul acestuia. Economica notează, citând AFP, că Donald Trump – fost dezvoltator imobiliar – ar fi intensificat proiectele de construcții de la revenirea la Casa Albă, într-un context în care granița dintre funcția oficială și interesele private este descrisă ca fiind tot mai estompată. Context: proprietățile Trump, folosite deja ca „anexe” ale Casei Albe Potrivit informațiilor citate, Trump tratează deja complexele sale de golf ca pe extensii ale activității prezidențiale, primind acolo lideri străini. Sunt menționate întâlniri în Irlanda și, anul trecut, în Scoția, unde ar fi fost încheiat un acord comercial cu Uniunea Europeană în sala de bal a uneia dintre proprietăți. Totodată, în decembrie, summitul G20 este programat să aibă loc într-un alt domeniu din Florida deținut de Trump, la Miami. Ce ar însemna schimbarea față de Camp David Dacă ideea ar avansa, ar marca o schimbare majoră față de Camp David, baza militară din apropierea Washingtonului folosită tradițional ca refugiu prezidențial. AFP amintește că situl a găzduit negocieri diplomatice importante, inclusiv cele care au dus la acordurile din 1978 dintre Egipt, Israel și SUA. În contrast, proprietățile lui Trump sunt descrise ca având un decor încărcat, iar președintele ar vizita una dintre ele aproape în fiecare weekend, evitând Camp David, considerat mai auster. [...]
Cursa pentru Jocurile Olimpice de vară 2036 intră într-o fază de selecție cu mize financiare ridicate , după ce șapte țări și-au anunțat interesul, iar Comitetul Internațional Olimpic (CIO) urmează să restrângă lista candidaților în 2027, potrivit Focus . Pentru München , proiectul vine cu o estimare de cost de circa 10 miliarde euro (aprox. 50 miliarde lei), din care jumătate ar urma să fie acoperită în principal din vânzarea de bilete. CIO a indicat drept candidați, pe lângă Germania (cu München), Qatar, India, Coreea de Sud, Ungaria, Turcia și Africa de Sud. Până la finalul lunii octombrie, alți potențiali organizatori își mai pot exprima interesul, după care lista pentru 2036 se închide definitiv. Calendarul CIO: prima triere în martie 2027, decizia finală în 2029 Următorul pas în procedură este în martie anul viitor, când CIO decide cine intră în a doua fază a procesului, numită „dialog strategic” (o etapă de evaluare și discuții aprofundate cu candidații). În noiembrie, toți cei interesați ar urma să își prezinte planurile în fața comisiei de selecție a CIO. Atribuirea Jocurilor Olimpice și Paralimpice 2036 este programată pentru o Adunare Generală la mijlocul lui 2029. Înainte de asta, CIO vrea să se pună de acord în decembrie 2028 asupra unui „număr selectat” de gazde preferate, care să intre în „dialog țintit”, etapa de final. München: garanții financiare și un proiect de 10 miliarde euro În Germania, München a câștigat competiția internă în fața proiectului Köln–Rin–Ruhr. Planurile Hamburgului au căzut la un referendum local, iar Berlinul și-a retras candidatura înainte de decizia Confederației Sportive Olimpice Germane (DOSB), după schimbări politice la nivel local. DOSB a depus la CIO o candidatură germană valabilă pentru 2036, 2040 sau 2044. Dacă ediția din 2036 ar merge către un candidat din Asia, München ar rămâne automat candidatul Germaniei și pentru 2040 și 2044, cu obiectivul de a prinde o ediție când CIO ar readuce Jocurile în Europa. Pentru a rămâne în cursă, München și DOSB trebuie să prezinte CIO planuri detaliate și garanții financiare, iar preselectarea ar urma să fie finalizată până în martie 2027. Costurile estimate de inițiatorii proiectului sunt de aproximativ 10 miliarde euro (aprox. 50 miliarde lei), din care 5 miliarde euro (aprox. 25 miliarde lei) pentru organizare ar urma să fie acoperite în principal din încasări din bilete; restul ar reveni proiectelor de infrastructură. Concurența: riscuri geopolitice și semne de întrebare privind finanțarea În evaluarea candidaturilor, apar și vulnerabilități. Qatar a fost considerat mult timp un candidat puternic, însă războiul cu Iranul face regiunea „o alegere posibil riscantă”, potrivit sursei. În cazul Indiei, planurile legate de orașul Ahmedabad au fost însoțite recent de îndoieli privind finanțarea și capacitatea de implementare până în 2036. În Europa, Istanbul are deja mai multe tentative eșuate de a găzdui Jocurile. Ungaria (cu Budapesta) și-a exprimat interesul de mai mult timp, dar demersurile au fost mai puțin vizibile în ultima perioadă. Madrid este menționat ca posibil candidat, însă nu apare deocamdată pe lista CIO. [...]
Negocierile pentru un acord comercial India–SUA au ajuns la un „platou”, iar spațiul pentru compromis s-a îngustat după ce Washingtonul a creat cadrul legal pentru tarife de până la 100% împotriva țărilor care cumpără petrol rusesc , potrivit Reuters . Mesajul vine de la ministrul indian de finanțe, Nirmala Sitharaman , și indică o blocare pe subiecte sensibile, inclusiv accesul pe piețe. Sitharaman a spus că discuțiile au ajuns într-un punct dincolo de care concesiile suplimentare ar fi „foarte, foarte dificile” pentru ambele părți, deși negocierile continuă. Este cea mai fermă recunoaștere publică, la New Delhi, că tratativele pentru acordul urmărit din februarie 2025 s-au împotmolit. Tarifele legate de petrolul rusesc reduc marja de negociere Potrivit relatării, perspectiva unui compromis final s-a deteriorat după ce președintele american Donald Trump a promulgat o lege care îi dă autoritatea să impună tarife de până la 100% țărilor care cumpără cantități semnificative de petrol rusesc, inclusiv India și China. India, al treilea cel mai mare importator de petrol din lume, se numără printre cei mai mari cumpărători de petrol rusesc, achiziții considerate un sprijin pentru Moscova în contextul sancțiunilor occidentale introduse după invazia pe scară largă a Ucrainei din 2022. Reuters notează că noile posibile tarife pun guvernul Modi într-o dilemă: reducerea importurilor din Rusia ar putea împinge în sus prețurile la combustibili sau ar putea pune presiune pe finanțele publice, în timp ce menținerea achizițiilor ar putea lovi exporturile către cea mai mare piață a Indiei. India a avertizat deja că măsurile americane ar putea afecta relațiile bilaterale. Dezechilibrul comercial și semnalul din SUA: acordul „nu e iminent” Săptămâna trecută, reprezentantul comercial al SUA, Jamieson Greer, a declarat că un acord nu este iminent, după o întâlnire cu ministrul indian al comerțului, Piyush Goyal, în Statele Unite. Sitharaman a mai afirmat că balanța comercială este în favoarea Indiei, iar deficitul este de partea Washingtonului, sugerând că SUA vor să reducă acest dezechilibru. În același timp, datele oficiale indiene citate de Reuters arată că SUA rămâne principala destinație de export pentru India: livrările de bunuri au urcat la 42,79 miliarde de dolari (aprox. 192,6 miliarde lei) în perioada aprilie–august, de la 40,39 miliarde de dolari (aprox. 181,8 miliarde lei) cu un an înainte. De ce contează Blocajul din negocieri crește riscul ca relația comercială India–SUA să fie influențată mai mult de instrumente tarifare decât de un acord negociat, într-un moment în care India este expusă direct la eventuale măsuri americane legate de importurile de petrol rusesc. Pentru companii, miza se traduce în incertitudine privind accesul pe piață și condițiile de export către SUA, cea mai importantă destinație pentru bunurile indiene. [...]
Lituania se oferă să plătească pentru o bază militară permanentă a SUA , într-o încercare de a transforma actuala prezență americană prin rotație într-un angajament pe termen lung, cu implicații directe de buget și infrastructură pentru statul baltic, potrivit Mediafax . Premierul Mindaugas Sinkevicius a declarat că Vilnius este pregătit să suporte costurile înființării unei baze permanente, dacă Washingtonul acceptă propunerea. Mesajul vine după ce președintele american Donald Trump a spus că va analiza solicitarea Lituaniei. „Sunt prietenii mei, sunt oameni grozavi, așa că vom analiza cu siguranță”, a declarat Trump. Ce ar însemna financiar și operațional propunerea Șeful guvernului lituanian a transmis că autoritățile sunt gata să acopere costurile necesare „în cazul în care Statele Unite vor lua decizia politică de a staționa permanent militari în țară”. În material nu sunt menționate sume sau un calendar, dar miza este trecerea de la rotații periodice la o prezență stabilă, care ar presupune condiții legate de infrastructură și finanțare. Sinkevicius a precizat că a discutat ideea luna trecută, la Vilnius, cu John Coale, emisar al lui Donald Trump. Context: prezență americană deja existentă, dar nepermanentă Lituania, stat membru UE și NATO , se află la granița cu Rusia și Belarus și găzduiește deja militari americani detașați prin rotație, notează Reuters, citată de Mediafax. Statele Unite mențin în Lituania, din 2019, un batalion blindat format din aproape 1.000 de militari, cu schimbări la câteva luni. Premierul lituanian a descris o prezență militară americană permanentă drept o garanție importantă pentru descurajare și securitate, în contextul preocupărilor de securitate ale statelor baltice. [...]
UE ridică miza pe securitate după intensificarea atacurilor hibride atribuite Rusiei , cu efecte directe asupra infrastructurii și riscuri de escaladare în statele din vecinătatea estică, potrivit Știrile Pro TV . Șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a avertizat la Bruxelles că astfel de acțiuni „pun în pericol vieți în toată Europa”. În conferința de presă susținută alături de premierul Republicii Moldova, Vasile Tofan, Kallas a descris o creștere recentă a „atacurilor hibride”, a tentativelor de sabotaj și a încălcărilor spațiului aerian pe care le atribuie Rusiei. În acest context, ea a invocat inclusiv incidente din weekend, când rachete și drone rusești ar fi încălcat din nou spațiul aerian al Republicii Moldova, calificând situația drept „complet inacceptabilă”. Ce înseamnă „ atacuri hibride ” și de ce contează economic În limbajul de securitate, „atacuri hibride” înseamnă o combinație de metode – de la acțiuni cibernetice și sabotaj până la presiune militară limitată sau operațiuni cu drone – care pot perturba funcționarea normală a statelor fără o confruntare militară clasică. Miza pentru economiile europene este legată în special de vulnerabilitatea infrastructurii critice (energie, transport, comunicații), unde orice incident poate genera costuri operaționale și riscuri suplimentare pentru companii și autorități. Contextul imediat: energie și incidente la granița UE Materialul amintește că, pe 30 septembrie, Rusia a lansat o campanie aeriană masivă împotriva rețelei energetice a Ucrainei, lovind instalații electrice și infrastructură în zona Kievului și în alte regiuni, în ceea ce este descris drept cel mai amplu atac asupra obiectivelor energetice din ultimele luni. În aceeași zi, Ministerul Apărării din Republica Moldova a anunțat că trei drone au pătruns în spațiul aerian al țării. Republica Moldova se află la granița de vest a Ucrainei, iar astfel de episoade ridică presiunea pe capacitatea de monitorizare și răspuns a autorităților. Germania: avertismente despre o „campanie hibridă” Și în Germania, cancelarul Friedrich Merz a avertizat, potrivit articolului, asupra unui număr tot mai mare de atacuri hibride din partea Rusiei și a promis continuarea sprijinului pentru Ucraina, într-o iarnă anticipată drept „cea mai grea” de la începutul invaziei ruse din 2022. Autoritățile germane au susținut în repetate rânduri că Rusia desfășoară o campanie hibridă ce include atacuri cu drone și atacuri cibernetice, acuzând Moscova inclusiv în legătură cu o tentativă de atac cu dronă asupra aeroportului din Leipzig, în luna august. Moscova a respins acuzațiile formulate de guvernele și serviciile de informații occidentale, mai notează materialul. [...]
Rusia anunță intensificarea loviturilor asupra infrastructurii militare și industriale din Ucraina , într-o escaladare care crește riscul de noi întreruperi energetice și de presiune suplimentară asupra economiei ucrainene, în condițiile în care Kievul amenință că va lovi rafinăriile rusești. Informațiile sunt prezentate de Politico . Ministerul rus al Apărării a transmis pe Telegram că atacurile „împotriva obiectivelor militare și militar-industriale, precum și a infrastructurii aferente din Kiev și din alte regiuni ale Ucrainei, vor fi intensificate”. Mesajul vine după ce președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a spus că Ucraina va răspunde atacurilor rusești vizând rafinăriile de petrol din Rusia. Într-un interviu pentru Reuters, Zelenski a afirmat sâmbătă că forțele ucrainene „trebuie să răspundă în orice fel putem” la atacurile rusești, care, potrivit lui, vizează tot mai mult podurile peste fluviul Nipru din capitală. El a adăugat că, pe fondul loviturilor asupra energiei Ucrainei, răspunsul ar urma să fie pe „energia” Rusiei, indicând în primul rând rafinăriile „care le aduc bani pentru acest război”, dar a precizat că Ucraina nu va riposta prin țintirea deliberată a infrastructurii civile. Miza economică: energie și infrastructură, sub presiune Accentul pus de Moscova pe „infrastructura aferentă” obiectivelor militare și industriale, coroborat cu discuția despre lovituri asupra rafinăriilor, indică o extindere a confruntării către active cu relevanță economică și energetică. În același timp, Rusia a acuzat Kievul că ar încerca „să perturbe votul” la alegeri prin „lovituri teroriste asupra țintelor civile” pe teritoriul rus; partidul Rusia Unită al președintelui Vladimir Putin a dominat rezultatele alegerilor legislative desfășurate între 18 și 20 septembrie. Sprijin german: pachet militar și echipamente pentru rețeaua electrică Escaladarea anunțată de Rusia a fost relatată în aceeași zi în care cancelarul german Friedrich Merz a făcut o vizită surpriză de o zi la Kiev, ca semnal de susținere pentru Ucraina. În timpul vizitei, primarul Kievului, Vitali Kliciko, a raportat că Rusia a lovit carosabilul Podului de Nord din oraș. Merz ar urma să reconfirme sprijinul Germaniei cu: un nou pachet de ajutor militar de circa 1 miliard de euro; generatoare, stații și kituri de reparații în valoare de 350 de milioane de euro, pentru întărirea rețelei electrice ucrainene aflate sub atac. Zelenski și Merz au vizitat și Academia Națională de Științe a Ucrainei, despre care președintele ucrainean a spus că a fost lovită recent de drone rusești într-un atac soldat cu doi morți și șapte răniți, pe care l-a descris drept „deliberat”. [...]
