Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina încearcă să transforme experiența din războiul cu drone în contracte și sprijin extern, inclusiv în statele din Golf, într-un moment în care conflictul dintre SUA și Iran a reconfigurat prioritățile de securitate și a pus presiune pe piețele energetice, potrivit Adevărul.
Vizita președintelui Volodimir Zelenski în Arabia Saudită, în martie, a avut o miză explicită: să valorifice „know-how”-ul (expertiza practică) acumulat de Ucraina în utilizarea dronelor și să-l convertească într-un atu geopolitic și economic. Zelenski a spus că scopul deplasării a fost „să întărească protecția vieților”, iar Kievul urmărește să se poziționeze nu doar ca beneficiar de ajutor, ci și ca furnizor de expertiză relevantă pentru parteneri expuși la atacuri cu rachete și drone.
De la începutul invaziei ruse din 2022, Ucraina a devenit un „laborator” de inovație militară în zona dronelor, iar acum încearcă să exporte această experiență. Potrivit autorităților ucrainene, au fost semnate acorduri cu:
Aceste state au fost, la rândul lor, ținte ale unor atacuri recente cu rachete și drone iraniene, ceea ce face ca lecțiile Ucrainei să fie direct aplicabile. Zelenski a indicat că astfel de colaborări pot deschide și beneficii economice, inclusiv perspectiva unor contracte de apărare cu state bogate, aliate ale SUA.
Materialul notează că izbucnirea conflictului cu Iranul a venit inițial cu riscuri pentru Ucraina: exista teama că Washingtonul își va muta atenția, iar scumpirea energiei, pe fondul instabilității din Orientul Mijlociu, ar fi putut crește veniturile Rusiei din petrol.
Moscova ar fi profitat de perturbarea rutelor energetice, inclusiv din cauza dificultăților de tranzit prin Strâmtoarea Ormuz, pentru a vinde mai mult petrol la prețuri mai mari. În același context, Donald Trump a reînnoit o derogare care permite unor state să cumpere petrol rusesc sancționat, invocând creșterea costurilor globale.
În paralel, Ucraina a intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice ruse, folosind drone cu rază lungă, încercând să lovească direct exporturile de energie ale Moscovei. Potrivit lui Zelenski, Rusia ar suferi pierderi „critice”, de ordinul miliardelor de dolari, iar atacurile ucrainene ar fi redus câștigurile cu aproximativ un miliard de dolari într-o singură săptămână, după ce creșterea prețului petrolului dusese inițial la dublarea veniturilor față de lunile precedente.
Zelenski a pus accent pe raportul cost–eficiență în războiul cu drone, inclusiv în cazul dronelor Shahed-136, de origine iraniană, folosite pe scară largă de Rusia. În articol sunt menționate următoarele ordine de mărime:
Această realitate, arată textul, a atras atenția și statelor NATO, care urmăresc lecțiile Ucrainei în contextul survolărilor de drone în orașe europene.
În aprilie, Ucraina a semnat două acorduri majore: unul cu Norvegia, în valoare de 8,6 miliarde de dolari (aprox. 38,7 miliarde lei), parte a unui pachet de sprijin de 28 de miliarde până în 2030, și altul cu Germania, evaluat la 4,7 miliarde de dolari (aprox. 21,2 miliarde lei), care include drone, rachete, software și sisteme moderne de apărare.
Separat, Ucraina a obținut aprobarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) de la Uniunea Europeană, bani considerați esențiali pentru producția și achiziția de echipamente militare în anul următor. Împrumutul fusese blocat anterior de Ungaria, dar schimbarea de leadership la Budapesta a deblocat decizia, potrivit articolului.
Pe fondul acestor evoluții, perspectivele de pace rămân neclare. Trump a spus că o „soluție” ar putea fi găsită „relativ rapid” după o discuție „foarte bună” cu Vladimir Putin, însă negocierile nu au produs rezultate concrete până acum, iar Zelenski a criticat indirect lipsa de implicare a emisarilor americani, considerând absența lor din Ucraina „lipsită de respect”. În Europa, apar semne de întrebare legate de direcția Washingtonului, inclusiv după ce noua Strategie de Securitate Națională a SUA nu mai definește Rusia drept o amenințare directă, punând accent pe „stabilitate strategică” și pe posibilitatea unei colaborări viitoare cu Moscova.
Recomandate
Schimbul de atacuri cu drone s-a intensificat până la niveluri record , cu efecte directe asupra infrastructurii portuare și energetice și cu victime raportate de ambele părți, potrivit HotNews . În Ucraina, atacurile rusești cu drone au ucis trei persoane duminică, cele mai multe în regiunea portuară Odesa din sudul țării. În Rusia, o persoană a murit în apropiere de Moscova în urma unor lovituri ucrainene, conform autorităților citate de AFP și Reuters. Odesa: lovituri asupra locuințelor și a infrastructurii portuare În regiunea Odesa, două persoane au fost ucise, inclusiv un șofer de camion, a anunțat guvernatorul regional Oleg Kiper . Acesta a precizat că dronele au lovit clădiri rezidențiale și au provocat avarii și în zona portuară: „Dronele inamice au lovit trei clădiri rezidențiale, iar alte două au fost avariate. De asemenea, au fost avariate instalații și echipamente portuare”. Separat, în regiunea de frontieră Herson, autoritățile locale au raportat un mort în urma atacurilor rusești. Cifrele nopții: 268 de drone rusești, 334 de drone ucrainene doborâte Forțele aeriene ucrainene au transmis că, în noaptea de sâmbătă spre duminică, Rusia a lansat 268 de drone și o rachetă balistică asupra Ucrainei. De cealaltă parte, Ministerul rus al Apărării a anunțat că a doborât în timpul nopții 334 de drone ucrainene, un număr descris ca deosebit de mare. Potrivit aceleiași surse, interceptările au avut loc în 15 regiuni, inclusiv în jurul Moscovei și Sankt Petersburgului, dar și în Crimeea. În regiunea Moscovei, un atac cu drone ucrainene a ucis un bărbat de 77 de ani, potrivit guvernatorului regional. În regiunea Leningrad (a cărei capitală este Sankt Petersburg), guvernatorul local a indicat un atac „deosebit de intens”, cu 59 de drone doborâte, fără victime raportate imediat. Ținte economice: „ flota fantomă ” și exporturile de petrol Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că două nave din „flota fantomă” a Rusiei — folosită pentru exporturi de petrol prin ocolirea sancțiunilor occidentale — au fost lovite în largul portului Novorossiisk, la Marea Neagră. Zelenski nu a oferit detalii despre amploarea pagubelor. Contextul rămâne unul de escaladare: în aprilie, Rusia a vizat Ucraina cu un număr record de atacuri cu drone de lungă distanță, în timp ce negocierile pentru încheierea războiului sunt în impas. Moscova a propus un armistițiu pe 9 mai, iar Kievul a anunțat că analizează propunerea. [...]
Negocierile despre „pace” în Ucraina se mută spre Bruxelles, iar spațiul de manevră al lui Volodîmîr Zelenski se îngustează , pe fondul presiunilor occidentale pentru concesii teritoriale și al incertitudinii privind garanțiile de securitate, potrivit unei analize publicate de Al Jazeera . Textul susține că, dincolo de imaginea publică a liderului ucrainean, dinamica de pe front nu indică o schimbare majoră față de ultimii doi ani. Chiar și acolo unde au existat afirmații oficiale despre câștiguri teritoriale ucrainene, analiza notează că evaluările sunt dificil de făcut din cauza „zonelor gri” de pe linia frontului, iar avansurile sunt limitate, de ordinul a 150-200 km pătrați pe lună. Presiunea militară și problema resurselor umane Analiza indică faptul că trupele ruse asediază mai multe orașe industriale din nordul regiunii Donețk și că înaintările de-a lungul frontierei nordice extind linia activă a frontului cu sute de kilometri, ceea ce ar agrava deficitul de personal al Ucrainei. În paralel, articolul afirmă că armata ucraineană a recurs la campanii dure pentru aplicarea recrutării obligatorii, în timp ce Rusia ar continua să atragă voluntari prin compensații ridicate. Sunt menționate și contradicții în mesajele publice privind pierderile ruse: Zelenski a vorbit despre 35.000 de victime rusești în martie, dar această cifră ar intra în conflict cu propriile date invocate de Ministerul ucrainean al Apărării (care ar fi indicat un vârf de peste 48.000 în ianuarie 2025 și o medie lunară de aproximativ 35.000 în 2025). Totodată, șeful său de cabinet, Kirilo Budanov, este citat cu ideea că un colaps al mobilizării ruse „nu era iminent”. Banii din petrol și ecuația finanțării războiului Un punct central al analizei este că loviturile cu drone asupra infrastructurii petroliere ruse pot produce efecte vizuale și pagube punctuale, dar este „îndoielnic” că schimbă decisiv cursul războiului. În același timp, articolul afirmă că în aprilie veniturile Rusiei din petrol au urcat la 9 miliarde de dolari (aprox. 41 miliarde lei), pe fondul războiului SUA-Israel cu Iranul. Autorul compară această sumă cu finanțarea externă a Ucrainei, susținând că „câștigul” lunar al Rusiei ar echivala cu 10% din împrumutul de 90 de miliarde euro (aprox. 450 miliarde lei) pe care Ucraina ar urma să îl primească de la Uniunea Europeană în următorii doi ani pentru susținerea efortului de război. Analiza mai afirmă că, deși Rusia a suferit pierderi economice, declinul ar fi comparabil cu cel din alte economii europene afectate de războaiele din Ucraina și Iran. În sprijinul ideii de reziliență relativă, textul invocă grafice FMI potrivit cărora PIB-ul pe cap de locuitor ajustat la paritatea puterii de cumpărare (indicator al nivelului de trai) al Rusiei ar depăși nivelul unor state UE mai puțin prospere, precum România și Grecia, în timp ce Ucraina ar fi la un nivel comparabil cu Mongolia și Egipt. „Târgul” se poartă cu aliații, nu doar cu Moscova Miza imediată, în această lectură, este că negocierile privind conturul păcii se poartă tot mai mult între Zelenski și aliații occidentali, în special europeni, care ar transmite semnale nealiniate despre ce ar putea primi Ucraina în schimbul unor concesii. Sunt menționate două poziții prezentate ca relevante: Cancelarul german Friedrich Merz ar fi sugerat că Ucraina ar trebui să cedeze o parte din teritoriu pentru a încheia războiul, primind la schimb o cale mai rapidă către aderarea la UE. Șeful apărării din UE, Andrius Kubilius, ar fi spus că aderarea Ucrainei la NATO este exclusă, iar aderarea la UE va fi „un proces complicat”, propunând în schimb o uniune militară între Ucraina și alte țări europene — idee pe care Moscova ar respinge-o, interpretând-o ca o extindere indirectă a NATO. În acest context, analiza susține că Zelenski ar avea nevoie să arate „măcar un câștig” atunci când va fi semnat un tratat de pace dificil de acceptat intern, iar cele mai importante două „câștiguri” posibile — aderarea la UE sau garanții reale de securitate — par, în această evaluare, puțin probabile. Tensiuni interne și vulnerabilitate politică Articolul notează că frustrarea în Ucraina este în creștere și îl citează pe Danylo Hetmanțev, șeful comisiei fiscale din parlamentul ucrainean, care a cerut oficialilor europeni să nu mai trateze ucrainenii ca „instrument” pentru obiective geopolitice sau ca „scut uman” și să nu le „definească destinul”. Pe plan intern, analiza afirmă că Zelenski este urmărit de o investigație de amploare privind corupția care ar implica anturajul său apropiat și concluzionează că liderul ucrainean „nu pare să aibă cărți de jucat” nici împotriva Rusiei, nici în raport cu aliații occidentali, într-un moment în care menținerea status quo-ului devine tot mai greu de susținut. [...]
Participarea premierului slovac Robert Fico la parada de 9 mai de la Moscova consolidează profilul Slovaciei ca excepție în linia UE față de Rusia , într-un moment în care Kremlinul reduce formatul evenimentului din motive de securitate, potrivit HotNews . Fico se numără printre puținii lideri mondiali care ar urma să participe luna aceasta la ediția „restrânsă” a paradei de Ziua Victoriei din Piața Roșie , a relatat televiziunea de stat rusă, conform Reuters. În același context, la festivitățile din 9 mai este așteptat și președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko. După înfrângerea electorală suferită luna trecută de Viktor Orban în Ungaria, Robert Fico este considerat acum cel mai pro-rus lider din Uniunea Europeană, notează materialul. HotNews amintește că atât Ungaria, cât și Slovacia au continuat să importe gaze rusești, în pofida eforturilor UE de a reduce dependența energetică de Rusia. Kremlinul schimbă formatul paradei, invocând riscul de atacuri Moscova va organiza anul acesta o versiune restrânsă a paradei, fără demonstrația amplă de armament care în mod tradițional însoțește evenimentul, a anunțat miercuri Kremlinul. Motivul invocat este riscul crescut al unor atacuri ucrainene. Parada de Ziua Victoriei este unul dintre evenimentele centrale din calendarul politic și simbolic al Rusiei, marcând victoria Uniunii Sovietice asupra Germaniei naziste în Al Doilea Război Mondial, conflict în care URSS a pierdut aproximativ 27 de milioane de oameni. Kievul încearcă o discuție directă cu Fico În paralel, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că l-a sunat sâmbătă pe premierul slovac și l-a invitat la Kiev, potrivit HotNews. Relația dintre cei doi a fost tensionată, inclusiv pe fondul disputelor legate de tranzitul petrolului rusesc prin secțiunea ucraineană a conductei Drujba. Chiar și așa, Zelenski a spus că Ucraina și Slovacia trebuie să aibă „relații puternice” și că ar fi necesară o întâlnire față în față în curând. Cei doi și-au adresat invitații reciproce și au convenit să aibă o întrevedere la Kiev sau Bratislava, iar Fico a reafirmat susținerea Slovaciei pentru aderarea Ucrainei la UE, potrivit Kyiv Post . HotNews mai notează că Zelenski îl invitase pe Fico la Kiev și în prima parte a anului trecut, dar premierul slovac a refuzat. Fico nu a fost în capitala Ucrainei de când a preluat funcția, în 2023, însă s-a întâlnit cu Zelenski la Ujhorod, în Transcarpatia, în septembrie 2025. [...]
Rusia încearcă să satureze apărarea antiaeriană a Ucrainei printr-un volum ridicat de atacuri aeriene, cu aproximativ 1.600 de drone de atac, aproape 1.100 de bombe aeriene ghidate și trei rachete lansate în ultima săptămână, potrivit Kyiv Post , care îl citează pe președintele Volodîmîr Zelenski . Zelenski a susținut sâmbătă, 2 mai, că frecvența și amploarea loviturilor sunt menite să „satureze” și să depășească capacitățile apărării aeriene ucrainene. În acest context, el a insistat asupra importanței livrărilor zilnice de rachete interceptoare (muniție folosită pentru doborârea țintelor aeriene) și asupra menținerii sancțiunilor internaționale, pentru a limita capacitatea Kremlinului de a-și finanța operațiunile militare. Atacuri asupra civililor și infrastructurii Președintele ucrainean a descris o „vânătoare brutală de oameni” în comunitățile de pe linia frontului și din zonele de graniță, menționând un atac de sâmbătă dimineață în Herson, unde o dronă FPV (dronă controlată în timp real, cu cameră video) a lovit un microbuz de transport public. Conform informațiilor prezentate, atacul a ucis un angajat municipal și o femeie, iar alți șapte pasageri (șase bărbați și o femeie) au fost spitalizați cu răni provocate de explozie. Zelenski a afirmat că victimele erau civili și că operatorii ruși știau ce țintesc. În aceeași noapte, forțele ruse au lovit și o clădire rezidențială înaltă din Harkiv și au vizat infrastructură energetică în regiunea Nikolaev. Au mai fost raportate lovituri în regiunile Dnipropetrovsk, Odesa, Sumî, Herson și Donețk. Interceptări multe, dar nu suficiente Forțele Aeriene ale Ucrainei au anunțat că, în cel mai recent atac nocturn, au fost interceptate sau neutralizate 142 de drone, dintr-un total de 163 de „ținte aeriene”. Chiar și așa, 17 drone au lovit 12 locații diferite din țară, indicând că presiunea asupra apărării antiaeriene rămâne ridicată. Zelenski a mai mulțumit celor implicați în limitarea schemelor de evitare a sancțiunilor, avertizând că orice slăbire a presiunii externe alimentează direct resursele de război ale Rusiei. [...]
Un incident rar de „fratricid” evitat la limită arată cât de mult a mutat războiul din Ucraina decizia de foc către drone și identificare la distanță , cu riscuri operaționale majore chiar și pentru propriile trupe, potrivit Libertatea , care preia relatarea The Guardian. Caporalul ucrainean Vadîm Lietunov , 34 de ani, a ajuns din greșeală într-o tranșee rusească în timpul unui bombardament și a supraviețuit două săptămâni alături de un soldat rus, Nikita, înainte să revină la ai săi împreună cu acesta, ca prizonier de război. Povestea este prezentată ca un caz extrem de rar într-un conflict în care contactul direct între combatanți este limitat, iar majoritatea rănilor și deceselor sunt provocate de explozii la distanță, în special prin drone. Cum s-a ajuns la confuzie și de ce contează operațional Relatarea descrie un front dominat de lovituri repetate: bombardamentele ar fi început a doua zi după sosirea lui Lietunov într-un nou sector și ar fi continuat câte șase sau șapte ore pe zi. Într-un astfel de context, soldatul a încercat să se retragă spre poziții ucrainene după ce adăpostul în care se afla cu un camarad a fost lovit, iar acesta a murit. În fuga sa, a intrat într-o poziție fortificată pe care a crezut-o ucraineană, însă în interior era un soldat rus. Episodul scoate în evidență o problemă practică a luptelor de tranșee sub presiune: orientarea și identificarea rapidă devin dificile, iar o singură eroare poate duce fie la capturare, fie la ucidere. Drona „prietenoasă” care aproape i-a omorât Momentul cu impact direct asupra modului de luptă descris în material apare când cei doi ies din adăpost și sunt observați de o dronă ucraineană. Lietunov încearcă să se identifice, folosind numele său de cod și numărul brigăzii, însă unitatea sa ar fi presupus inițial că amândoi sunt ruși și a trimis o altă dronă pentru a-i lovi. Drona s-a prăbușit, iar lansarea unei a doua a fost anulată abia după ce comandantul l-ar fi recunoscut pe soldat căutându-l pe rețelele de socializare. Episodul indică o vulnerabilitate operațională: în condiții de vizibilitate redusă și decizie rapidă, identificarea „amic-inamic” (proceduri și semne care confirmă că o țintă e proprie sau adversă) poate eșua, iar corecția vine târziu, uneori prin metode improvizate. Finalul: evacuare și predare Potrivit relatării, brigada ucraineană a trimis ulterior o stație radio cu ajutorul unei drone, iar Lietunov a cerut mâncare și apă, încercând să evite tensionarea situației, deoarece viața lui depindea de starea de spirit a soldatului rus. Într-o zi de vineri, pe ceață, ar fi apărut un vehicul blindat ucrainean, iar cei doi au părăsit tranșeea, Nikita predându-se în cele din urmă și distrugându-și telefonul. Lietunov s-a întors la Odesa , unde se recuperează, deplasându-se cu cârje și având, conform textului, un deget lipsă la un picior. La final, el rezumă experiența astfel: „Este un miracol. Am fost prizonier, dar până la urmă m-am întors cu un prizonier.” [...]
Rusia a înregistrat în aprilie pierderi teritoriale nete în Ucraina , un semnal operațional că ritmul ofensivei Moscovei încetinește și că Ucraina reușește să recâștige inițiativa pe segmente ale frontului, potrivit unei analize preluate de Digi24 , bazată pe calculele Institutului American de Studii de Război (ISW) . În aprilie, trupele ruse ar fi pierdut controlul asupra a 116 km², conform ISW. Publicația precizează că este pentru prima dată când Rusia are un bilanț teritorial net negativ de la invadarea regiunii Kursk de către Forțele Armate ale Ucrainei, în august 2024. Evaluarea se referă la teritoriile „controlate efectiv”, fără a include zonele în care trupele au pătruns temporar fără să se poată stabili. Ofensiva încetinește: avans zilnic mai mic și câștiguri reduse pe 6 luni ISW notează o scădere a ritmului de înaintare al armatei ruse. Dacă la începutul anului 2025 avansul mediu era de 9,76 km² pe zi, în primele patru luni din 2026 indicatorul a coborât la 2,9 km². Pe intervale mai lungi, diferența este similară: în ultimele șase luni (noiembrie–aprilie), Rusia a ocupat 1.443,35 km², față de 2.368,38 km² în perioada comparabilă a anului precedent, potrivit acelorași calcule. De ce contează: dronele, loviturile de rază medie și problemele de comunicații Analiza atribuie încetinirea ofensivei ruse unei combinații de factori operaționali: contraofensive terestre ucrainene și lovituri de rază medie, inclusiv utilizarea activă a dronelor; limitări ale grupurilor rusești de atac, descrise ca fiind de dimensiuni reduse; agravarea problemelor de coordonare și comunicații, pe fondul imposibilității de a mai utiliza terminalele Starlink pe teritoriul Ucrainei și al blocării aplicației Telegram. În text este menționat și bloggerul Mihail Zvinchuk, apropiat Ministerului Apărării al Federației Ruse, care ar fi recunoscut că, în condițiile densității dronelor ucrainene la joasă altitudine și ale structurii grupurilor de atac, trupele ruse „nu pot asigura fizic un ritm ridicat al ofensivei”. Tactică de „infiltrare” și efectul vremii asupra mobilității ISW mai arată că, din toamna lui 2025, trupele ruse ar fi folosit mai activ tactica infiltrării unor grupuri mici în „zone gri”, fără a captura complet terenul. Scopul ar fi crearea aparenței unei avansări pe toate direcțiile și raportarea de „succese” către Kremlin, în timp ce, în practică, multe dintre aceste zone rămân disputate și sub foc constant. Vremea este indicată ca un alt factor: iarna 2025–2026 ar fi fost mai rece și mai umedă decât cea precedentă, amplificând efectul dezghețului de primăvară, când deplasarea tehnicii devine mai dificilă din cauza ploilor și a topirii zăpezii. Bilanțul din aprilie, în cifrele ISW Potrivit datelor citate, în aprilie Rusia ar fi reușit să avanseze sau să pătrundă pe 28,28 km². La nivelul ultimelor șase luni, suprafața pe care ar fi avansat sau pătruns ar fi de 1.716,42 km², însă teritoriul controlat „efectiv” este estimat la 1.443,35 km². [...]
