CAT$814.85-2.77%

Un incident rar de „fratricid” evitat la limită arată cât de mult a mutat războiul din Ucraina decizia de foc către drone și identificare la distanță, cu riscuri operaționale majore chiar și pentru propriile trupe, potrivit Libertatea, care preia relatarea The Guardian.

Caporalul ucrainean Vadîm Lietunov, 34 de ani, a ajuns din greșeală într-o tranșee rusească în timpul unui bombardament și a supraviețuit două săptămâni alături de un soldat rus, Nikita, înainte să revină la ai săi împreună cu acesta, ca prizonier de război. Povestea este prezentată ca un caz extrem de rar într-un conflict în care contactul direct între combatanți este limitat, iar majoritatea rănilor și deceselor sunt provocate de explozii la distanță, în special prin drone.

Cum s-a ajuns la confuzie și de ce contează operațional

Relatarea descrie un front dominat de lovituri repetate: bombardamentele ar fi început a doua zi după sosirea lui Lietunov într-un nou sector și ar fi continuat câte șase sau șapte ore pe zi. Într-un astfel de context, soldatul a încercat să se retragă spre poziții ucrainene după ce adăpostul în care se afla cu un camarad a fost lovit, iar acesta a murit.

În fuga sa, a intrat într-o poziție fortificată pe care a crezut-o ucraineană, însă în interior era un soldat rus. Episodul scoate în evidență o problemă practică a luptelor de tranșee sub presiune: orientarea și identificarea rapidă devin dificile, iar o singură eroare poate duce fie la capturare, fie la ucidere.

Drona „prietenoasă” care aproape i-a omorât

Momentul cu impact direct asupra modului de luptă descris în material apare când cei doi ies din adăpost și sunt observați de o dronă ucraineană. Lietunov încearcă să se identifice, folosind numele său de cod și numărul brigăzii, însă unitatea sa ar fi presupus inițial că amândoi sunt ruși și a trimis o altă dronă pentru a-i lovi. Drona s-a prăbușit, iar lansarea unei a doua a fost anulată abia după ce comandantul l-ar fi recunoscut pe soldat căutându-l pe rețelele de socializare.

Episodul indică o vulnerabilitate operațională: în condiții de vizibilitate redusă și decizie rapidă, identificarea „amic-inamic” (proceduri și semne care confirmă că o țintă e proprie sau adversă) poate eșua, iar corecția vine târziu, uneori prin metode improvizate.

Finalul: evacuare și predare

Potrivit relatării, brigada ucraineană a trimis ulterior o stație radio cu ajutorul unei drone, iar Lietunov a cerut mâncare și apă, încercând să evite tensionarea situației, deoarece viața lui depindea de starea de spirit a soldatului rus. Într-o zi de vineri, pe ceață, ar fi apărut un vehicul blindat ucrainean, iar cei doi au părăsit tranșeea, Nikita predându-se în cele din urmă și distrugându-și telefonul.

Lietunov s-a întors la Odesa, unde se recuperează, deplasându-se cu cârje și având, conform textului, un deget lipsă la un picior. La final, el rezumă experiența astfel:

„Este un miracol. Am fost prizonier, dar până la urmă m-am întors cu un prizonier.”