Știri
Știri din categoria Externe
Un incident rar de „fratricid” evitat la limită arată cât de mult a mutat războiul din Ucraina decizia de foc către drone și identificare la distanță, cu riscuri operaționale majore chiar și pentru propriile trupe, potrivit Libertatea, care preia relatarea The Guardian.
Caporalul ucrainean Vadîm Lietunov, 34 de ani, a ajuns din greșeală într-o tranșee rusească în timpul unui bombardament și a supraviețuit două săptămâni alături de un soldat rus, Nikita, înainte să revină la ai săi împreună cu acesta, ca prizonier de război. Povestea este prezentată ca un caz extrem de rar într-un conflict în care contactul direct între combatanți este limitat, iar majoritatea rănilor și deceselor sunt provocate de explozii la distanță, în special prin drone.
Relatarea descrie un front dominat de lovituri repetate: bombardamentele ar fi început a doua zi după sosirea lui Lietunov într-un nou sector și ar fi continuat câte șase sau șapte ore pe zi. Într-un astfel de context, soldatul a încercat să se retragă spre poziții ucrainene după ce adăpostul în care se afla cu un camarad a fost lovit, iar acesta a murit.
În fuga sa, a intrat într-o poziție fortificată pe care a crezut-o ucraineană, însă în interior era un soldat rus. Episodul scoate în evidență o problemă practică a luptelor de tranșee sub presiune: orientarea și identificarea rapidă devin dificile, iar o singură eroare poate duce fie la capturare, fie la ucidere.
Momentul cu impact direct asupra modului de luptă descris în material apare când cei doi ies din adăpost și sunt observați de o dronă ucraineană. Lietunov încearcă să se identifice, folosind numele său de cod și numărul brigăzii, însă unitatea sa ar fi presupus inițial că amândoi sunt ruși și a trimis o altă dronă pentru a-i lovi. Drona s-a prăbușit, iar lansarea unei a doua a fost anulată abia după ce comandantul l-ar fi recunoscut pe soldat căutându-l pe rețelele de socializare.
Episodul indică o vulnerabilitate operațională: în condiții de vizibilitate redusă și decizie rapidă, identificarea „amic-inamic” (proceduri și semne care confirmă că o țintă e proprie sau adversă) poate eșua, iar corecția vine târziu, uneori prin metode improvizate.
Potrivit relatării, brigada ucraineană a trimis ulterior o stație radio cu ajutorul unei drone, iar Lietunov a cerut mâncare și apă, încercând să evite tensionarea situației, deoarece viața lui depindea de starea de spirit a soldatului rus. Într-o zi de vineri, pe ceață, ar fi apărut un vehicul blindat ucrainean, iar cei doi au părăsit tranșeea, Nikita predându-se în cele din urmă și distrugându-și telefonul.
Lietunov s-a întors la Odesa, unde se recuperează, deplasându-se cu cârje și având, conform textului, un deget lipsă la un picior. La final, el rezumă experiența astfel:
„Este un miracol. Am fost prizonier, dar până la urmă m-am întors cu un prizonier.”
Recomandate
Ucraina condiționează un armistițiu energetic de oprirea atacurilor rusești asupra rețelei sale , într-un moment în care loviturile asupra infrastructurii de energie riscă să amplifice presiunea economică și operațională odată cu apropierea iernii, relatează Al Jazeera . Președintele Volodîmîr Zelenski a spus că Kievul rămâne pregătit pentru un „armistițiu energetic” bilateral cu Rusia, după discuții separate la New York cu președintele SUA, Donald Trump, și cu premierul britanic, Andy Burnham. Zelenski a precizat, la sediul ONU, că Ucraina ar opri atacurile asupra facilităților energetice rusești dacă Moscova încetează să vizeze sistemul energetic ucrainean. El a subliniat însă că nu a existat o discuție cu Trump despre oprirea unilaterală a loviturilor ucrainene asupra industriei petroliere ruse. „Suntem pregătiți pentru un armistițiu energetic. Dacă ei nu vor ca noi să atacăm motorina și rafinăriile lor, etc, suntem pregătiți – dacă ei nu vor ataca sistemul nostru energetic, electricitatea, sistemul de încălzire, alimentarea cu apă.” De ce contează: energie, iarnă și riscuri de preț Miza imediată este reducerea pagubelor asupra infrastructurii critice și limitarea șocurilor de pe piața energiei, pe fondul intensificării atacurilor la distanță mare de ambele părți. Trump și-a exprimat în ultimele zile îngrijorarea că distrugerile provocate de Ucraina capacității ruse de procesare a combustibililor alimentează scumpirea motorinei la nivel global, pe fondul unor prețuri ridicate la benzină în SUA înaintea alegerilor parlamentare din noiembrie, potrivit aceleiași relatări. Trump a spus înaintea întâlnirii că va discuta cu Zelenski atacurile asupra rafinăriilor și „soluții” pentru încheierea războiului început în 2022. Zelenski a descris discuția de 40 de minute drept „pozitivă și productivă” și a afirmat că ambele părți vor să vadă războiul încheiat „înainte de iarnă”. Context: atacuri intensificate și infrastructură sub presiune Reluarea discuțiilor despre un armistițiu energetic vine după săptămâni de escaladare. Rusia a vizat repetat infrastructura de electricitate, combustibili și porturi din Ucraina, ceea ce amplifică riscul de avarii suplimentare pe măsură ce temperaturile scad. Al Jazeera notează că, pe 15 septembrie, Rusia ar fi lansat aproximativ 200 de drone, potrivit oficialilor ucraineni, lovind inclusiv benzinării din Kiev și infrastructură energetică și portuară în alte zone. În paralel, Ucraina și-a extins campania împotriva industriei petroliere ruse, folosind drone cu rază lungă pentru a lovi rafinării și alte obiective energetice la distanțe de până la 3.000 km. Publicația menționează că un atac din 20 septembrie a forțat rafinăria din Moscova să oprească procesarea țițeiului; informația este atribuită agenției Reuters, care citează surse din industrie. Negocieri și condiții: sancțiuni, exporturi și apărare antiaeriană Kremlinul ar fi salutat anterior o propunere americană pentru un moratoriu energetic, dar ar fi cerut și măsuri care să includă exporturile energetice maritime ale Rusiei și sancțiunile. Zelenski a respins ideea relaxării sancțiunilor „când ucrainenii trăiesc în fiecare zi sub amenințarea atacurilor cu rachete și drone” și a avertizat, într-o postare pe Telegram, că există informații potrivit cărora Rusia pregătește „un nou atac masiv” asupra Ucrainei. Pe componenta de protecție a infrastructurii, Zelenski a spus că a discutat cu Trump un pachet de apărare antiaeriană pentru iarnă și a cerut rachete Patriot suplimentare, descrise drept singurul sistem din arsenalul Ucrainei capabil să doboare rachete balistice rusești. El a propus ca Ucraina să primească Patriots din stocurile SUA în această iarnă, urmând să compenseze ulterior cu interceptori dintr-un acord cu Germania, care ar fi acceptat să furnizeze 600 de Patriots în 2027 și 2028; Zelenski a spus că ideea nu a fost respinsă, dar că Trump nu a agreat-o încă. În același timp, premierul britanic Andy Burnham a declarat că a făcut demersuri pe lângă Trump pentru a susține un armistițiu energetic Ucraina–Rusia și a promis sprijin financiar suplimentar pentru infrastructura Ucrainei. [...]
Ucraina cere accelerarea livrărilor de apărare antiaeriană, pe fondul unor indicii despre un nou atac masiv rusesc , potrivit The Jerusalem Post , care citează declarații ale președintelui Volodîmîr Zelenski publicate marți, după o întâlnire cu premierul britanic Andy Burnham la New York, în marja Adunării Generale a ONU . Zelenski a spus că există informații potrivit cărora Rusia „pregătește un nou atac masiv” asupra Ucrainei și că autoritățile de la Kiev sunt „în contact permanent” cu aliații pentru a obține noi mijloace de apărare antiaeriană. În același mesaj, liderul ucrainean a respins ideea relaxării sancțiunilor împotriva Rusiei, argumentând că ucrainenii trăiesc zilnic sub amenințarea atacurilor cu rachete și drone. Tactici schimbate și drone noi: presiune mai mare asupra economiei și vieții cotidiene În contextul atacurilor aeriene, Rusia a modificat în ultimele săptămâni modul de operare: pe lângă loviturile nocturne de amploare, a trecut la baraje constante pe parcursul zilei. În paralel, Moscova a introdus în ultimele luni drone cu propulsie cu reacție, care zboară la altitudini mai mari și pot evita apărarea antiaeriană, ceea ce — conform materialului — a amplificat perturbările pentru afaceri, instituții și populația civilă. Discuții la New York și situația de pe front Aflat la New York, Zelenski a discutat cu președintele SUA, Donald Trump, despre eforturile de a încheia războiul, inclusiv despre posibilitatea unui armistițiu bilateral care să vizeze ținte energetice. Pe teren, trupele ruse înaintează lent în regiunea Donețk, însă linia frontului s-a schimbat puțin în ultimele luni. În același timp, forțele ucrainene lovesc ținte rusești — multe din industria petrolieră — la distanțe de până la 3.000 km de granița Ucrainei. Într-un interviu acordat la New York publicației Wall Street Journal, Zelenski a afirmat că președintele rus Vladimir Putin „nu câștigă” și „nu pierde” războiul și că nu se simte constrâns să intre în negocieri directe pentru încheierea conflictului. [...]
Tensiunile Ucraina–Ungaria riscă să blocheze proiecte economice și energetice regionale , după ce Budapesta a refuzat participarea la noul format „ Carpathian 8 ”, iar Kievul a acuzat guvernul lui Péter Magyar că perpetuează „obstrucționismul” asociat erei Orbán, potrivit HotNews . Summitul „Carpathian 8”, găzduit în weekend de președintele Volodimir Zelenski în regiunea Ivano-Frankivsk, este prezentat ca un forum pentru consolidarea cooperării economice în regiune. La reuniune au participat, între alții, premierul Poloniei Donald Tusk, președintele României Nicușor Dan, președintele Serbiei Aleksandar Vučić și reprezentanți din Cehia, Austria și Slovacia. Absența Ungariei de la „Carpathian 8” și schimbul de replici Ministerul Afacerilor Externe al Ungariei a declarat pentru Telex că țara a fost reprezentată de șeful Ambasadei Ungariei la Kiev, însă acesta nu a apărut în fotografia de grup și nu a participat la discursurile de deschidere sau la dezbaterile din paneluri, potrivit unui jurnalist al Kyiv Independent prezent la summit. Într-un discurs în parlamentul ungar, premierul Péter Magyar a susținut că a existat „un motiv întemeiat” pentru neparticipare și a afirmat că Ungaria nu a luat parte la forum. Replica a venit de la ministrul de externe ucrainean, Andrii Sybiha , care a spus că Ucraina este surprinsă de „declarațiile inutil de conflictuale” ale premierului ungar și a acuzat continuarea „politicilor de obstrucționism și izolaționism” asociate lui Viktor Orbán, inclusiv prin referirea la „orbanism”. Declarația a fost publicată și pe X, într-o postare datată 21 septembrie 2026, pe contul ministrului: X . Miza de reglementare: veto-ul Budapestei pe aderarea Ucrainei la UE Deși relațiile bilaterale au cunoscut un „parțial dezgheț” după preluarea funcției de către Magyar în luna mai, Budapesta și-a reînnoit blocajul asupra negocierilor de aderare a Ucrainei la UE, invocând drepturile minorității maghiare din Ucraina, conform materialului. O întâlnire Zelenski–Magyar, discutată încă din primăvară, nu are încă o dată stabilită. Consilierul lui Zelenski, Dmitro Litvin, a declarat că președintele ucrainean este pregătit să se întâlnească, dar că „partea domnului Magyar” ar fi cea care întârzie, adăugând că diplomațiile sunt în contact. Energie: acordul MOL–Naftogaz, transformat în dispută politică Un nou punct de fricțiune a apărut pe tema energiei, după ce Naftogaz a anunțat un acord cu MOL pentru construirea unor instalații de stocare a petrolului în Ungaria, proiect prezentat ca măsură de protecție a aprovizionării în fața unor posibile atacuri rusești. Acordul a fost criticat de partidul Fidesz al lui Orbán, iar Péter Magyar a reacționat public, afirmând că sub guvernul său nu se va construi un astfel de depozit și cerând ca MOL să consulte guvernul înainte de astfel de înțelegeri. El a invocat și faptul că statul ungar deține o participație de 25% în companie. Sybiha a avertizat, la rândul său, că astfel de declarații „pun sub semnul întrebării” cooperarea „pragmatică” dintre companiile energetice ucrainene și maghiare, convenită printr-un memorandum bilateral, și a susținut că amestecul politic în „afaceri pragmatice” are efecte negative. În acest context, disputa depășește nivelul retoricii și riscă să afecteze atât cooperarea economică regională promovată de „Carpathian 8”, cât și proiecte concrete din energie, într-un moment în care Ucraina încearcă să-și securizeze infrastructura și să avanseze pe agenda europeană. [...]
Intensificarea atacurilor cu drone și bombe pune presiune directă pe apărarea aeriană a Ucrainei , într-un moment în care Kievul reclamă lipsa unor rachete și sisteme esențiale, potrivit Mediafax . Președintele Volodimir Zelenski a declarat că Rusia a lansat în ultima săptămână peste 2.000 de drone, aproximativ 1.700 de bombe aeriene și 19 rachete de diferite tipuri. Zelenski a spus că majoritatea dronelor folosite de Rusia au fost propulsate de motoare cu reacție și pot ajunge la viteze de 600 km/h. Într-un mesaj public, liderul ucrainean a descris ritmul atacurilor ca fiind constant, zi și noapte. „În fiecare zi și în fiecare noapte, ne apărăm împotriva atacurilor rusești”, a scris Volodimir Zelenski pe rețelele de socializare. Schimbare de tactică: drone „aproape din oră în oră” În ultimele luni, Moscova și-ar fi ajustat tactica de bombardament, folosind drone aproape din oră în oră pe parcursul zilei, în paralel cu atacuri cu rachete, inclusiv balistice. În același timp, atacurile au lovit, potrivit articolului, mănăstiri, infrastructură critică, întreprinderi și clădiri rezidențiale. Publicația notează că Rusia și-a intensificat masiv atacurile, profitând de lipsa unor rachete și sisteme esențiale de apărare aeriană pentru Ucraina — un element cu impact operațional direct: consum mai rapid de muniție antiaeriană și presiune pe capacitatea de protecție a orașelor și infrastructurii. Răspunsul Kievului: operațiuni cu rază lungă și apel la sancțiuni Zelenski a afirmat că a aprobat pe 19 septembrie noi operațiuni cu rază lungă de acțiune, fără să detalieze în ce vor consta. Tot el a amintit că, în iulie, Ucraina și-a actualizat lista țintelor prioritare și că poate lovi la o distanță de peste 3.000 km în interiorul teritoriului rus. Pe 20 septembrie, Ucraina ar fi lansat cel mai mare atac cu drone și rachete de până acum, care a provocat un incendiu major la Moscova, în ultima zi a alegerilor parlamentare din Rusia, conform informațiilor redate de Mediafax. În plan diplomatic, Zelenski a cerut noi sancțiuni împotriva Rusiei, susținând că SUA, Europa și țările din G7 au mijloacele necesare pentru a crește presiunea asupra Moscovei. „Acesta este momentul potrivit pentru a adopta noi sancțiuni împotriva agresorului și pentru a promova pacea prin forță. Statele Unite, Europa și toate țările din G7 dispun de mijloacele necesare pentru a face acest lucru. Mizăm pe noi măsuri ferme”, a transmis Zelenski. Sprijin militar american: posibilă vânzare de armament de 2,7 miliarde dolari Departamentul de Stat al SUA a anunțat pe 18 septembrie aprobarea unei posibile vânzări de armament către Ucraina, în valoare de 2,7 miliarde de dolari (aprox. 12,2 miliarde lei), potrivit articolului. Pachetul ar include sisteme de apărare aeriană, echipamente și servicii conexe, rachete de tip „S-300 Clone” și GAM-67, sisteme radar pentru contracararea dronelor, sisteme de apărare aeriană cu rază extinsă și ghidaj laser, radare anti-dronă și kituri de modificare a lansatoarelor mobile — echipamente solicitate de Kiev. În contextul intensificării atacurilor aeriene, evoluția livrărilor și a capacității efective de apărare antiaeriană rămâne un factor-cheie pentru cât de bine poate Ucraina să limiteze impactul asupra orașelor și infrastructurii critice. [...]
Imaginile cu soldați înarmați în cabinele de vot ridică semne de întrebare asupra legitimității scrutinului din Rusia și alimentează disputa de reglementare internațională privind votul organizat inclusiv în teritorii ocupate, potrivit Adevărul . În paralel, autoritățile ruse susțin că procesul electoral a fost vizat de atacuri cibernetice și indică „semne” ale unei ingerințe ucrainene. În material sunt descrise imagini devenite virale în care militari înarmați inspectează alegătorii și intră în cabinele de vot, în timp ce persoane votează. Contextul este scrutinul pentru Duma de Stat , desfășurat în perioada 18–20 septembrie, inclusiv în teritorii ucrainene ocupate temporar, conform aceleiași surse. Acuzații de atacuri cibernetice și „ingerințe” ucrainene Comisia Electorală din Rusia a anunțat că a înregistrat „peste o mie” de atacuri de tip DDoS (atacuri care suprasolicită un sistem printr-un volum mare de cereri) împotriva infrastructurilor implicate în procesul electoral, conform declarațiilor președintei instituției, Ella Pamfilova , citată de agențiile de presă ruse și preluată de News.ro . Pamfilova a afirmat că atacurile ar fi fost lansate de „grupuri extrem de profesioniste şi bine coordonate”, care ar fi folosit instrumente de inteligență artificială și ar fi provenit, în mare parte, „din străinătate”. Tot ea a susținut că au existat și tentative țintite asupra infrastructurii de telecomunicații a Rusiei „în ansamblu”, care „prezintă toate semne ale unei ingerinţe ucrainene”. Comisia electorală raportase anterior, în a doua zi a scrutinului, că sistemul de vot a fost ținta unui „atac cibernetic foarte puternic” care ar fi continuat pe tot parcursul zilei. Reacția Ucrainei: „nu recunoaștem nici votul, nici rezultatele” Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a calificat alegerile organizate de Rusia drept o „farsă” și a transmis că nu recunoaște nici votul, nici rezultatele acestuia, potrivit unei declarații citate de publicația ucraineană Prm. „Aceasta este o farsă a puterii ocupante, care nu are nicio legătură cu alegerile democratice și nu creează niciun temei legal pentru extinderea jurisdicției Rusiei asupra vreunei părți a teritoriului Ucrainei” Kievul a mai susținut că niciun vot organizat „sub amenințarea armei” nu schimbă statutul teritoriilor ocupate, recunoscut la nivel internațional, și că ocupația temporară nu conferă „drepturi suverane” statului ocupant. De ce contează Dincolo de disputa politică, combinația dintre controlul militar vizibil în secțiile de votare și acuzațiile de atacuri cibernetice mută discuția în zona de reglementare și legitimitate: ce efecte juridice pot fi invocate (sau contestate) pe baza unui scrutin organizat în teritorii ocupate și în condiții descrise ca fiind coercitive. În lipsa unor verificări independente prezentate în material, rămâne neclar în ce măsură incidentele cibernetice au afectat efectiv rezultatele sau funcționarea votului electronic în regiunile menționate. [...]
România își leagă agenda de reformă a ONU de mize cu impact economic ale războiului din Ucraina , prin mesajele transmise de președintele Nicușor Dan la începutul vizitei sale la New York, potrivit Agerpres . Șeful statului s-a întâlnit duminică cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres, și cu ambasadorul SUA la ONU, Mike Waltz. În discuția cu Guterres, Nicușor Dan i-a transmis „profunda recunoștință” a României pentru eforturile de identificare a unor soluții la conflictele globale și pentru angajamentul față de pace, dialog și respectarea dreptului internațional. Președintele a punctat, totodată, că România va rămâne un susținător al „multilateralismului eficient”, al inițiativei de reformă UN80 și al Pactului pentru Viitor , cu obiectivul unei ONU „mai puternice” și mai bine pregătite pentru provocările actuale. Războiul din Ucraina, legat explicit de efecte economice și de securitate alimentară Un subiect distinct al întâlnirii a fost impactul războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Nicușor Dan a arătat că i-a mulțumit secretarului general al ONU pentru eforturile de a limita efectele războiului, inclusiv pe componenta umanitară și economică, și pentru gestionarea consecințelor asupra securității alimentare globale — un punct relevant pentru piețele de mărfuri agricole și pentru statele dependente de importuri. Mesaj comun cu SUA: „reducerea risipei” și reforma ONU Separat, ambasadorul SUA la ONU, Mike Waltz, a publicat pe platforma X o fotografie alături de Nicușor Dan și a afirmat că Statele Unite și România sunt „parteneri puternici” în reforma ONU. În mesajul său, Waltz a indicat drept obiective reducerea risipei, readucerea păcii și securității în centrul atenției și punerea suveranității pe primul loc. Context: Săptămâna la Nivel Înalt a Adunării Generale a ONU Președintele Nicușor Dan se află la New York pentru a participa la Săptămâna la Nivel Înalt a celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a ONU , unde liderii statelor membre discută principalele dosare internaționale. Din informațiile transmise, România își poziționează mesajele în jurul reformei instituționale a ONU și al efectelor economice și de securitate generate de războiul din Ucraina, teme care pot rămâne pe agenda discuțiilor și în zilele următoare ale reuniunii. [...]
