Știri
Știri din categoria Externe
Schimbul de atacuri cu drone s-a intensificat până la niveluri record, cu efecte directe asupra infrastructurii portuare și energetice și cu victime raportate de ambele părți, potrivit HotNews.
În Ucraina, atacurile rusești cu drone au ucis trei persoane duminică, cele mai multe în regiunea portuară Odesa din sudul țării. În Rusia, o persoană a murit în apropiere de Moscova în urma unor lovituri ucrainene, conform autorităților citate de AFP și Reuters.
În regiunea Odesa, două persoane au fost ucise, inclusiv un șofer de camion, a anunțat guvernatorul regional Oleg Kiper. Acesta a precizat că dronele au lovit clădiri rezidențiale și au provocat avarii și în zona portuară:
„Dronele inamice au lovit trei clădiri rezidențiale, iar alte două au fost avariate. De asemenea, au fost avariate instalații și echipamente portuare”.
Separat, în regiunea de frontieră Herson, autoritățile locale au raportat un mort în urma atacurilor rusești.
Forțele aeriene ucrainene au transmis că, în noaptea de sâmbătă spre duminică, Rusia a lansat 268 de drone și o rachetă balistică asupra Ucrainei.
De cealaltă parte, Ministerul rus al Apărării a anunțat că a doborât în timpul nopții 334 de drone ucrainene, un număr descris ca deosebit de mare. Potrivit aceleiași surse, interceptările au avut loc în 15 regiuni, inclusiv în jurul Moscovei și Sankt Petersburgului, dar și în Crimeea.
În regiunea Moscovei, un atac cu drone ucrainene a ucis un bărbat de 77 de ani, potrivit guvernatorului regional. În regiunea Leningrad (a cărei capitală este Sankt Petersburg), guvernatorul local a indicat un atac „deosebit de intens”, cu 59 de drone doborâte, fără victime raportate imediat.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că două nave din „flota fantomă” a Rusiei — folosită pentru exporturi de petrol prin ocolirea sancțiunilor occidentale — au fost lovite în largul portului Novorossiisk, la Marea Neagră. Zelenski nu a oferit detalii despre amploarea pagubelor.
Contextul rămâne unul de escaladare: în aprilie, Rusia a vizat Ucraina cu un număr record de atacuri cu drone de lungă distanță, în timp ce negocierile pentru încheierea războiului sunt în impas. Moscova a propus un armistițiu pe 9 mai, iar Kievul a anunțat că analizează propunerea.
Recomandate
Atacurile repetate asupra portului Odesa cresc riscul de blocaje logistice în Marea Neagră , într-un moment în care infrastructura portuară rămâne esențială pentru fluxurile comerciale ale Ucrainei, potrivit G4Media . Rusia a lovit duminică dimineață devreme infrastructura civilă și portuară din regiunea Odesa, iar bilanțul raportat este de doi morți și cinci răniți. Dronele ruse au lovit trei clădiri rezidențiale din Odesa și au avariat alte două, conform unui mesaj publicat pe Telegram de șeful Administrației Militare Regionale Odesa, Oleg Kiper. Serviciul de Urgență de Stat (DSNS) a transmis că, în zona rezidențială, o persoană a murit și alte trei au fost rănite. În paralel, infrastructura portuară a fost vizată, iar atacul a provocat un incendiu, stins ulterior de echipele de intervenție. DSNS a mai raportat un deces în zona portuară și doi răniți. Relevanța operațională: presiune pe infrastructura portuară Lovirea repetată a infrastructurii portuare din Odesa menține un risc operațional ridicat pentru activitățile logistice și pentru funcționarea portului, inclusiv prin avarii și întreruperi cauzate de incendii și intervenții de urgență. În același timp, potrivit lui Kiper, forțele de ordine „documentează noi crime de război” comise împotriva populației civile din regiune. Context: atacuri și contraatacuri asupra infrastructurii petroliere și portuare Într-un alt anunț, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că forțele ucrainene au atacat două petroliere din „flota fantomă” rusă la intrarea în portul rusesc Novorossiisk, la Marea Neagră, relatează Reuters. „Aceste petroliere au fost folosite în mod activ pentru transportul de petrol, dar gata, s-a terminat.” Tot duminică, drone ucrainene au atacat portul rusesc Primorsk de la Marea Baltică, provocând un incendiu, potrivit guvernatorului local Aleksandr Drozdenko. Acesta a mai spus că peste 60 de drone au fost doborâte în noaptea de sâmbătă spre duminică deasupra regiunii Leningrad și că nu a existat deversare de petrol, iar incendiul a fost stins. [...]
Rusia încearcă să satureze apărarea antiaeriană a Ucrainei printr-un volum ridicat de atacuri aeriene, cu aproximativ 1.600 de drone de atac, aproape 1.100 de bombe aeriene ghidate și trei rachete lansate în ultima săptămână, potrivit Kyiv Post , care îl citează pe președintele Volodîmîr Zelenski . Zelenski a susținut sâmbătă, 2 mai, că frecvența și amploarea loviturilor sunt menite să „satureze” și să depășească capacitățile apărării aeriene ucrainene. În acest context, el a insistat asupra importanței livrărilor zilnice de rachete interceptoare (muniție folosită pentru doborârea țintelor aeriene) și asupra menținerii sancțiunilor internaționale, pentru a limita capacitatea Kremlinului de a-și finanța operațiunile militare. Atacuri asupra civililor și infrastructurii Președintele ucrainean a descris o „vânătoare brutală de oameni” în comunitățile de pe linia frontului și din zonele de graniță, menționând un atac de sâmbătă dimineață în Herson, unde o dronă FPV (dronă controlată în timp real, cu cameră video) a lovit un microbuz de transport public. Conform informațiilor prezentate, atacul a ucis un angajat municipal și o femeie, iar alți șapte pasageri (șase bărbați și o femeie) au fost spitalizați cu răni provocate de explozie. Zelenski a afirmat că victimele erau civili și că operatorii ruși știau ce țintesc. În aceeași noapte, forțele ruse au lovit și o clădire rezidențială înaltă din Harkiv și au vizat infrastructură energetică în regiunea Nikolaev. Au mai fost raportate lovituri în regiunile Dnipropetrovsk, Odesa, Sumî, Herson și Donețk. Interceptări multe, dar nu suficiente Forțele Aeriene ale Ucrainei au anunțat că, în cel mai recent atac nocturn, au fost interceptate sau neutralizate 142 de drone, dintr-un total de 163 de „ținte aeriene”. Chiar și așa, 17 drone au lovit 12 locații diferite din țară, indicând că presiunea asupra apărării antiaeriene rămâne ridicată. Zelenski a mai mulțumit celor implicați în limitarea schemelor de evitare a sancțiunilor, avertizând că orice slăbire a presiunii externe alimentează direct resursele de război ale Rusiei. [...]
Atacurile rusești cu drone asupra Ucrainei au atins în aprilie un nivel record și se mută tot mai mult în timpul zilei, ceea ce crește riscul de blocaj economic în orele de lucru , potrivit Digi24 , care citează o analiză AFP bazată pe datele forțelor aeriene ucrainene. În aprilie, Moscova a lansat 6.583 de drone cu rază lungă de acțiune, cu 2% mai mult decât în martie, pe fondul multiplicării atacurilor desfășurate ziua. În paralel, numărul rachetelor lansate a ajuns la 141, tot cu 2% peste luna precedentă, însă sub vârful de 288 consemnat în februarie. Conform datelor Forțelor Aeriene Ucrainene, 88% dintre drone și rachete au fost interceptate în cursul lunii. Impact operațional: lovituri în programul de lucru, activitate „paralizată” Schimbarea de tactică are o componentă directă de perturbare a activității curente, nu doar una militară. Pavlo Palissa , șef adjunct al administrației prezidențiale ucrainene, a spus că atacurile din timpul zilei urmăresc să „terorizeze civilii”, după loviturile asupra infrastructurii energetice din iarnă, care au lăsat sute de mii de gospodării fără apă, electricitate și încălzire. Tot el a indicat explicit efectul economic al raidurilor în timpul zilei: „Există şi un aspect economic. Atacurile masive în plină zi de lucru paralizează în mare măsură activitatea.” De ce contează: risc mai mare pentru civili și infrastructură Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a evaluat în aprilie că tactica de a combina un atac nocturn de amploare cu unul similar în timpul zilei „va duce probabil la o creștere a numărului de victime civile”. În aceeași analiză, ISW sugerează că Rusia ar putea urmări să lovească mai intens civilii și infrastructurile civile, inclusiv în zone publice și deschise, pe măsură ce temperaturile cresc și numărul persoanelor rămase fără adăpost se menține ridicat. Rusia afirmă în mod constant că vizează doar ținte legate de armata ucraineană. Context: negocieri în impas Materialul notează că negocierile dintre Kiev și Moscova, mediate de Statele Unite, sunt în impas, după ce Washingtonul s-a implicat în războiul din Orientul Mijlociu declanșat de atacurile israeliano-americane împotriva Iranului din 28 februarie. Pe partea ucraineană, Kievul susține că și-a extins semnificativ capabilitățile cu drone de la începutul războiului și invocă eficiența dronelor sale de interceptare. [...]
O intruziune cu dronă neidentificată în apropierea graniței cu Rusia ridică din nou presiunea operațională pe supravegherea aeriană a Finlandei , după ce autoritățile de la Helsinki au anunțat că aparatul a încălcat spațiul aerian finlandez și au deschis o anchetă, potrivit Mediafax . Drona a fost observată în primele ore ale dimineții în zona localității Virolahti, aflată aproape de frontiera cu Rusia. Ministerul Apărării de la Helsinki a transmis că „modelul și originea dronei nu au fost identificate”, informație atribuită de Mediafax agenției AFP. Cazul este investigat de Poliția de Frontieră . Context regional: intensificarea incidentelor cu drone Incidentul are loc pe fondul unei activități crescute cu drone în regiune. Ministerul rus al Apărării a anunțat duminică faptul că sistemele sale de apărare aeriană au interceptat 334 de drone ucrainene în cursul nopții, iar printre ținte s-a aflat și regiunea Sankt Petersburg . Mediafax notează că Sankt Petersburg se află la 150 de kilometri de localitatea finlandeză unde a fost observată drona. Nu este primul caz la granița finlandeză Potrivit informațiilor citate, la finalul lunii martie, guvernul Ucrainei a prezentat scuze oficiale Finlandei după ce două drone s-au prăbușit pe teritoriul finlandez, pe fondul bruiajelor ruse. [...]
Atacul cu drone asupra Kievului a declanșat intervenții de urgență și a menținut apărarea aeriană în alertă , într-un episod care prelungește presiunea operațională asupra infrastructurii urbane și a serviciilor publice din capitala Ucrainei, potrivit Mediafax . Forțele Aeriene ucrainene au început să avertizeze că roiuri de drone rusești se îndreptau spre Kiev cu puțin înainte de ora 22:00, ora locală, sâmbătă seară. La circa o oră după, jurnaliștii de la Kyiv Independent aflați la fața locului au raportat că sistemele de apărare aeriană erau active deasupra orașului. Primarul Kievului, Vitali Klitschko , a semnalat explozii și i-a îndemnat pe locuitori să se adăpostească. Atacurile erau în curs de desfășurare la momentul publicării, iar informațiile despre victime și pagube nu fuseseră încă raportate. Ce se știe despre amploarea atacului și efectele imediate Grupuri de monitorizare au indicat că până la 30 de drone zburau spre Kiev, însă aceste raportări nu au putut fi verificate la momentul publicării. Serviciul de Urgență al Statului a raportat că pompierii au stins incendii în trei case și într-o clădire rezidențială cu două etaje, flăcările extinzându-se la două clădiri adiacente. Nu au fost raportate victime în urma acestor incendii. Context: intensificarea atacurilor aeriene în 2026 Atacul asupra Kievului a venit la o zi după un atac masiv cu drone desfășurat în timpul zilei pe teritoriul Ucrainei, vineri, când au fost rănite cel puțin 12 persoane în Ternopil, în vestul țării, oraș aflat la aproximativ 130 de kilometri de granița cu Polonia. Autoritățile au spus că zeci de drone de tip Shahed au provocat pagube întreprinderilor locale și infrastructurii. În același context, sursa notează că Rusia a intensificat atacurile aeriene în masă împotriva orașelor ucrainene în 2026, ceea ce a dus la creșterea numărului de victime civile. Ministrul de externe Andrii Sibiha a declarat pe 18 aprilie că Rusia intenționează să efectueze șapte atacuri cu drone și rachete la scară largă împotriva Ucrainei pe lună. [...]
Peru tratează ca dosar de trafic de persoane acuzațiile că peruvieni ar fi fost recrutați fraudulos și trimiși să lupte în războiul Rusiei împotriva Ucrainei, într-o mișcare care poate duce la măsuri mai dure de prevenție și la acțiuni de repatriere, potrivit Mediafax . Parchetul specializat în infracțiuni de trafic de persoane din Peru a anunțat deschiderea unei anchete după ce a primit plângeri conform cărora cetățeni peruvieni ar fi fost recrutați „în mod fraudulos” pentru a ajunge pe front, a transmis guvernul. Ce investighează autoritățile și cum ar fi funcționat recrutarea Rudele unor persoane despre care se presupune că au fost victime ale traficului au declarat că acestea ar fi primit oferte de muncă înșelătoare pentru posturi precum agenți de pază sau alte funcții în Rusia, cu promisiuni de recompense financiare, potrivit The Kyiv Independent . Odată ajunși în Rusia, recruții ar fi fost forțați să participe la operațiuni de luptă în cadrul războiului pe scară largă împotriva Ucrainei. Autoritățile din Lima au precizat că ancheta preliminară vizează „presupusa infracțiune împotriva demnității umane”, sub forma traficului de persoane și a traficului de persoane agravat. Coordonare interinstituțională și avertisment public Procurorul principal Rocio Gala Galvez urmează să conducă și un grup de lucru format din înalți funcționari guvernamentali și reprezentanți ai forțelor de ordine, pentru coordonarea acțiunilor care să reducă riscurile ce îi afectează pe peruvieni aflați în Rusia. Parchetul a îndemnat populația să rămână vigilentă în fața ofertelor de muncă ce pot ascunde exploatare și a anunțat că își continuă eforturile pentru repatrierea eventualelor victime. Context: recrutarea de străini pentru armata rusă În context mai larg, Rusia recrutează luptători străini din țări în curs de dezvoltare încă de la începutul invaziei pe scară largă din 2022, atrăgând recruți cu promisiuni de salarii mari, beneficii și cetățenie rusă, mai notează materialul. Au fost documentate și rapoarte privind constrângerea și presiuni în procesul de recrutare. Agenția de informații militare a Ucrainei (HUR) a raportat pe 28 aprilie că Moscova s-ar pregăti să recruteze cel puțin 18.500 de străini în Forțele Armate ale Rusiei în 2026. Potrivit Centrului de coordonare pentru tratamentul prizonierilor de război, Ucraina a identificat 27.407 cetățeni străini care luptă pentru Rusia la 30 martie, față de peste 18.000 în noiembrie, recrutați din cel puțin 135 de țări; nord-coreenii ar reprezenta cel mai mare contingent, conform aceleiași surse. [...]
