Știri
Știri din categoria Externe

Schimbarea de poziție a lui Donald Trump privind Ucraina mută negocierile într-un format care riscă să lase Europa și Kievul fără influență directă, în condițiile în care Moscova respinge explicit participarea europeană la următoarea rundă de discuții, potrivit Kyiv Post.
Președintele SUA a declarat luni, 16 noiembrie, că va discuta războiul Rusiei împotriva Ucrainei cu Vladimir Putin și Xi Jinping la un summit trilateral programat joi, 19 noiembrie, la Shenzhen, în marja reuniunii APEC. Declarația contrazice poziția anterioară a Casei Albe, care indicase că subiectul Ucraina nu va fi pe agenda întâlnirii, Trump urmând să se concentreze pe dezarmare nucleară și pe războiul din Iran.
Înainte de plecarea din Washington, Trump le-a spus reporterilor că va aborda „subiectul” Ucraina și a susținut că ambele părți au pierderi mari, sugerând totodată că Putin „dă înapoi puțin” și ar vrea să se încheie conflictul. Beijingul a comunicat că întâlnirea va viza „protejarea păcii mondiale” și stabilitatea strategică, fără să menționeze explicit Ucraina.
Formatul summitului de la Shenzhen – fără reprezentanți ucraineni sau europeni – este prezentat ca o oportunitate pentru Putin de a proiecta Rusia drept putere globală și de a discuta războiul ca parte a unui aranjament mai larg între Washington, Moscova și Beijing, fără Kiev și aliații săi europeni la masă.
Reacțiile europene citate în material indică o preocupare centrală: ca SUA să nu ajungă la înțelegeri „surpriză” și ca presiunea să nu fie mutată de pe agresor pe victimă. Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a criticat formatul summitului, iar cancelarul german Friedrich Merz a cerut Washingtonului să evite acorduri neașteptate și să acționeze în coordonare cu „Team Europe” și „Team Ukraine”.
Joi, 19 noiembrie, sunt programate două reuniuni în paralel: summitul din China și o întâlnire la Berlin găzduită de Friedrich Merz, alături de președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Andy Burnham. Potrivit aceleiași surse, reuniunea de la Berlin ar urma să reunească peste 20 de șefi de stat și de guvern și să se concentreze pe apărarea Ucrainei, garanții de securitate postbelice și continuarea sprijinului militar, cu accent pe finanțarea apărării Kievului în 2027.
Trump urmează să fie însoțit la Shenzhen de secretarul de stat Marco Rubio și de secretarul Trezoreriei Scott Bessent. În același timp, emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner li se atribuie participarea la discuțiile de la Berlin; Axios este citat cu afirmația unui oficial american care a descris reuniunile paralele drept un „efort diplomatic coordonat”.
Pe fond, problema imediată pentru europeni este accesul la masa negocierilor. Conform Reuters, Kushner și Witkoff au discutat cu consilierul de politică externă al Kremlinului, Yuri Ushakov, înainte de întâlniri cu reprezentanți ucraineni și europeni. Deși emisarii americani ar fi împins spre discuții directe între Moscova și guverne europene, Ushakov a spus că Rusia nu a acceptat participarea Europei la următoarea rundă de negocieri de pace.
Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a confirmat că echipele de negociere ucrainene, americane și europene au avut discuții dificile și a anunțat continuarea lor la Berlin pentru a conveni pași concreți. În mesajul său de seară, Zelenski a cerut „un final demn” al războiului și garanții de securitate pentru Ucraina, menționând că, pentru prima dată, Europa a participat cu un grup complet de negociere, incluzând Franța, Germania, Marea Britanie, Italia, Polonia, Comisia Europeană, Consiliul European și NATO.
Kushner a afirmat că Washingtonul a făcut progrese spre o înțelegere și a enumerat trei priorități: garanții de securitate credibile împotriva unei noi agresiuni ruse, o cale către aderarea la UE și un plan de reconstrucție post-război, adăugând că orice acord final trebuie acceptat atât de Ucraina, cât și de Rusia. În acest context, testul real rămâne dacă una dintre cele două piste diplomatice poate determina Kremlinul să oprească războiul pe care l-a început.
Recomandate

Kremlinul încearcă să reducă miza politică a discuțiilor trilaterale Xi–Trump–Putin , respingând ideea că întâlnirea de joi de la summitul APEC ar putea semăna cu o „nouă Ialta”, pe fondul temerilor europene privind o posibilă redesenare a sferelor de influență, potrivit Agerpres . Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a catalogat comparațiile cu conferința de la Ialta drept „exerciții de știință politică” fără legătură cu realitatea și a susținut că nici Rusia, nici China nu urmăresc „să decidă soarta lumii”. „Toate comparațiile cu Ialta sunt exerciții de știință politică, care nu au nimic de-a face cu realitatea.” „Nu vrem ca cineva să ne decidă soarta în locul nostru și nu vom încălca niciodată dreptul altora de a-și decide propriul destin.” Întâlnirea este prevăzută să aibă loc joi, în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC) , la Shenzhen, în sud-estul Chinei, între președintele chinez Xi Jinping, președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin. De ce contează: temeri în Europa și Ucraina privind o „nouă Ialta” În contextul războiului din Ucraina și al tensiunilor geopolitice, Europa și Ucraina și-au exprimat temeri că Rusia ar încerca să impună un fel de „nouă Ialta”, cu trimitere la conferința din 1945 în care liderii URSS, SUA și Marii Britanii au împărțit Europa în zone de influență, punând bazele Războiului Rece. Mesajul Kremlinului urmărește să contracareze această interpretare înaintea discuțiilor. Ce teme sunt vehiculate pentru agendă Ministerul de Externe chinez a anunțat că liderii ar urma să aibă „discuții aprofundate” despre „prezervarea păcii mondiale” și „promovarea stabilității strategice în relațiile dintre marile puteri”, descrise drept importante istoric. Potrivit unor diplomați chinezi și americani, discuțiile trilaterale ar putea deschide și subiectul sensibil al controlului armelor nucleare. Posibilă întâlnire Trump–Putin, încă fără detalii Kremlinul a menționat și posibilitatea unei reuniuni bilaterale între Donald Trump și Vladimir Putin, însă agenția oficială rusă TASS a precizat că detaliile unei potențiale întâlniri nu au fost încă finalizate. [...]

Negocierile de la Abu Dhabi riscă să mute discuția de la pacea din Ucraina la o „resetare” a securității europene în format Rusia–SUA , un cadru care ar lăsa Europa și Ucraina în afara deciziei, potrivit unei analize citate de Digi24 . Miza, în lectura fostului diplomat rus Boris Bondarev , este una de arhitectură de securitate: Kremlinul încearcă să transforme negocierile de pace într-un dialog despre „sfere de influență”. Bondarev, care a demisionat în 2022 în semn de protest față de invazia Rusiei, susține într-un text publicat de Moscow Times că „câștigul” Moscovei la Abu Dhabi nu ține de progrese spre încetarea războiului, ci de faptul că Vladimir Putin ar avea motive să creadă că discuțiile pot aluneca spre o negociere directă cu Washingtonul despre securitatea Europei și despre „cauzele fundamentale ale războiului” — formulare care, în interpretarea autorului, acoperă dorința Kremlinului de a dicta politica statelor vecine. Ce ar fi cerut Moscova la Abu Dhabi și de ce contează Deși întâlnirea a fost descrisă ca una trilaterală, cu SUA în rol de mediator între Rusia și Ucraina, Bondarev afirmă că Moscova ar fi cerut excluderea ucrainenilor și înlocuirea formatului cu un dialog Rusia–SUA despre securitatea Europei, fără participarea Europei și a Ucrainei. Din perspectiva Kremlinului, aceasta ar fi „înțelegerea ideală”: soarta Ucrainei și a europenilor ar urma să fie decisă între Rusia — care se consideră adversarul Europei — și Statele Unite, aflate la distanță geografică de continent. Semnalul pentru Europa: rol secundar și lipsă de „acțiuni concrete” Analiza mai notează că încercările europenilor de a obține un loc la masa negocierilor de la Abu Dhabi „nu au adus decât umilință”, în condițiile în care ar fi avut un rol secundar, limitat la discuții preliminare cu americanii și ucrainenii. Bondarev pune această slăbiciune pe seama faptului că Europa „nu acordă nicio importanță acțiunilor concrete”: vorbește despre înarmare și autonomie strategică, dar face puțin pentru a transforma aceste obiective în realitate. În logica autorului, dacă Europa vrea să conteze în negocieri, are nevoie de o politică proprie, cu obiective urmărite consecvent, indiferent de mișcările altor actori. Riscul strategic invocat: confort pe termen scurt, securitate pe termen lung După întâlnirea de la Abu Dhabi, Rusia „și-a păstrat poziția” și își continuă războiul împotriva Ucrainei, iar Bondarev susține că Occidentul evită reacții ferme, de teama escaladării sau pentru a nu „supăra prea mult Moscova”. Concluzia sa este că, în încercarea de a păstra o stare de confort pe termen scurt, atât SUA, cât și Europa riscă să piardă tocmai securitatea — iar alternativa ar fi acceptarea unor costuri politice și economice imediate pentru a urmări o pace durabilă, nu un aranjament de tip „sfere de influență”. [...]

Donald Trump își leagă turneul asiatic de negocieri economice și de o discuție trilaterală cu Xi și Putin despre riscuri geopolitice care pot influența piețele , potrivit Digi24 . Președintele SUA a plecat luni în Asia, cu o agendă care combină acorduri economice cu teme de securitate – de la dosarul nuclear la războiul din Ucraina – într-un format de discuții care a stârnit deja îngrijorări la Kiev. Turneul începe la Manila, unde are loc Summitul ASEAN , și continuă în China, inclusiv în Shenzhen, descris în material drept un centru tehnologic. În paralel, este programată în China o întâlnire trilaterală cu președintele chinez Xi Jinping și cu președintele rus Vladimir Putin. Miza economică: acorduri și semnalul politic către regiune Digi24 notează că Trump își concentrează atenția asupra „acordurilor economice”, pe fondul adaptării administrației sale la „o nouă realitate politică la Washington”. În același timp, deplasarea oferă Casei Albe ocazia de a muta atenția de pe probleme interne, inclusiv cele legate de transportul aerian și efectele alegerilor intermediare din noiembrie, în urma cărora partidul lui Trump a pierdut ambele camere ale Congresului. Trilaterală SUA–China–Rusia: Ucraina și dosarul nuclear, în centrul discuțiilor Președintele SUA a spus că intenționează să abordeze războiul purtat de Rusia în Ucraina (menționat ca fiind „de aproape 5 ani”) în cadrul întâlnirii cu Xi și Putin, deși, potrivit materialului, oficiali ai administrației declaraseră anterior că Trump va discuta mai ales despre dezarmare nucleară și despre războiul din Iran, evitând subiectul Ucrainei. În declarațiile făcute înainte de plecare, Trump a indicat că va ridica tema Ucrainei și a oferit estimări privind pierderile Rusiei: „Vom discuta despre subiectul meu preferat, Ucraina. Ucraina pierde teritoriu. Rusia pierde 25.000 de soldaţi pe lună. Aşa că vom discuta despre asta.” Tot în timpul vizitei, Trump a menționat posibilitatea unei întâlniri cu liderul nord-coreean Kim Jong Un, în contextul încercărilor SUA de a relua dialogul cu Coreea de Nord privind programul nuclear. Reacția Ucrainei: teama de o „Yalta” modernă Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a exprimat îngrijorarea că o astfel de reuniune la vârf ar putea fi folosită pentru redesenarea sferelor de influență la nivel global. Materialul amintește comparațiile apărute în spațiul public cu Conferința de la Yalta din 1945. „Chiar nu vrem ca acest eveniment să se transforme într-un «Yalta 2, 3, 4», cu o redistribuire a influenţei”, a declarat Zelenski luna trecută. Detalii logistice: escală schimbată în Alaska și explicația Casei Albe După ore de zbor, Air Force One urma să facă o escală la Anchorage, însă a ajuns la Fairbanks pentru realimentare. Schimbarea a fost comunicată public abia după aterizare, iar Casa Albă a pus decizia pe seama condițiilor meteorologice extreme. În timpul escalei, un model mai vechi de Air Force One a oprit lângă avionul „oferit de Qatar”, cu care călătorea Trump, fără ca în material să fie raportată o apariție publică a președintelui în acel moment. Ce urmează Următoarele repere ale turneului sunt Summitul ASEAN de la Manila și deplasarea în China, unde este așteptată întâlnirea trilaterală cu Xi și Putin. Din informațiile prezentate, temele care pot genera efecte economice indirecte – prin percepția de risc și prin relațiile comerciale – sunt pachetul de discuții economice, dosarul nuclear și poziționarea SUA față de războiul din Ucraina. [...]

Summitul Trump–Putin–Xi programat la 19 noiembrie riscă să lase UE pe dinafară din decizii cu impact direct asupra economiei și securității europene , într-un moment în care marile puteri au, fiecare din motive diferite, interesul unei Uniuni mai slabe, potrivit unei analize din Ziarul Financiar . Întâlnirea trilaterală, descrisă ca prima în acest format, ar urma să aibă loc la Shenzhen (China) , pe fundalul summitului APEC . Contextul intern al celor trei lideri este tensionat: pentru Vladimir Putin, războiul din Ucraina „nu merge deloc bine”, în China economia a încetinit și consumul este slab, iar Donald Trump vine după o înfrângere a republicanilor la alegerile de la jumătatea mandatului, cu democrații câștigând ambele camere ale Congresului. De ce contează pentru Europa: riscul unei „Ialta 2.0” fără europeni la masă În jurul summitului a apărut deja comparația cu o „Ialta 2.0”, adică o negociere între marile puteri care poate redesena sfere de influență fără participarea statelor mai mici. Analiza notează că, spre deosebire de 1945, când Occidentul avea doi reprezentanți (SUA și Marea Britanie), „din ecuația summitului de la Shenzhen Europa lipsește”. Potrivit Reuters, Putin și Trump ar fi cei care insistă pentru acest format, în timp ce Xi Jinping este mai prudent. În același timp, publicația arată că summitul a creat anxietate în capitalele țărilor mai mici, de la Kiev la Taipei și Tokyo. Interesele divergente ale celor trei, dar un punct comun: o UE mai slabă Deși Trump, Putin și Xi „vor o nouă ordine mondială”, fiecare ar urmări una diferită, iar interesele Rusiei și Chinei se ciocnesc cu cele ale SUA. Totuși, analiza subliniază un numitor comun: toți trei ar fi interesați de o Uniune Europeană slăbită, lipsită de unitate și cu puteri mai mici. În cazul Rusiei, miza ar fi reducerea consensului în UE privind sprijinul pentru Ucraina și importurile de gaze rusești. Textul menționează și evaluarea El Pais, potrivit căreia Moscova caută să semene discordie și haos în societățile europene pentru a le face „entități conflictuale și ineficiente”. Pentru SUA, analiza invocă noua strategie de securitate națională a Washingtonului, care ar prefera o Europă ca „un grup de națiuni suverane aliniate”, precum și sprijinul exprimat de persoane influente din anturajul lui Trump pentru politicieni europeni care vor o Comisie Europeană cu puteri restrânse. În cazul Chinei, interesul este descris ca mai puțin explicit: Beijingul ar avea nevoie de UE ca piață importantă pentru exporturi și nu și-ar dori un declin economic european, dar, în același timp, nu ar urmări o UE „unită și puternică”, care i s-ar putea opune eficient în strategia de dominație industrială. Analiza indică inclusiv folosirea investițiilor și a relațiilor bilaterale cu state membre pentru a exploata diviziuni interne. Ce urmează și ce rămâne incert Summitul este prezentat ca fiind programat pentru 19 noiembrie, însă analiza notează că șansele unei „mari înțelegeri” sunt considerate mici de către specialiști. Agenda posibilă ar acoperi teme de la Iran la inteligența artificială și Ucraina, dar există semnale contradictorii: potrivit The Wall Street Journal, inițiativa ar fi venit de la Putin și ar fi avut inițial legătură cu Ucraina, în timp ce Casa Albă ar indica discuții despre arme nucleare și denuclearizare. Pentru UE, mesajul central al analizei este că riscul nu ține doar de rezultatul concret al întâlnirii, ci de faptul că marile puteri pot încerca să negocieze direct dosare care afectează Europa, în timp ce fiecare are stimulente să încurajeze fragmentarea deciziei europene. [...]

Administrația Trump este divizată pe restricțiile la exporturile de cipuri Nvidia către China , o dispută internă care riscă să influențeze atât politica comercială a SUA, cât și lanțurile globale de aprovizionare cu semiconductori, în timp ce președintele pleacă într-un turneu în Asia ce ar urma să se încheie cu o întâlnire cu Xi Jinping, potrivit The Jerusalem Post . Miza imediată este dacă Washingtonul înăsprește sau nu accesul Chinei la cipuri avansate pentru inteligență artificială (AI), produse de companii precum Nvidia, într-un moment în care Trump spune că „înțelege ambele părți” ale dilemei: evitarea unei escaladări cu Beijingul versus argumentele de securitate națională. „Dacă ai face ceva, ai putea avea o explozie cu China. Avem o relație foarte bună cu China chiar acum și înțeleg ambele părți.” Conflictul Bessent–Lutnick: cât de departe merg restricțiile Potrivit materialului, secretarul Trezoreriei, Scott Bessent , l-a criticat public pe secretarul Comerțului, Howard Lutnick , pentru că nu ar fi adoptat o linie mai dură privind exporturile de cipuri către China. Disputa include cazul Megaspeed, o companie din Singapore suspectată că ar fi redirecționat cipuri Nvidia către China, în pofida avertismentelor venite de la oficiali pe zona de securitate națională. În paralel, Departamentul Comerțului a anunțat luni o regulă care restricționează exporturile de cipuri de vârf către mai multe țări, însă, conform articolului, forma finală a fost redactată „de și la” indicația Departamentului Trezoreriei și a Consiliului Național de Securitate. Presiuni pentru măsuri suplimentare și riscul de „război comercial” Publicația notează, citând un raport The Washington Post, că Trump i-ar fi cerut lui Lutnick de trei ori să urmărească restricții suplimentare la exporturile de cipuri, dar Lutnick s-ar fi opus, argumentând că măsura ar putea declanșa un război comercial cu China. În acest context, Trump a indicat că nu a luat încă o decizie finală, dar a reiterat că vede atât riscurile geopolitice, cât și argumentele pentru înăsprirea controalelor. Reacția Chinei: „măsuri necesare” după noile limitări La o zi după anunțarea noii reguli americane care restricționează suplimentar accesul Chinei la cipuri AI avansate, Ministerul chinez de Externe a transmis că Beijingul va lua „măsurile necesare” pentru a-și proteja interesele. Un purtător de cuvânt a calificat decizia SUA drept un exemplu de „coerciție economică” și a spus că se abate de la consensul la care ar fi ajuns cele două țări. Un al doilea front intern: Taiwan, între negociere și linie roșie Articolul mai arată că există tensiuni și pe tema Taiwanului. În mai, Trump a descris un pachet de armament de 14 miliarde de dolari (aprox. 63 miliarde lei) pentru Taiwan drept un „instrument de negociere” cu China, în timp ce, în iunie, secretarul de stat Marco Rubio a insistat că vânzările nu sunt negociabile. Xi Jinping i-ar fi cerut lui Trump, la o întâlnire în septembrie, să adopte o poziție mai dură privind Taiwanul, inclusiv „opoziția față de independența Taiwanului”, potrivit relatării. Bessent, Lutnick și Rubio îl însoțesc pe Trump în vizita din Asia, iar deciziile privind exporturile de cipuri și poziționarea față de Taiwan pot deveni puncte de negociere sau de fricțiune în discuțiile la nivel înalt. Reuters a contribuit la acest material, mai notează sursa. [...]

Japonia a ridicat avioane de vânătoare și a transmis un protest diplomatic către Rusia după ce două aeronave „presupuse a fi rusești” au pătruns în spațiul său aerian, potrivit news.ro . Incidentul adaugă presiune pe arhitectura de securitate din regiune, cu efecte directe asupra nivelului de alertă și a costurilor operaționale pentru forțele japoneze. Aeronavele au intrat în spațiul aerian al Japoniei în apropierea insulei Okinoshima , în sud-vestul prefecturii Fukuoka, la scurt timp după ora 4:00 dimineața, marți (ora 19:00 GMT, luni), conform informațiilor preluate de news.ro de la France24. Reacția operațională: interceptare și avertizare Forțele de Apărare ale Japoniei au mobilizat avioane de vânătoare pentru a avertiza aeronavele, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului, Minoru Kihara. În practică, astfel de misiuni de interceptare înseamnă activarea rapidă a capabilităților aeriene și consum de resurse (ore de zbor, personal, logistică), chiar dacă sursa nu oferă detalii despre durata operațiunii sau tipul de aeronave implicate. Escaladare diplomatică: „protest foarte ferm” către Moscova Guvernul japonez a calificat incidentul drept o încălcare gravă a suveranității și o amenințare la adresa securității naționale. Minoru Kihara a declarat: „Încălcarea spațiului nostru aerian național de către aeronave rusești nu reprezintă doar o gravă încălcare a suveranității țării noastre, ci și o amenințare la adresa securității noastre și este complet inacceptabilă”. Totodată, Japonia a transmis Rusiei, pe canale diplomatice, un „protest foarte ferm” și a cerut măsuri pentru prevenirea repetării unui astfel de incident. În acest stadiu, identitatea aeronavelor este prezentată ca presupunere („presupuse a fi rusești”), iar news.ro nu indică un răspuns oficial al Moscovei. [...]