Știri
Știri din categoria Externe

Administrația Trump este divizată pe restricțiile la exporturile de cipuri Nvidia către China, o dispută internă care riscă să influențeze atât politica comercială a SUA, cât și lanțurile globale de aprovizionare cu semiconductori, în timp ce președintele pleacă într-un turneu în Asia ce ar urma să se încheie cu o întâlnire cu Xi Jinping, potrivit The Jerusalem Post.
Miza imediată este dacă Washingtonul înăsprește sau nu accesul Chinei la cipuri avansate pentru inteligență artificială (AI), produse de companii precum Nvidia, într-un moment în care Trump spune că „înțelege ambele părți” ale dilemei: evitarea unei escaladări cu Beijingul versus argumentele de securitate națională.
„Dacă ai face ceva, ai putea avea o explozie cu China. Avem o relație foarte bună cu China chiar acum și înțeleg ambele părți.”
Potrivit materialului, secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, l-a criticat public pe secretarul Comerțului, Howard Lutnick, pentru că nu ar fi adoptat o linie mai dură privind exporturile de cipuri către China. Disputa include cazul Megaspeed, o companie din Singapore suspectată că ar fi redirecționat cipuri Nvidia către China, în pofida avertismentelor venite de la oficiali pe zona de securitate națională.
În paralel, Departamentul Comerțului a anunțat luni o regulă care restricționează exporturile de cipuri de vârf către mai multe țări, însă, conform articolului, forma finală a fost redactată „de și la” indicația Departamentului Trezoreriei și a Consiliului Național de Securitate.
Publicația notează, citând un raport The Washington Post, că Trump i-ar fi cerut lui Lutnick de trei ori să urmărească restricții suplimentare la exporturile de cipuri, dar Lutnick s-ar fi opus, argumentând că măsura ar putea declanșa un război comercial cu China.
În acest context, Trump a indicat că nu a luat încă o decizie finală, dar a reiterat că vede atât riscurile geopolitice, cât și argumentele pentru înăsprirea controalelor.
La o zi după anunțarea noii reguli americane care restricționează suplimentar accesul Chinei la cipuri AI avansate, Ministerul chinez de Externe a transmis că Beijingul va lua „măsurile necesare” pentru a-și proteja interesele. Un purtător de cuvânt a calificat decizia SUA drept un exemplu de „coerciție economică” și a spus că se abate de la consensul la care ar fi ajuns cele două țări.
Articolul mai arată că există tensiuni și pe tema Taiwanului. În mai, Trump a descris un pachet de armament de 14 miliarde de dolari (aprox. 63 miliarde lei) pentru Taiwan drept un „instrument de negociere” cu China, în timp ce, în iunie, secretarul de stat Marco Rubio a insistat că vânzările nu sunt negociabile.
Xi Jinping i-ar fi cerut lui Trump, la o întâlnire în septembrie, să adopte o poziție mai dură privind Taiwanul, inclusiv „opoziția față de independența Taiwanului”, potrivit relatării.
Bessent, Lutnick și Rubio îl însoțesc pe Trump în vizita din Asia, iar deciziile privind exporturile de cipuri și poziționarea față de Taiwan pot deveni puncte de negociere sau de fricțiune în discuțiile la nivel înalt. Reuters a contribuit la acest material, mai notează sursa.
Recomandate

Donald Trump a transmis că administrația nu va schimba linia de control al exporturilor de cipuri către China și a anunțat că nu intenționează să îl înlocuiască pe secretarul Comerțului, Howard Lutnick, în pofida criticilor legate de modul de aplicare a restricțiilor, potrivit Digi24 . Mesajul vine pe fondul scandalului declanșat de relația fostului director general al Nvidia, Jensen Huang , cu o femeie suspectată de spionaj pentru China, subiect care a amplificat presiunea politică asupra politicilor comerciale și de securitate ale SUA. Trump a spus că episodul nu a pus în pericol securitatea națională și a afirmat că „țara noastră este acum mai puternică decât oricând”, declarație făcută înaintea plecării într-o vizită în Asia, unde urmează să se întâlnească cu președintele chinez Xi Jinping la summitul APEC . În același timp, liderul de la Casa Albă a indicat că nu s-ar opune revenirii lui Jensen Huang la conducerea Nvidia, după demisia acestuia de săptămâna trecută. Presiune pe politica de export a tehnologiei avansate În centrul tensiunilor interne din administrație se află aplicarea restricțiilor privind exporturile de semiconductori avansați către China. Trump a încercat să reducă din miza conflictului dintre secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, și secretarul Comerțului, Howard Lutnick, apărut pe tema măsurilor împotriva unor companii suspectate că facilitează transferul către China al cipurilor Nvidia aflate sub restricții. Publicația Axios a relatat că Lutnick s-ar fi opus în repetate rânduri unor astfel de măsuri, iar divergențele ar fi dus inclusiv la o confruntare în Situation Room, centrul de gestionare a crizelor de la Casa Albă. În acest context, Trump a recunoscut că Lutnick ar fi putut întârzia adoptarea unei decizii, dar a justificat posibilul blocaj prin riscul unei rupturi diplomatice cu Beijingul. „A făcut asta pentru că, dacă nu ar fi amânat, dacă nu ar fi luat anumite măsuri, s-ar fi putut produce o ruptură cu China.” Miza: lista de entități și riscurile de securitate Un punct concret al disputei este cazul Megaspeed, companie la care ar fi lucrat anterior Alice Huang. Bessent și-a exprimat public nemulțumirea că firma nu a fost inclusă pe lista entităților considerate de autoritățile americane drept potențiale riscuri pentru securitatea națională — listă care permite impunerea unor restricții comerciale. Potrivit secretarului Trezoreriei, mai multe instituții americane ar fi susținut luni la rând includerea Megaspeed pe această listă, între care departamentele Trezoreriei, Apărării și de Stat, precum și Biroul Reprezentantului Comercial al SUA. Ce urmează: Congresul insistă pentru audierea fostului șef Nvidia În paralel cu eforturile Casei Albe de a limita amploarea scandalului, congresmenii americani continuă demersurile pentru audierea lui Jensen Huang. Un purtător de cuvânt al președintelui Comisiei pentru Afaceri Externe din Camera Reprezentanților, republicanul Brian Mast, a declarat pentru CNBC că negocierile privind audierea în fața a trei comisii sunt încă în desfășurare. Mast, împreună cu John Moolenaar (președintele comisiei speciale pentru China) și Rick Crawford (președintele Comisiei pentru Informații), i-au cerut lui Huang să răspundă până vineri seara invitației de a depune mărturie. În caz contrar, Mast a avertizat că ar putea cere citarea obligatorie. Howard Lutnick, Scott Bessent și Marco Rubio îl însoțesc pe Trump în vizita din Asia, unde relațiile comerciale cu China și restricțiile asupra exporturilor de tehnologie avansată sunt anunțate ca teme importante ale discuțiilor. [...]

Deținerile de până la 62 de milioane de dolari (aprox. 279 milioane lei) în acțiuni Nvidia raportate în portofoliul lui Donald Trump ridică din nou miza riscului de conflict de interese , în condițiile în care administrația sa a luat decizii cu impact direct asupra companiei și asupra exporturilor de cipuri către China, potrivit Antena 3 . La sfârșitul lunii august, Trump ar fi deținut acțiuni Nvidia în valoare de până la 62 de milioane de dolari, conform unei analize The Washington Post asupra declarațiilor sale financiare. În același timp, administrația a permis companiei să vândă unele dintre cele mai avansate cipuri în China și a amânat impunerea unor restricții asupra unei firme suspectate că redirecționa cipuri Nvidia către această țară. Publicația notează că Trump a raportat operațiuni care indică o creștere semnificativă a investițiilor în Nvidia, după ce la sfârșitul lui 2024 ar fi deținut acțiuni evaluate între 615.000 și 1,3 milioane de dolari. Valoarea reală ar putea fi mai mare, întrucât acțiunile Nvidia s-au apreciat între sfârșitul lui 2025 și sfârșitul lunii august, iar declarațiile nu includ tranzacțiile din ultimele două luni din cauza întârzierilor de raportare. Ce spune Casa Albă și unde apare vulnerabilitatea de etică Casa Albă susține că președintele nu alege și nu tranzacționează individual acțiuni, portofoliul fiind administrat de instituții financiare independente, iar activele fiind păstrate într-un trust administrat de copiii săi. Trump a respins apelurile de a renunța la acțiunile deținute. În același timp, articolul arată că președintele nu intră sub incidența legii federale care interzice oficialilor din executiv să participe la decizii guvernamentale ce le afectează propriile interese financiare. În schimb, secretarul Comerțului, Howard Lutnick , este supus acestor reguli. Democrații și organizațiile care monitorizează etica guvernamentală ar putea analiza mai atent tranzacțiile președintelui și interesele lui Lutnick după ce vor prelua controlul asupra Congresului anul viitor. Experții în etică citați avertizează însă că, în acest moment, nu există dovezi că ar fi fost încălcate legile privind conflictele de interese. Decizii privind China care pot influența direct Nvidia Materialul descrie o relație în care Nvidia a beneficiat de decizii favorabile, pe fondul dezbaterii din SUA despre limitarea accesului Chinei la cipuri avansate pentru inteligență artificială. Printre elementele menționate: în decembrie, Trump a anunțat că Nvidia va putea vinde cipurile H200 unor clienți aprobați din China, în schimbul transferării către guvernul american a 25% din veniturile obținute; Departamentul Comerțului a fost criticat pentru că nu a impus restricții companiei Megaspeed, din Singapore, suspectată că redirecționa cipuri Nvidia către China; secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a spus că alte agenții doreau de luni de zile măsuri, dar responsabilitatea deciziei revenea Departamentului Comerțului. Un fost oficial a declarat pentru The Washington Post că Trump i-ar fi cerut de trei ori lui Lutnick să restricționeze exporturile celor mai puternice cipuri Nvidia, cel mai recent la începutul acestei luni, iar Lutnick s-ar fi opus, invocând riscul unui război comercial cu China. O altă persoană familiarizată cu poziția sa a spus că Lutnick ar fi susținut ideea de a face China dependentă de tehnologia americană pentru inteligență artificială, strategie promovată și de Jensen Huang. Nvidia a afirmat că acuzațiile privind redirecționarea de cipuri de către Megaspeed au fost investigate și infirmate anul trecut. Interesele lui Lutnick și expunerea Cantor Fitzgerald pe Nvidia Potrivit The New York Times, Cantor Fitzgerald, compania de pe Wall Street condusă timp de decenii de Lutnick și administrată acum de fiii săi, a făcut afaceri cu firme din Asia de Sud-Est care operează centre de date și deservesc clienți chinezi, inclusiv Bitdeer, care construiește un centru de date în Malaezia. Cantor ar deține o participație la companie prin investiția sa în Tether, o firmă de criptomonede, iar aceste afaceri ar putea fi afectate de noile reguli privind exporturile. Lutnick nu ar deține direct acțiuni Nvidia, potrivit declarațiilor sale financiare, și a promis că își va vinde participația la Cantor Fitzgerald și că nu se va implica în decizii care ar putea afecta firma. Vânzarea participației ar fi fost finalizată în octombrie 2025, iar controlul asupra firmei ar fi fost preluat de trusturi controlate de fiul său Brandon și de alte entități. Cantor a raportat, într-un document depus în august la autoritățile americane de reglementare, că avea aproximativ 1,8 milioane de acțiuni Nvidia la sfârșitul lunii iunie, evaluate atunci la circa 362 de milioane de dolari (aprox. 1,63 miliarde lei). Compania a susținut însă că deținerile sunt, în principal, pentru a deservi clienți care vor să parieze pe evoluția prețului fără să cumpere efectiv acțiunile, prin tranzacții de tip „swap” (contracte derivate prin care două părți își schimbă fluxuri financiare, în funcție de un activ de referință). Context: demisia lui Jensen Huang și presiunea politică pe Nvidia În același material este menționată demisia lui Jensen Huang, anunțată joi, după apariția unor informații privind relații extraconjugale. Scott Bessent a spus la Fox News că Nvidia ar trebui să caute „în afara” companiei următorul director executiv și a cerut companiei să explice dacă a permis ca cele mai avansate cipuri de inteligență artificială să ajungă în China, considerând acest subiect mai important decât scandalul personal. Pentru piețe și pentru industria de semiconductori, combinația dintre expunerea financiară a unor decidenți, politica de export către China și schimbarea de leadership la Nvidia poate amplifica volatilitatea și presiunea de reglementare, însă articolul subliniază că, deocamdată, nu sunt prezentate dovezi de încălcare a legii. [...]

Administrația Trump pregătește o înăsprire a controalelor la export care poate lovi direct lanțul global al cipurilor AI , prin limitarea accesului Chinei la putere de calcul obținută „la distanță” din centre de date din țări terțe, potrivit Antena 3 . Măsura vine cu câteva zile înaintea vizitei lui Donald Trump în China, unde urmează să se întâlnească cu Xi Jinping. Noua reglementare vizează o „portiță” prin care companii chineze ar fi continuat să folosească cipuri americane avansate de inteligență artificială (AI), deși nu le pot cumpăra direct: le-ar fi închiriat prin centre de date din Asia de Sud-Est și din alte regiuni. În material se arată că subiectul a fost relatat de The New York Times. Ce se schimbă: restricții pentru centrele de date și verificarea clienților Regulile anunțate luni ar urma să limiteze accesul la cipuri AI avansate prin intermediul centrelor de date din afara Chinei, atunci când acestea furnizează „volume semnificative de putere de calcul” către firme dintr-un grup de țări considerate cu risc ridicat, între care China, Rusia și Iranul. În plus, centrele de date vor fi obligate să își verifice clienții. Potrivit comunicatului citat, prevederea intră în vigoare peste 90 de zile și ar urma să „submineze” capacitatea companiilor din aceste țări de a folosi cipuri americane pentru antrenarea unor modele AI avansate. Licențe și pentru exporturi către țări cu risc mai mare de contrabandă Administrația a mai precizat că va fi necesară o licență și pentru exportul de cipuri avansate către companii cu sediul în: Indonezia Malaezia Singapore Thailanda Brazilia Motivul invocat este riscul de contrabandă, considerat mai ridicat decât în mod obișnuit în aceste jurisdicții. Reacție imediată în piață: scăderi pe acțiunile producătorilor de cipuri Anunțul a avut efect rapid asupra burselor: acțiunile companiilor de cipuri au scăzut puternic luni dimineață. Conform datelor din articol, Nvidia a pierdut peste 2%, Intel peste 6%, iar Micron peste 7%. Indicele Philadelphia Semiconductor a coborât cu peste 5%, iar Nasdaq a deschis, de asemenea, în scădere. Context politic și de reglementare: dispute în interiorul administrației Materialul descrie și tensiuni între instituții americane privind cât de dure ar trebui să fie regulile. Departamentul Comerțului , care supraveghează aceste reglementări, ar fi intrat în conflict cu alte instituții, iar anunțul de luni arată că reglementarea a fost „redactată de Departamentul Trezoreriei și de Consiliul de Securitate Națională și la indicația acestora”. În articol sunt menționate poziții divergente: secretarul Trezoreriei Scott Bessent, secretarul de stat Marco Rubio și reprezentantul comercial al SUA, Jamieson Greer ar fi cerut reintroducerea unor restricții ample, în timp ce secretarul Comerțului, Howard Lutnick, ar fi susținut o variantă mai „suplă”, mai puțin împovărătoare pentru Nvidia și pentru centrele de date din străinătate. Ce rămâne incert: aplicarea efectivă și reacția Chinei Deși reglementarea este prezentată ca strictă, analiștii citați în articol avertizează că aplicarea va depinde de Departamentul Comerțului și rămâne de văzut cum va fi pusă în practică. Rămâne deschisă și întrebarea privind reacția Beijingului. Potrivit articolului, Trump ajunge în China miercuri, iar pe agenda discuțiilor sunt așteptate teme precum comerțul, neproliferarea nucleară și războiul din Iran. Un oficial american care a vorbit sub protecția anonimatului a spus, într-o conferință telefonică, că administrația nu se așteaptă la contramăsuri chineze, iar un alt oficial a susținut că situația Nvidia nu va influența vizita, controalele la export fiind tratate drept chestiuni de securitate națională și „nenegociabile” cu China. [...]

Donald Trump a cerut public reinstalarea lui Jensen Huang la conducerea Nvidia, dar consiliul companiei ar refuza pe fondul unei investigații de securitate națională , potrivit Tom's Hardware . Fostul președinte american ar fi făcut declarațiile luni, la Casa Albă, în fața jurnaliștilor, înaintea unei deplasări în Asia. Întrebat despre revenirea lui Huang, Trump a spus că nu ar avea obiecții și că „mulți oameni” cer întoarcerea acestuia. Miza: guvernanța Nvidia, sub presiunea unei anchete de securitate Elementul cu impact pentru piață este că, dincolo de susținerea politică, decizia pare blocată de o investigație în curs, ceea ce menține incertitudinea asupra conducerii uneia dintre cele mai importante companii din industria cipurilor pentru inteligență artificială. Publicația notează că Trump a susținut că Huang „nu a pus în pericol securitatea națională” și că nu ar fi știut că o persoană menționată în context, Alice Huang , executiv la Megaspeed, era suspectată că ar fi un „activ” al serviciilor de informații chineze. Contextul acuzațiilor menționate în articol Tom’s Hardware leagă cazul de un material anterior despre suspiciunile privind Alice Huang, indicată drept posibilă țintă într-o operațiune de tip „honeypot” (atragerea unei persoane într-o relație pentru a obține informații). Trimiterea din articol este către acest material: Tom's Hardware . În lipsa unor detalii suplimentare în textul citat despre stadiul anchetei sau despre o decizie formală a consiliului, rămâne neclar când și în ce condiții s-ar putea închide subiectul conducerii Nvidia. [...]

Schimbarea de poziție a lui Donald Trump privind Ucraina mută negocierile într-un format care riscă să lase Europa și Kievul fără influență directă , în condițiile în care Moscova respinge explicit participarea europeană la următoarea rundă de discuții, potrivit Kyiv Post . Președintele SUA a declarat luni, 16 noiembrie, că va discuta războiul Rusiei împotriva Ucrainei cu Vladimir Putin și Xi Jinping la un summit trilateral programat joi, 19 noiembrie, la Shenzhen, în marja reuniunii APEC. Declarația contrazice poziția anterioară a Casei Albe, care indicase că subiectul Ucraina nu va fi pe agenda întâlnirii, Trump urmând să se concentreze pe dezarmare nucleară și pe războiul din Iran. Înainte de plecarea din Washington, Trump le-a spus reporterilor că va aborda „subiectul” Ucraina și a susținut că ambele părți au pierderi mari, sugerând totodată că Putin „dă înapoi puțin” și ar vrea să se încheie conflictul. Beijingul a comunicat că întâlnirea va viza „protejarea păcii mondiale” și stabilitatea strategică, fără să menționeze explicit Ucraina. Miza pentru Europa: riscul unui „troc” geopolitic fără reprezentare Formatul summitului de la Shenzhen – fără reprezentanți ucraineni sau europeni – este prezentat ca o oportunitate pentru Putin de a proiecta Rusia drept putere globală și de a discuta războiul ca parte a unui aranjament mai larg între Washington, Moscova și Beijing, fără Kiev și aliații săi europeni la masă. Reacțiile europene citate în material indică o preocupare centrală: ca SUA să nu ajungă la înțelegeri „surpriză” și ca presiunea să nu fie mutată de pe agresor pe victimă. Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a criticat formatul summitului, iar cancelarul german Friedrich Merz a cerut Washingtonului să evite acorduri neașteptate și să acționeze în coordonare cu „Team Europe” și „Team Ukraine”. Două piste diplomatice în paralel: Shenzhen și Berlin Joi, 19 noiembrie, sunt programate două reuniuni în paralel: summitul din China și o întâlnire la Berlin găzduită de Friedrich Merz, alături de președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Andy Burnham. Potrivit aceleiași surse, reuniunea de la Berlin ar urma să reunească peste 20 de șefi de stat și de guvern și să se concentreze pe apărarea Ucrainei, garanții de securitate postbelice și continuarea sprijinului militar, cu accent pe finanțarea apărării Kievului în 2027. Trump urmează să fie însoțit la Shenzhen de secretarul de stat Marco Rubio și de secretarul Trezoreriei Scott Bessent. În același timp, emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner li se atribuie participarea la discuțiile de la Berlin; Axios este citat cu afirmația unui oficial american care a descris reuniunile paralele drept un „efort diplomatic coordonat”. Rusia blochează rolul Europei în negocierile de pace Pe fond, problema imediată pentru europeni este accesul la masa negocierilor. Conform Reuters , Kushner și Witkoff au discutat cu consilierul de politică externă al Kremlinului, Yuri Ushakov, înainte de întâlniri cu reprezentanți ucraineni și europeni. Deși emisarii americani ar fi împins spre discuții directe între Moscova și guverne europene, Ushakov a spus că Rusia nu a acceptat participarea Europei la următoarea rundă de negocieri de pace. Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a confirmat că echipele de negociere ucrainene, americane și europene au avut discuții dificile și a anunțat continuarea lor la Berlin pentru a conveni pași concreți. În mesajul său de seară, Zelenski a cerut „un final demn” al războiului și garanții de securitate pentru Ucraina, menționând că, pentru prima dată, Europa a participat cu un grup complet de negociere, incluzând Franța, Germania, Marea Britanie, Italia, Polonia, Comisia Europeană, Consiliul European și NATO. Kushner a afirmat că Washingtonul a făcut progrese spre o înțelegere și a enumerat trei priorități: garanții de securitate credibile împotriva unei noi agresiuni ruse, o cale către aderarea la UE și un plan de reconstrucție post-război, adăugând că orice acord final trebuie acceptat atât de Ucraina, cât și de Rusia. În acest context, testul real rămâne dacă una dintre cele două piste diplomatice poate determina Kremlinul să oprească războiul pe care l-a început. [...]

Kremlinul încearcă să reducă miza politică a discuțiilor trilaterale Xi–Trump–Putin , respingând ideea că întâlnirea de joi de la summitul APEC ar putea semăna cu o „nouă Ialta”, pe fondul temerilor europene privind o posibilă redesenare a sferelor de influență, potrivit Agerpres . Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a catalogat comparațiile cu conferința de la Ialta drept „exerciții de știință politică” fără legătură cu realitatea și a susținut că nici Rusia, nici China nu urmăresc „să decidă soarta lumii”. „Toate comparațiile cu Ialta sunt exerciții de știință politică, care nu au nimic de-a face cu realitatea.” „Nu vrem ca cineva să ne decidă soarta în locul nostru și nu vom încălca niciodată dreptul altora de a-și decide propriul destin.” Întâlnirea este prevăzută să aibă loc joi, în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC) , la Shenzhen, în sud-estul Chinei, între președintele chinez Xi Jinping, președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin. De ce contează: temeri în Europa și Ucraina privind o „nouă Ialta” În contextul războiului din Ucraina și al tensiunilor geopolitice, Europa și Ucraina și-au exprimat temeri că Rusia ar încerca să impună un fel de „nouă Ialta”, cu trimitere la conferința din 1945 în care liderii URSS, SUA și Marii Britanii au împărțit Europa în zone de influență, punând bazele Războiului Rece. Mesajul Kremlinului urmărește să contracareze această interpretare înaintea discuțiilor. Ce teme sunt vehiculate pentru agendă Ministerul de Externe chinez a anunțat că liderii ar urma să aibă „discuții aprofundate” despre „prezervarea păcii mondiale” și „promovarea stabilității strategice în relațiile dintre marile puteri”, descrise drept importante istoric. Potrivit unor diplomați chinezi și americani, discuțiile trilaterale ar putea deschide și subiectul sensibil al controlului armelor nucleare. Posibilă întâlnire Trump–Putin, încă fără detalii Kremlinul a menționat și posibilitatea unei reuniuni bilaterale între Donald Trump și Vladimir Putin, însă agenția oficială rusă TASS a precizat că detaliile unei potențiale întâlniri nu au fost încă finalizate. [...]