Știri
Știri din categoria Externe

Japonia a ridicat avioane de vânătoare și a transmis un protest diplomatic către Rusia după ce două aeronave „presupuse a fi rusești” au pătruns în spațiul său aerian, potrivit news.ro. Incidentul adaugă presiune pe arhitectura de securitate din regiune, cu efecte directe asupra nivelului de alertă și a costurilor operaționale pentru forțele japoneze.
Aeronavele au intrat în spațiul aerian al Japoniei în apropierea insulei Okinoshima, în sud-vestul prefecturii Fukuoka, la scurt timp după ora 4:00 dimineața, marți (ora 19:00 GMT, luni), conform informațiilor preluate de news.ro de la France24.
Forțele de Apărare ale Japoniei au mobilizat avioane de vânătoare pentru a avertiza aeronavele, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului, Minoru Kihara. În practică, astfel de misiuni de interceptare înseamnă activarea rapidă a capabilităților aeriene și consum de resurse (ore de zbor, personal, logistică), chiar dacă sursa nu oferă detalii despre durata operațiunii sau tipul de aeronave implicate.
Guvernul japonez a calificat incidentul drept o încălcare gravă a suveranității și o amenințare la adresa securității naționale. Minoru Kihara a declarat:
„Încălcarea spațiului nostru aerian național de către aeronave rusești nu reprezintă doar o gravă încălcare a suveranității țării noastre, ci și o amenințare la adresa securității noastre și este complet inacceptabilă”.
Totodată, Japonia a transmis Rusiei, pe canale diplomatice, un „protest foarte ferm” și a cerut măsuri pentru prevenirea repetării unui astfel de incident.
În acest stadiu, identitatea aeronavelor este prezentată ca presupunere („presupuse a fi rusești”), iar news.ro nu indică un răspuns oficial al Moscovei.
Recomandate

Un posibil avariat grav al Podului Crimeei ar putea lovi direct logistica militară rusă și fluxurile comerciale din zonă , după ce imagini apărute online ar indica un prăbușire parțială a construcției, potrivit Bild . Publicația notează că Ucraina ar fi reluat atacurile asupra așa-numitului Pod al Crimeei, o infrastructură cu importanță strategică pentru Rusia, care leagă teritoriul rus de peninsula Crimeea, anexată ilegal în 2014. Conform lui Anton Gherașcenko, consilier al Ministerului ucrainean de Interne, atacul ar fi fost executat cu o rachetă de croazieră de tip FP-5 „Flamingo”. Ce se știe oficial și ce rămâne neconfirmat Autoritățile ruse au confirmat atacuri asupra podului și au anunțat blocarea (închiderea) acestuia, însă, la momentul relatării, nu confirmaseră un eventual prăbușire, mai scrie publicația. Bild precizează că fotografiile care circulă ar „urma să arate” un colaps parțial, ceea ce indică faptul că autenticitatea și amploarea avariilor nu sunt încă validate independent în materialul citat. De ce contează: presiune pe aprovizionarea Crimeei și pe transportul maritim Dacă informația despre prăbușire se confirmă, consecința imediată ar fi agravarea problemelor de aprovizionare pentru Crimeea, într-un context în care ruta a fost deja folosită mai restrictiv din cauza riscului de atacuri cu drone, potrivit articolului. Podul a funcționat mult timp și ca rută de aprovizionare pentru armata rusă, pentru transportul de trupe, combustibil și echipamente către Crimeea și mai departe spre sudul Ucrainei. În plus, materialul subliniază o potențială lovitură și pentru traficul comercial: imaginile ar indica și blocarea conexiunii maritime de sub pod, o rută importantă pentru navele care tranzitează între Marea Azov și Marea Neagră. Context: țintă militară și simbol politic Pentru Moscova, podul are și o încărcătură simbolică ridicată, fiind un proiect de prestigiu inaugurat personal de Vladimir Putin . Ucraina consideră construcția un obiectiv ridicat ilegal și, implicit, o țintă militară legitimă, mai notează Bild. [...]

Lovirea repetată a Podului Kerci în mai puțin de 24 de ore riscă să blocheze o rută logistică esențială pentru Rusia către Crimeea ocupată , după ce autoritățile instalate de Moscova au anunțat suspendarea traficului, potrivit TWZ . Șeful administrației ruse din Crimeea, Serghei Aksionov, a confirmat pe Telegram că „inamicul a atacat din nou Podul Crimeei” în jurul orei 1:34, marți dimineață (ora locală), precizând că „în prezent, traficul este suspendat”. Acesta le-a cerut locuitorilor și vizitatorilor să evite deplasările spre pod și să țină cont de restricții la planificarea rutelor, insistând să fie urmărite doar „surse oficiale”. Ce se știe despre al doilea atac și ce rămâne neconfirmat Pe rețelele sociale au apărut înregistrări care ar arăta explozii și incendii în zona podului. Un clip ar surprinde o explozie în ceea ce pare a fi aceeași porțiune lovită anterior, iar structura ar părea că „își pierde forma”, însă calitatea imaginilor este slabă, iar autenticitatea și efectele loviturii nu pot fi stabilite cu certitudine din materialele disponibile, notează publicația. Până la momentul relatării, oficiali ucraineni nu își asumaseră public al doilea atac. Context: primele indicii de avarie și implicații operaționale A doua lovitură vine după un prim atac, cu câteva ore înainte, despre care amploarea pagubelor rămâne neclară. Totuși, existau „semne foarte vizibile” că deschiderea rutieră principală, pe partea Kerci, ar fi fost avariată. Imagini difuzate la televiziunea rusă arătau avarii semnificative: segmentul rutier principal ar fi suferit o lovitură directă în zona arcului, cu deformări vizibile ale structurii. De asemenea, imagini satelitare analizate de TWZ indicau semne de avarie în jurul arcului, în linie cu ce se vede în reportajul TV, și posibile urme de arsură la capătul opus al segmentului rutier principal (fără a fi clar dacă sunt legate de primul atac). Publicația mai menționează indicii că arcul avariat ar fi fost înclinat cu 4,9 grade după primul atac, un nivel de deteriorare care ar putea limita sever încărcăturile pe care deschiderea le poate suporta în siguranță. De ce contează: legătura rutieră și feroviară către Crimeea Potrivit TWZ, atacul de luni a fost primul în peste un an asupra podului, după ce trei atacuri anterioare îl avariaseră. Dincolo de valoarea simbolică, Podul Kerci este o conexiune critică rutieră și feroviară pentru transferul de personal militar, echipamente și aprovizionare între Rusia continentală și Crimeea ocupată. Escaladare mai largă, semnalată în paralel Într-o actualizare, TWZ citează o relatare din Financial Times potrivit căreia primarul Kievului, Vitali Kliciko, ar fi spus că există rapoarte preliminare privind lovirea de către rachete balistice rusești a podurilor de nord și de sud din capitala Ucrainei. În același context, este menționată ideea unei posibile intensificări a atacurilor asupra infrastructurii de poduri de ambele părți. Materialul rămâne în curs de actualizare, iar detaliile privind amploarea pagubelor și natura exactă a celui de-al doilea atac nu sunt, deocamdată, confirmate independent în informațiile prezentate. [...]

Închiderea completă a frontierei Estoniei cu Rusia de la 1 decembrie riscă să blocheze unul dintre puținele coridoare terestre rămase între UE și Rusia , într-un context în care Tallinnul invocă o presupusă tentativă de sabotaj atribuită serviciilor ruse, potrivit Agerpres . Decizia Estoniei vizează închiderea „tuturor punctelor de trecere la frontiera estono-rusă începând de la 1 decembrie”, după ce autoritățile estone au anunțat că au dejucat o tentativă de incendiere a unei uzine de drone, acțiune care, potrivit Tallinnului, ar fi fost orchestrată de GRU, serviciul de informații militar rus. Kremlinul a respins acuzațiile și a criticat măsura, prin vocea purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov , care a susținut că declarațiile Estoniei nu au bază factuală. „Aceste declarații nu au niciun temei. Nicio probă, absolut nimic!” Tot Peskov a comparat închiderea frontierei cu ridicarea unui „zid”, afirmând că astfel de măsuri „nu au adus nimic bun” celor care le-au adoptat. Ce se închide și de ce contează operațional Estonia, stat membru al UE și NATO, menținea deschise trei puncte de frontieră cu Rusia — Narva , Luhamaa și Koidula — pentru trecerea pietonilor și a mărfurilor. Închiderea lor ar reduce și mai mult opțiunile de tranzit terestru între Uniunea Europeană și Rusia, într-un moment în care astfel de rute au devenit rare după declanșarea războiului din Ucraina. Narva are o importanță practică aparte: punctul de trecere este descris ca fiind deosebit de aglomerat vara și în perioada sărbătorilor de iarnă, tocmai pentru că este unul dintre puținele puncte terestre UE–Rusia rămase funcționale. Context: restricții deja în vigoare la Narva Fluxul prin Narva era deja limitat: trecerea vehiculelor prin acest punct a fost suspendată în februarie 2024, măsură atribuită de Agerpres părții ruse. Închiderea completă anunțată de Estonia ar extinde restricțiile și asupra celorlalte forme de tranzit și asupra celorlalte puncte de trecere. În plan mai larg, materialul notează că, de la ofensiva la scară largă lansată de Moscova în Ucraina în februarie 2022, mai multe state din UE au acuzat Rusia de acte de sabotaj pe teritoriul lor, acuzații pe care Moscova le contestă în acest caz. [...]

Atacul ucrainean asupra Podului Kerci pare să fi produs avarii structurale care pot prelungi blocajul de trafic , un risc operațional major pentru legătura rutieră și feroviară dintre Rusia continentală și Crimeea, potrivit Digi24 . Imagini apărute după lovitură – inclusiv cadre satelitare – indică „cel puțin două lovituri reușite” asupra podului, dintre care una ar fi vizat un arc de susținere, conform comentariilor unor canale specializate în informații despre războiul din Ucraina, citate de publicație. Ce arată imaginile și de ce contează Canalul de Telegram „Crimean Wind” a publicat imagini satelitare de înaltă rezoluție ale podului. Într-o evaluare preluată de Digi24 , canalul Tendar de pe rețeaua X susține că tablierul (partea pe care se circulă) ar fi fost avariat în două puncte distincte, iar problema cea mai serioasă ar fi la unul dintre arcele structurale. Traficul, încă blocat după termenul anunțat inițial Podul a apărut și la postul rus REN TV, care a difuzat imagini după atacul cu drone. Canalul Special Kherson Cat, citat de Digi24, afirmă că imaginile ar arăta o breșă în pilonul de susținere din partea stângă a arcului podului rutier, iar traficul nu fusese reluat, deși autoritățile ruse promiseseră inițial redeschiderea în jurul prânzului. Cronologia atacului, potrivit autorităților instalate de Moscova Atacul a avut loc în noaptea de 15 spre 16 noiembrie. Serghei Aksenov , guvernatorul Crimeei numit de Moscova, a scris pe Telegram: „Inamicul a lansat un atac asupra Podului din Crimeea. Din această cauză, circulația va fi restricționată aproximativ până la mijlocul zilei” Conform canalului „Podul din Crimeea: informații operative”, traficul pe pod a fost blocat în jurul orei 02:22, ora Moscovei (01:22, ora României). În lipsa unei evaluări tehnice oficiale detaliate în material, amploarea exactă a avariilor și termenul realist de reluare a circulației rămân neclare. [...]

Rusia avertizează că ar putea urma represalii diplomatice dacă Regatul Unit va încerca să limiteze drepturile Moscovei în momentul în care Londra va prelua președinția G20 în 2027, potrivit Digi24 . Mesajul ridică miza politică a organizării summitului G20 de anul viitor de la Manchester, într-un context în care sancțiunile britanice împotriva lui Vladimir Putin pot deveni un test de funcționare pentru forumul economic al marilor economii. Avertismentul vine la mai puțin de două săptămâni după ce publicația The Economist l-a citat pe premierul britanic Andy Burnham, care ar fi spus că Putin nu va participa la summitul G20 de la Manchester, programat pentru noiembrie 2027, din cauza sancțiunilor impuse de Regatul Unit în legătură cu războiul din Ucraina . Declarația oficială rusă a fost formulată de Marat Berdiev, ambasador cu însărcinări speciale al Ministerului de Externe de la Moscova, într-un interviu pentru agenția RIA, preluat de Reuters și Agerpres. „Vom vedea cum se va comporta cu adevărat Londra. Un lucru este cert: nicio încălcare a drepturilor Rusiei nu va rămâne nesancționată. Orice pas greșit în această privință va avea consecințe grave.” Ce contestă Moscova: rolul președinției G20 Berdiev a susținut că statul care deține președinția rotativă a G20 nu are dreptul să impună condiții sau să decidă cine participă la lucrările forumului, exprimându-și totodată speranța că „un scenariu negativ” poate fi evitat. Rusia rămâne membră a G20, în pofida eforturilor statelor occidentale de a o izola din cauza războiului din Ucraina, iar, în mod tradițional, țările gazdă invită toți membrii la summitul anual. Context: invitația SUA și incertitudinea privind prezența lui Putin Washingtonul, care deține în prezent președinția G20, l-a invitat pe Putin la summitul G20 care va avea loc la Miami în decembrie. Kremlinul nu a precizat încă dacă liderul rus va participa personal sau va trimite un reprezentant. Pentru Londra, disputa anunțată de Moscova poate transforma președinția G20 din 2027 într-un dosar cu potențial de escaladare diplomatică, în care sancțiunile și regulile de participare riscă să se suprapună peste agenda economică a grupului. [...]

Rusia încearcă să câștige influență în regulile telecom globale prin funcții-cheie la ONU , mizând pe alegerile din cadrul Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (UIT), într-un demers văzut de diplomați drept o cale de a-și reduce izolarea internațională după invazia Ucrainei, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Miza este una de reglementare și control operațional: UIT alocă spectrul radio la nivel mondial și contribuie la stabilirea standardelor pentru inteligența artificială și alte tehnologii emergente, iar ocuparea unor posturi de conducere poate crește influența unui stat asupra acestor decizii. Alegerile au loc la o reuniune la Doha (Qatar), unde cei 194 de membri ai UIT decid asupra a zeci de poziții. Ce posturi vizează Moscova și de ce contează Conform materialului, Rusia urmărește două funcții importante: un loc în Consiliul pentru Reglementările Radio , organism care gestionează inclusiv plângeri legate de interferențe asupra semnalelor satelitare; pentru două locuri regionale, Rusia concurează cu Georgia, Azerbaidjan, Kazahstan și Uzbekistan; un post în consiliul de 48 de membri care are influență asupra bugetului, strategiei și administrării agenției. Diplomați occidentali citați în articol spun că o eventuală prezență a Rusiei în astfel de roluri ar putea amplifica influența Moscovei asupra politicilor din telecomunicații și ar crea o „imagine negativă” prin validarea ei în poziții de conducere, în contextul războiului. Contextul diplomatic: „oboseala” față de război și reticența de a se opune public Potrivit unor diplomați ONU citați, la Națiunile Unite ar exista o reticență tot mai mare de a se opune public Rusiei, pe fondul prelungirii conflictului și al faptului că unele state ar începe să-și restabilească relațiile comerciale și de securitate cu Moscova. Un diplomat occidental, sub protecția anonimatului, este citat astfel: „(Alegerea lor) ar demonstra că Rusia s-a reîntors în sistemul multilateral. Sistemul ONU este obosit de problema Ucrainei.” Articolul amintește că Rusia a ratat anterior revenirea în structuri ONU: anul trecut nu a obținut un loc în consiliul de administrație al Organizației Mondiale a Sănătății, iar în 2023 nu a strâns suficiente voturi pentru a reintra în Consiliul pentru Drepturile Omului de la Geneva. Reacția Ucrainei și dosarul interferențelor Misiunea diplomatică a Rusiei la ONU din Geneva a refuzat să comenteze, potrivit sursei. Ambasadorul Ucrainei pe lângă ONU la Geneva, Yevhenii Tsymbaliuk , a declarat pentru Reuters că atacurile rusești au provocat pagube în sectorul telecomunicațiilor din Ucraina de peste 2,5 miliarde de dolari (aprox. 11,5 miliarde lei), fără a include atacurile cibernetice. „Un astfel de comportament nu ar trebui recompensat”, a spus el. În paralel, articolul notează că UIT a dat curs anterior unor plângeri privind interferențe ale Rusiei asupra semnalelor satelitare, iar o propunere inițiată de Lituania, aflată în analiză, urmărește măsuri mai stricte împotriva unor astfel de atacuri — un element care crește sensibilitatea alegerilor pentru Consiliul pentru Reglementările Radio. Americanca Doreen Bogdan-Martin a fost realeasă secretar general al UIT la reuniunea de joi de la Doha, mai menționează materialul. [...]