Știri
Știri din categoria Externe

Summitul Trump–Putin–Xi programat la 19 noiembrie riscă să lase UE pe dinafară din decizii cu impact direct asupra economiei și securității europene, într-un moment în care marile puteri au, fiecare din motive diferite, interesul unei Uniuni mai slabe, potrivit unei analize din Ziarul Financiar.
Întâlnirea trilaterală, descrisă ca prima în acest format, ar urma să aibă loc la Shenzhen (China), pe fundalul summitului APEC. Contextul intern al celor trei lideri este tensionat: pentru Vladimir Putin, războiul din Ucraina „nu merge deloc bine”, în China economia a încetinit și consumul este slab, iar Donald Trump vine după o înfrângere a republicanilor la alegerile de la jumătatea mandatului, cu democrații câștigând ambele camere ale Congresului.
În jurul summitului a apărut deja comparația cu o „Ialta 2.0”, adică o negociere între marile puteri care poate redesena sfere de influență fără participarea statelor mai mici. Analiza notează că, spre deosebire de 1945, când Occidentul avea doi reprezentanți (SUA și Marea Britanie), „din ecuația summitului de la Shenzhen Europa lipsește”.
Potrivit Reuters, Putin și Trump ar fi cei care insistă pentru acest format, în timp ce Xi Jinping este mai prudent. În același timp, publicația arată că summitul a creat anxietate în capitalele țărilor mai mici, de la Kiev la Taipei și Tokyo.
Deși Trump, Putin și Xi „vor o nouă ordine mondială”, fiecare ar urmări una diferită, iar interesele Rusiei și Chinei se ciocnesc cu cele ale SUA. Totuși, analiza subliniază un numitor comun: toți trei ar fi interesați de o Uniune Europeană slăbită, lipsită de unitate și cu puteri mai mici.
În cazul Rusiei, miza ar fi reducerea consensului în UE privind sprijinul pentru Ucraina și importurile de gaze rusești. Textul menționează și evaluarea El Pais, potrivit căreia Moscova caută să semene discordie și haos în societățile europene pentru a le face „entități conflictuale și ineficiente”.
Pentru SUA, analiza invocă noua strategie de securitate națională a Washingtonului, care ar prefera o Europă ca „un grup de națiuni suverane aliniate”, precum și sprijinul exprimat de persoane influente din anturajul lui Trump pentru politicieni europeni care vor o Comisie Europeană cu puteri restrânse.
În cazul Chinei, interesul este descris ca mai puțin explicit: Beijingul ar avea nevoie de UE ca piață importantă pentru exporturi și nu și-ar dori un declin economic european, dar, în același timp, nu ar urmări o UE „unită și puternică”, care i s-ar putea opune eficient în strategia de dominație industrială. Analiza indică inclusiv folosirea investițiilor și a relațiilor bilaterale cu state membre pentru a exploata diviziuni interne.
Summitul este prezentat ca fiind programat pentru 19 noiembrie, însă analiza notează că șansele unei „mari înțelegeri” sunt considerate mici de către specialiști. Agenda posibilă ar acoperi teme de la Iran la inteligența artificială și Ucraina, dar există semnale contradictorii: potrivit The Wall Street Journal, inițiativa ar fi venit de la Putin și ar fi avut inițial legătură cu Ucraina, în timp ce Casa Albă ar indica discuții despre arme nucleare și denuclearizare.
Pentru UE, mesajul central al analizei este că riscul nu ține doar de rezultatul concret al întâlnirii, ci de faptul că marile puteri pot încerca să negocieze direct dosare care afectează Europa, în timp ce fiecare are stimulente să încurajeze fragmentarea deciziei europene.
Recomandate

Faptul că summitul Putin–Trump–Xi ar urma să aibă loc fără o agendă prestabilită ridică riscul unor înțelegeri „din mers”, greu de anticipat pentru aliați și piețe , în condițiile în care discuțiile vizează cel puțin controlul armelor nucleare , potrivit Digi24 , care citează informații publicate de Financial Times. Întâlnirea trilaterală dintre Vladimir Putin, Donald Trump și Xi Jinping este programată pentru 19 noiembrie, în marja summitului APEC de la Shenzhen (China). Financial Times descrie formatul fără agendă ca pe un „pas neobișnuit” pentru liderul chinez, care, de regulă, insistă asupra unui scenariu detaliat al discuțiilor cu liderii străini. Ce teme ar putea fi puse pe masă Potrivit unui oficial american citat de Financial Times, Trump intenționează să abordeze subiecte legate de controlul armelor nucleare, însă „nu se așteaptă să ajungă la un acord”, ci urmărește inițierea unei discuții între cele trei mari puteri nucleare. În același context, oficialul a indicat că liderii nu vor discuta probabil despre războiul din Ucraina, deoarece China nu dorește să se implice direct în procesul de pace. De ce contează formatul „fără agendă” În analiza Financial Times, Xi Jinping ar urmări să evidențieze relațiile sale speciale cu Trump și Putin, încercând totodată să evite comparațiile cu Conferința de la Ialta din 1945, la care China nu a fost invitată. Separat, Bloomberg notează că o întâlnire Putin–Trump ar putea genera „îngrijorare” la Kiev și în capitalele occidentale, deoarece i-ar oferi președintelui rus posibilitatea de a influența condițiile unui acord de pace fără participarea Ucrainei. Context: divergențe anterioare privind formatul Digi24 mai relatează că Wall Street Journal a scris anterior despre divergențe între SUA și China privind formatul și ordinea de zi: Beijingul ar fi dorit declarații pregătite și discuții limitate, în timp ce SUA ar fi insistat pentru un format mai liber, care să permită un schimb mai activ de opinii. Tot potrivit WSJ, Putin ar fi propus întâlnirea trilaterală și ar fi urmărit un acord privind încheierea războiului din Ucraina „în condițiile sale”, însă SUA ar fi transmis că vizează discuții despre dezarmare nucleară și conflictul militar cu Iranul, nu despre războiul Rusia–Ucraina. Ulterior, Kremlinul a cerut ca negocierile de la Shenzhen să nu fie considerate o „nouă Ialta”. [...]

Donald Trump condiționează o posibilă întâlnire cu Kim Jong Un de acordul lui Xi Jinping , ceea ce mută inițiativa diplomatică în mâinile Chinei, într-un moment în care Washingtonul își leagă agenda asiatică de dosare sensibile precum proliferarea nucleară. Informația apare în Antena 3 , care citează AFP, preluată de Agerpres. Trump a spus, înainte de plecarea spre Asia, că ar putea avea loc o întâlnire cu liderul nord-coreean în China, în contextul vizitei sale la Shenzhen, unde urmează să se vadă joi cu președintele chinez Xi Jinping și cu președintele rus Vladimir Putin. „Vom fi cu preşedintele Xi, ne vom întâlni şi cu preşedintele Putin şi s-ar putea să ne întâlnim şi cu Kim Jong Un.” Întrebat unde s-ar putea desfășura o astfel de întâlnire, Trump a indicat că Kim Jong Un „ar putea veni” în China, dar a adăugat că totul „depinde de președintele Xi”, potrivit relatării. De ce contează: Beijingul devine „poarta” pentru un contact SUA–Coreea de Nord Formularea lui Trump sugerează că o eventuală reluare a dialogului direct cu Phenianul ar trece printr-un acord politic și logistic al Chinei. În practică, asta întărește rolul Beijingului ca intermediar și factor de control asupra formatului și calendarului unei întâlniri cu miză de securitate regională. Trump și Kim Jong Un s-au întâlnit ultima dată față în față în 2019, notează materialul. Itinerariul și agenda: ASEAN, APEC și un trilateral fără precedent Conform informațiilor prezentate, Trump urmează să meargă mai întâi la Manila, pentru summitul ASEAN, apoi la Shenzhen, pentru summitul APEC , care reunește 21 de țări din Asia-Pacific. Pe marginea reuniunii APEC, Casa Albă indică faptul că Trump urmează să aibă întâlniri cu Xi Jinping și Vladimir Putin, într-un „summit trilateral fără precedent”. Potrivit aceleiași surse, discuțiile ar urma să vizeze proliferarea nucleară și războiul din Orientul Mijlociu declanșat în februarie, după bombardamentele israeliene și americane asupra Iranului. [...]

Scandalul Nvidia și înfrângerea republicanilor cresc riscul unei înăspriri a restricțiilor SUA–China pe cipuri avansate , într-un moment în care Donald Trump urmează să se întâlnească față în față cu Xi Jinping la forumul APEC din Shenzhen, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Miza economică și tehnologică a discuțiilor crește pe fondul acuzațiilor de spionaj și al presiunii politice interne din SUA pentru limitarea accesului Chinei la semiconductori de ultimă generație. Trump pleacă în Asia în această săptămână, cu o oprire la Manila pentru întâlniri cu lideri din Asia de Sud-Est, înainte de a ajunge la Shenzhen pentru APEC. Acolo, el ar urma să discute cu Xi și să participe și la discuții trilaterale cu președintele rus Vladimir Putin. În paralel, armistițiul fragil din războiul comercial SUA–China a fost prelungit până la începutul anului viitor, iar în decembrie sunt programate noi discuții Trump–Xi la summitul G20 de la Miami. De ce contează: cipurile devin din nou un subiect de „linie roșie” Potrivit materialului, analiști chinezi se tem că scandalul Nvidia – inclusiv acuzațiile că semiconductori supuși restricțiilor ar fi fost deturnați către clienți chinezi – ar putea duce la o atitudine mai dură a Washingtonului. În Congres, președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, a spus că se conturează un consens tot mai puternic pentru limitarea și mai strictă a accesului Chinei la cipuri avansate, iar democrații ar urma să apese pe această direcție după preluarea majorității în Camera Reprezentanților și Senat, în ianuarie. China susține că SUA ar fi „inventat” povestea cu spionajul pentru a justifica un blocaj tehnologic. În același timp, Zhu Feng, de la Universitatea din Nanjing, avertizează că disputa ar putea accelera „decuplarea în domeniul IA” (separarea ecosistemelor tehnologice și a lanțurilor de aprovizionare în inteligență artificială) între cele două puteri, chiar dacă ele încearcă să coopereze pentru reducerea riscurilor asociate acestei tehnologii. Ce ar putea urmări fiecare parte la Shenzhen Un înalt oficial al administrației americane, citat sub condiția anonimatului, a spus că nu se așteaptă ca Trump să abordeze direct acuzațiile de spionaj în discuția cu Xi și că situația Nvidia „nu ar trebui să aibă, de fapt, nicio influență asupra vizitei”. În schimb, Trump ar putea încerca să se concentreze pe inițiative care să-i consolideze „moștenirea”, inclusiv idei precum acorduri de denuclearizare cu Beijingul și Moscova sau o nouă întâlnire cu liderul nord-coreean Kim Jong Un, potrivit unor analiști citați. De partea cealaltă, Beijingul are ca prioritate să se asigure că Trump nu aprobă un pachet de arme de 14 miliarde de dolari destinat Taiwanului, pe care China îl revendică. Trump a spus că reține livrarea armelor ca „monedă de schimb” în negocierile cu China. „Câștigarea de timp” și riscul revenirii tensiunilor comerciale Un element central al analizei este că, pe fondul exporturilor Chinei „la turație maximă”, pentru Beijing ar putea fi suficient să câștige timp. Jonathan Czin, de la Brookings Institution, spune că Xi are nevoie ca Trump să rămână reticent în a reveni la o atitudine mai competitivă față de China „cât mai mult timp posibil”, pentru ca Beijingul să se consolideze înaintea „următoarei runde” a confruntării. În același timp, ambii lideri ar fi precauți în privința reaprinderii unui conflict comercial care, anul trecut, a amenințat să afecteze grav economia globală și piețele financiare, potrivit lui Kurt Tong, fost oficial al Departamentului de Stat. El se așteaptă ca armistițiul să fie prelungit și după expirarea din 10 ianuarie, iar Chim Lee, de la Economist Intelligence Unit, punctează că „amândoi au destul de multe de pierdut”. În lipsa unor detalii concrete despre eventuale decizii la Shenzhen, direcția imediată rămâne politică: presiunea din Congres pentru restricții suplimentare pe cipuri și încercarea Beijingului de a amâna o înăsprire a poziției SUA, într-un context în care următorul președinte american ar putea fi mai puțin dispus la compromisuri. [...]

Memoriile lui Joe Biden sugerează tensiuni în gestionarea sprijinului SUA pentru Ucraina , prin descrieri critice la adresa lui Volodimir Zelenski și prin relatarea unui refuz de a permite echipei lui Donald Trump să deschidă negocieri cu Vladimir Putin în perioada de tranziție, potrivit Digi24 . Cartea de memorii „ Promise Me, America ”, care urmează să apară marți, 17 noiembrie, revine asupra relațiilor lui Biden cu liderii Ucrainei și Rusiei în contextul războiului început în februarie 2022. În pasaje reproduse în avans de Wall Street Journal și preluate de Ukrainska Pravda , fostul președinte american îl descrie pe Zelenski drept „capricios și încăpățânat” și afirmă că acesta „nu era atât de recunoscător” pe cât se aștepta pentru sprijinul oferit de Statele Unite. Totuși, Biden notează și că experiența lui Zelenski ca actor „s-a dovedit a fi o pregătire foarte bună” pentru conducerea unei țări aflate în război, indicând o evaluare amestecată a partenerului de la Kiev. Ce spune Biden despre Putin În ceea ce îl privește pe Vladimir Putin, Biden descrie „tonul țâfnos” al liderului rus și o atitudine afișată în întâlniri pe care o compară cu cea a „unui adolescent” care se preface indiferent, stând „tolănit” în timpul discuțiilor oficiale. Episodul tranziției către administrația Trump Un element cu potențial impact asupra modului în care a fost gestionată politica externă americană la schimbarea administrației este relatarea lui Biden despre perioada de tranziție de după alegerile din noiembrie 2024. Potrivit fostului președinte, membri ai echipei lui Donald Trump i-ar fi cerut să semneze o scrisoare care le-ar fi permis să negocieze direct cu Putin înainte de preluarea mandatului, la 20 ianuarie 2025. Biden afirmă că a refuzat, motivând că nu era dispus să ofere „mână liberă” pentru ceea ce se aștepta să fie „un fel de capitulare, în detrimentul Ucrainei”, sugerând că se temea de un acord dezavantajos pentru Kiev. Context Volumul „Promise Me, America” acoperă cei patru ani ai lui Joe Biden la Casa Albă (2021–2025) și include atât decizii de politică internă și externă, cât și campania prezidențială din 2024, din care s-a retras în favoarea vicepreședintei Kamala Harris. Cartea va fi publicată de editura Little, Brown and Company la 17 noiembrie. [...]

Deținerile de până la 62 de milioane de dolari (aprox. 279 milioane lei) în acțiuni Nvidia raportate în portofoliul lui Donald Trump ridică din nou miza riscului de conflict de interese , în condițiile în care administrația sa a luat decizii cu impact direct asupra companiei și asupra exporturilor de cipuri către China, potrivit Antena 3 . La sfârșitul lunii august, Trump ar fi deținut acțiuni Nvidia în valoare de până la 62 de milioane de dolari, conform unei analize The Washington Post asupra declarațiilor sale financiare. În același timp, administrația a permis companiei să vândă unele dintre cele mai avansate cipuri în China și a amânat impunerea unor restricții asupra unei firme suspectate că redirecționa cipuri Nvidia către această țară. Publicația notează că Trump a raportat operațiuni care indică o creștere semnificativă a investițiilor în Nvidia, după ce la sfârșitul lui 2024 ar fi deținut acțiuni evaluate între 615.000 și 1,3 milioane de dolari. Valoarea reală ar putea fi mai mare, întrucât acțiunile Nvidia s-au apreciat între sfârșitul lui 2025 și sfârșitul lunii august, iar declarațiile nu includ tranzacțiile din ultimele două luni din cauza întârzierilor de raportare. Ce spune Casa Albă și unde apare vulnerabilitatea de etică Casa Albă susține că președintele nu alege și nu tranzacționează individual acțiuni, portofoliul fiind administrat de instituții financiare independente, iar activele fiind păstrate într-un trust administrat de copiii săi. Trump a respins apelurile de a renunța la acțiunile deținute. În același timp, articolul arată că președintele nu intră sub incidența legii federale care interzice oficialilor din executiv să participe la decizii guvernamentale ce le afectează propriile interese financiare. În schimb, secretarul Comerțului, Howard Lutnick , este supus acestor reguli. Democrații și organizațiile care monitorizează etica guvernamentală ar putea analiza mai atent tranzacțiile președintelui și interesele lui Lutnick după ce vor prelua controlul asupra Congresului anul viitor. Experții în etică citați avertizează însă că, în acest moment, nu există dovezi că ar fi fost încălcate legile privind conflictele de interese. Decizii privind China care pot influența direct Nvidia Materialul descrie o relație în care Nvidia a beneficiat de decizii favorabile, pe fondul dezbaterii din SUA despre limitarea accesului Chinei la cipuri avansate pentru inteligență artificială. Printre elementele menționate: în decembrie, Trump a anunțat că Nvidia va putea vinde cipurile H200 unor clienți aprobați din China, în schimbul transferării către guvernul american a 25% din veniturile obținute; Departamentul Comerțului a fost criticat pentru că nu a impus restricții companiei Megaspeed, din Singapore, suspectată că redirecționa cipuri Nvidia către China; secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a spus că alte agenții doreau de luni de zile măsuri, dar responsabilitatea deciziei revenea Departamentului Comerțului. Un fost oficial a declarat pentru The Washington Post că Trump i-ar fi cerut de trei ori lui Lutnick să restricționeze exporturile celor mai puternice cipuri Nvidia, cel mai recent la începutul acestei luni, iar Lutnick s-ar fi opus, invocând riscul unui război comercial cu China. O altă persoană familiarizată cu poziția sa a spus că Lutnick ar fi susținut ideea de a face China dependentă de tehnologia americană pentru inteligență artificială, strategie promovată și de Jensen Huang. Nvidia a afirmat că acuzațiile privind redirecționarea de cipuri de către Megaspeed au fost investigate și infirmate anul trecut. Interesele lui Lutnick și expunerea Cantor Fitzgerald pe Nvidia Potrivit The New York Times, Cantor Fitzgerald, compania de pe Wall Street condusă timp de decenii de Lutnick și administrată acum de fiii săi, a făcut afaceri cu firme din Asia de Sud-Est care operează centre de date și deservesc clienți chinezi, inclusiv Bitdeer, care construiește un centru de date în Malaezia. Cantor ar deține o participație la companie prin investiția sa în Tether, o firmă de criptomonede, iar aceste afaceri ar putea fi afectate de noile reguli privind exporturile. Lutnick nu ar deține direct acțiuni Nvidia, potrivit declarațiilor sale financiare, și a promis că își va vinde participația la Cantor Fitzgerald și că nu se va implica în decizii care ar putea afecta firma. Vânzarea participației ar fi fost finalizată în octombrie 2025, iar controlul asupra firmei ar fi fost preluat de trusturi controlate de fiul său Brandon și de alte entități. Cantor a raportat, într-un document depus în august la autoritățile americane de reglementare, că avea aproximativ 1,8 milioane de acțiuni Nvidia la sfârșitul lunii iunie, evaluate atunci la circa 362 de milioane de dolari (aprox. 1,63 miliarde lei). Compania a susținut însă că deținerile sunt, în principal, pentru a deservi clienți care vor să parieze pe evoluția prețului fără să cumpere efectiv acțiunile, prin tranzacții de tip „swap” (contracte derivate prin care două părți își schimbă fluxuri financiare, în funcție de un activ de referință). Context: demisia lui Jensen Huang și presiunea politică pe Nvidia În același material este menționată demisia lui Jensen Huang, anunțată joi, după apariția unor informații privind relații extraconjugale. Scott Bessent a spus la Fox News că Nvidia ar trebui să caute „în afara” companiei următorul director executiv și a cerut companiei să explice dacă a permis ca cele mai avansate cipuri de inteligență artificială să ajungă în China, considerând acest subiect mai important decât scandalul personal. Pentru piețe și pentru industria de semiconductori, combinația dintre expunerea financiară a unor decidenți, politica de export către China și schimbarea de leadership la Nvidia poate amplifica volatilitatea și presiunea de reglementare, însă articolul subliniază că, deocamdată, nu sunt prezentate dovezi de încălcare a legii. [...]

Donald Trump a cerut public reinstalarea lui Jensen Huang la conducerea Nvidia, dar consiliul companiei ar refuza pe fondul unei investigații de securitate națională , potrivit Tom's Hardware . Fostul președinte american ar fi făcut declarațiile luni, la Casa Albă, în fața jurnaliștilor, înaintea unei deplasări în Asia. Întrebat despre revenirea lui Huang, Trump a spus că nu ar avea obiecții și că „mulți oameni” cer întoarcerea acestuia. Miza: guvernanța Nvidia, sub presiunea unei anchete de securitate Elementul cu impact pentru piață este că, dincolo de susținerea politică, decizia pare blocată de o investigație în curs, ceea ce menține incertitudinea asupra conducerii uneia dintre cele mai importante companii din industria cipurilor pentru inteligență artificială. Publicația notează că Trump a susținut că Huang „nu a pus în pericol securitatea națională” și că nu ar fi știut că o persoană menționată în context, Alice Huang , executiv la Megaspeed, era suspectată că ar fi un „activ” al serviciilor de informații chineze. Contextul acuzațiilor menționate în articol Tom’s Hardware leagă cazul de un material anterior despre suspiciunile privind Alice Huang, indicată drept posibilă țintă într-o operațiune de tip „honeypot” (atragerea unei persoane într-o relație pentru a obține informații). Trimiterea din articol este către acest material: Tom's Hardware . În lipsa unor detalii suplimentare în textul citat despre stadiul anchetei sau despre o decizie formală a consiliului, rămâne neclar când și în ce condiții s-ar putea închide subiectul conducerii Nvidia. [...]