Știri
Știri din categoria Externe

Negocierile de la Abu Dhabi riscă să mute discuția de la pacea din Ucraina la o „resetare” a securității europene în format Rusia–SUA, un cadru care ar lăsa Europa și Ucraina în afara deciziei, potrivit unei analize citate de Digi24. Miza, în lectura fostului diplomat rus Boris Bondarev, este una de arhitectură de securitate: Kremlinul încearcă să transforme negocierile de pace într-un dialog despre „sfere de influență”.
Bondarev, care a demisionat în 2022 în semn de protest față de invazia Rusiei, susține într-un text publicat de Moscow Times că „câștigul” Moscovei la Abu Dhabi nu ține de progrese spre încetarea războiului, ci de faptul că Vladimir Putin ar avea motive să creadă că discuțiile pot aluneca spre o negociere directă cu Washingtonul despre securitatea Europei și despre „cauzele fundamentale ale războiului” — formulare care, în interpretarea autorului, acoperă dorința Kremlinului de a dicta politica statelor vecine.
Deși întâlnirea a fost descrisă ca una trilaterală, cu SUA în rol de mediator între Rusia și Ucraina, Bondarev afirmă că Moscova ar fi cerut excluderea ucrainenilor și înlocuirea formatului cu un dialog Rusia–SUA despre securitatea Europei, fără participarea Europei și a Ucrainei.
Din perspectiva Kremlinului, aceasta ar fi „înțelegerea ideală”: soarta Ucrainei și a europenilor ar urma să fie decisă între Rusia — care se consideră adversarul Europei — și Statele Unite, aflate la distanță geografică de continent.
Analiza mai notează că încercările europenilor de a obține un loc la masa negocierilor de la Abu Dhabi „nu au adus decât umilință”, în condițiile în care ar fi avut un rol secundar, limitat la discuții preliminare cu americanii și ucrainenii.
Bondarev pune această slăbiciune pe seama faptului că Europa „nu acordă nicio importanță acțiunilor concrete”: vorbește despre înarmare și autonomie strategică, dar face puțin pentru a transforma aceste obiective în realitate. În logica autorului, dacă Europa vrea să conteze în negocieri, are nevoie de o politică proprie, cu obiective urmărite consecvent, indiferent de mișcările altor actori.
După întâlnirea de la Abu Dhabi, Rusia „și-a păstrat poziția” și își continuă războiul împotriva Ucrainei, iar Bondarev susține că Occidentul evită reacții ferme, de teama escaladării sau pentru a nu „supăra prea mult Moscova”.
Concluzia sa este că, în încercarea de a păstra o stare de confort pe termen scurt, atât SUA, cât și Europa riscă să piardă tocmai securitatea — iar alternativa ar fi acceptarea unor costuri politice și economice imediate pentru a urmări o pace durabilă, nu un aranjament de tip „sfere de influență”.
Recomandate

Schimbarea de poziție a lui Donald Trump privind Ucraina mută negocierile într-un format care riscă să lase Europa și Kievul fără influență directă , în condițiile în care Moscova respinge explicit participarea europeană la următoarea rundă de discuții, potrivit Kyiv Post . Președintele SUA a declarat luni, 16 noiembrie, că va discuta războiul Rusiei împotriva Ucrainei cu Vladimir Putin și Xi Jinping la un summit trilateral programat joi, 19 noiembrie, la Shenzhen, în marja reuniunii APEC. Declarația contrazice poziția anterioară a Casei Albe, care indicase că subiectul Ucraina nu va fi pe agenda întâlnirii, Trump urmând să se concentreze pe dezarmare nucleară și pe războiul din Iran. Înainte de plecarea din Washington, Trump le-a spus reporterilor că va aborda „subiectul” Ucraina și a susținut că ambele părți au pierderi mari, sugerând totodată că Putin „dă înapoi puțin” și ar vrea să se încheie conflictul. Beijingul a comunicat că întâlnirea va viza „protejarea păcii mondiale” și stabilitatea strategică, fără să menționeze explicit Ucraina. Miza pentru Europa: riscul unui „troc” geopolitic fără reprezentare Formatul summitului de la Shenzhen – fără reprezentanți ucraineni sau europeni – este prezentat ca o oportunitate pentru Putin de a proiecta Rusia drept putere globală și de a discuta războiul ca parte a unui aranjament mai larg între Washington, Moscova și Beijing, fără Kiev și aliații săi europeni la masă. Reacțiile europene citate în material indică o preocupare centrală: ca SUA să nu ajungă la înțelegeri „surpriză” și ca presiunea să nu fie mutată de pe agresor pe victimă. Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a criticat formatul summitului, iar cancelarul german Friedrich Merz a cerut Washingtonului să evite acorduri neașteptate și să acționeze în coordonare cu „Team Europe” și „Team Ukraine”. Două piste diplomatice în paralel: Shenzhen și Berlin Joi, 19 noiembrie, sunt programate două reuniuni în paralel: summitul din China și o întâlnire la Berlin găzduită de Friedrich Merz, alături de președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Andy Burnham. Potrivit aceleiași surse, reuniunea de la Berlin ar urma să reunească peste 20 de șefi de stat și de guvern și să se concentreze pe apărarea Ucrainei, garanții de securitate postbelice și continuarea sprijinului militar, cu accent pe finanțarea apărării Kievului în 2027. Trump urmează să fie însoțit la Shenzhen de secretarul de stat Marco Rubio și de secretarul Trezoreriei Scott Bessent. În același timp, emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner li se atribuie participarea la discuțiile de la Berlin; Axios este citat cu afirmația unui oficial american care a descris reuniunile paralele drept un „efort diplomatic coordonat”. Rusia blochează rolul Europei în negocierile de pace Pe fond, problema imediată pentru europeni este accesul la masa negocierilor. Conform Reuters , Kushner și Witkoff au discutat cu consilierul de politică externă al Kremlinului, Yuri Ushakov, înainte de întâlniri cu reprezentanți ucraineni și europeni. Deși emisarii americani ar fi împins spre discuții directe între Moscova și guverne europene, Ushakov a spus că Rusia nu a acceptat participarea Europei la următoarea rundă de negocieri de pace. Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a confirmat că echipele de negociere ucrainene, americane și europene au avut discuții dificile și a anunțat continuarea lor la Berlin pentru a conveni pași concreți. În mesajul său de seară, Zelenski a cerut „un final demn” al războiului și garanții de securitate pentru Ucraina, menționând că, pentru prima dată, Europa a participat cu un grup complet de negociere, incluzând Franța, Germania, Marea Britanie, Italia, Polonia, Comisia Europeană, Consiliul European și NATO. Kushner a afirmat că Washingtonul a făcut progrese spre o înțelegere și a enumerat trei priorități: garanții de securitate credibile împotriva unei noi agresiuni ruse, o cale către aderarea la UE și un plan de reconstrucție post-război, adăugând că orice acord final trebuie acceptat atât de Ucraina, cât și de Rusia. În acest context, testul real rămâne dacă una dintre cele două piste diplomatice poate determina Kremlinul să oprească războiul pe care l-a început. [...]

Japonia a ridicat avioane de vânătoare și a transmis un protest diplomatic către Rusia după ce două aeronave „presupuse a fi rusești” au pătruns în spațiul său aerian, potrivit news.ro . Incidentul adaugă presiune pe arhitectura de securitate din regiune, cu efecte directe asupra nivelului de alertă și a costurilor operaționale pentru forțele japoneze. Aeronavele au intrat în spațiul aerian al Japoniei în apropierea insulei Okinoshima , în sud-vestul prefecturii Fukuoka, la scurt timp după ora 4:00 dimineața, marți (ora 19:00 GMT, luni), conform informațiilor preluate de news.ro de la France24. Reacția operațională: interceptare și avertizare Forțele de Apărare ale Japoniei au mobilizat avioane de vânătoare pentru a avertiza aeronavele, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului, Minoru Kihara. În practică, astfel de misiuni de interceptare înseamnă activarea rapidă a capabilităților aeriene și consum de resurse (ore de zbor, personal, logistică), chiar dacă sursa nu oferă detalii despre durata operațiunii sau tipul de aeronave implicate. Escaladare diplomatică: „protest foarte ferm” către Moscova Guvernul japonez a calificat incidentul drept o încălcare gravă a suveranității și o amenințare la adresa securității naționale. Minoru Kihara a declarat: „Încălcarea spațiului nostru aerian național de către aeronave rusești nu reprezintă doar o gravă încălcare a suveranității țării noastre, ci și o amenințare la adresa securității noastre și este complet inacceptabilă”. Totodată, Japonia a transmis Rusiei, pe canale diplomatice, un „protest foarte ferm” și a cerut măsuri pentru prevenirea repetării unui astfel de incident. În acest stadiu, identitatea aeronavelor este prezentată ca presupunere („presupuse a fi rusești”), iar news.ro nu indică un răspuns oficial al Moscovei. [...]

Un posibil avariat grav al Podului Crimeei ar putea lovi direct logistica militară rusă și fluxurile comerciale din zonă , după ce imagini apărute online ar indica un prăbușire parțială a construcției, potrivit Bild . Publicația notează că Ucraina ar fi reluat atacurile asupra așa-numitului Pod al Crimeei, o infrastructură cu importanță strategică pentru Rusia, care leagă teritoriul rus de peninsula Crimeea, anexată ilegal în 2014. Conform lui Anton Gherașcenko, consilier al Ministerului ucrainean de Interne, atacul ar fi fost executat cu o rachetă de croazieră de tip FP-5 „Flamingo”. Ce se știe oficial și ce rămâne neconfirmat Autoritățile ruse au confirmat atacuri asupra podului și au anunțat blocarea (închiderea) acestuia, însă, la momentul relatării, nu confirmaseră un eventual prăbușire, mai scrie publicația. Bild precizează că fotografiile care circulă ar „urma să arate” un colaps parțial, ceea ce indică faptul că autenticitatea și amploarea avariilor nu sunt încă validate independent în materialul citat. De ce contează: presiune pe aprovizionarea Crimeei și pe transportul maritim Dacă informația despre prăbușire se confirmă, consecința imediată ar fi agravarea problemelor de aprovizionare pentru Crimeea, într-un context în care ruta a fost deja folosită mai restrictiv din cauza riscului de atacuri cu drone, potrivit articolului. Podul a funcționat mult timp și ca rută de aprovizionare pentru armata rusă, pentru transportul de trupe, combustibil și echipamente către Crimeea și mai departe spre sudul Ucrainei. În plus, materialul subliniază o potențială lovitură și pentru traficul comercial: imaginile ar indica și blocarea conexiunii maritime de sub pod, o rută importantă pentru navele care tranzitează între Marea Azov și Marea Neagră. Context: țintă militară și simbol politic Pentru Moscova, podul are și o încărcătură simbolică ridicată, fiind un proiect de prestigiu inaugurat personal de Vladimir Putin . Ucraina consideră construcția un obiectiv ridicat ilegal și, implicit, o țintă militară legitimă, mai notează Bild. [...]

Lovirea repetată a Podului Kerci în mai puțin de 24 de ore riscă să blocheze o rută logistică esențială pentru Rusia către Crimeea ocupată , după ce autoritățile instalate de Moscova au anunțat suspendarea traficului, potrivit TWZ . Șeful administrației ruse din Crimeea, Serghei Aksionov, a confirmat pe Telegram că „inamicul a atacat din nou Podul Crimeei” în jurul orei 1:34, marți dimineață (ora locală), precizând că „în prezent, traficul este suspendat”. Acesta le-a cerut locuitorilor și vizitatorilor să evite deplasările spre pod și să țină cont de restricții la planificarea rutelor, insistând să fie urmărite doar „surse oficiale”. Ce se știe despre al doilea atac și ce rămâne neconfirmat Pe rețelele sociale au apărut înregistrări care ar arăta explozii și incendii în zona podului. Un clip ar surprinde o explozie în ceea ce pare a fi aceeași porțiune lovită anterior, iar structura ar părea că „își pierde forma”, însă calitatea imaginilor este slabă, iar autenticitatea și efectele loviturii nu pot fi stabilite cu certitudine din materialele disponibile, notează publicația. Până la momentul relatării, oficiali ucraineni nu își asumaseră public al doilea atac. Context: primele indicii de avarie și implicații operaționale A doua lovitură vine după un prim atac, cu câteva ore înainte, despre care amploarea pagubelor rămâne neclară. Totuși, existau „semne foarte vizibile” că deschiderea rutieră principală, pe partea Kerci, ar fi fost avariată. Imagini difuzate la televiziunea rusă arătau avarii semnificative: segmentul rutier principal ar fi suferit o lovitură directă în zona arcului, cu deformări vizibile ale structurii. De asemenea, imagini satelitare analizate de TWZ indicau semne de avarie în jurul arcului, în linie cu ce se vede în reportajul TV, și posibile urme de arsură la capătul opus al segmentului rutier principal (fără a fi clar dacă sunt legate de primul atac). Publicația mai menționează indicii că arcul avariat ar fi fost înclinat cu 4,9 grade după primul atac, un nivel de deteriorare care ar putea limita sever încărcăturile pe care deschiderea le poate suporta în siguranță. De ce contează: legătura rutieră și feroviară către Crimeea Potrivit TWZ, atacul de luni a fost primul în peste un an asupra podului, după ce trei atacuri anterioare îl avariaseră. Dincolo de valoarea simbolică, Podul Kerci este o conexiune critică rutieră și feroviară pentru transferul de personal militar, echipamente și aprovizionare între Rusia continentală și Crimeea ocupată. Escaladare mai largă, semnalată în paralel Într-o actualizare, TWZ citează o relatare din Financial Times potrivit căreia primarul Kievului, Vitali Kliciko, ar fi spus că există rapoarte preliminare privind lovirea de către rachete balistice rusești a podurilor de nord și de sud din capitala Ucrainei. În același context, este menționată ideea unei posibile intensificări a atacurilor asupra infrastructurii de poduri de ambele părți. Materialul rămâne în curs de actualizare, iar detaliile privind amploarea pagubelor și natura exactă a celui de-al doilea atac nu sunt, deocamdată, confirmate independent în informațiile prezentate. [...]

Închiderea completă a frontierei Estoniei cu Rusia de la 1 decembrie riscă să blocheze unul dintre puținele coridoare terestre rămase între UE și Rusia , într-un context în care Tallinnul invocă o presupusă tentativă de sabotaj atribuită serviciilor ruse, potrivit Agerpres . Decizia Estoniei vizează închiderea „tuturor punctelor de trecere la frontiera estono-rusă începând de la 1 decembrie”, după ce autoritățile estone au anunțat că au dejucat o tentativă de incendiere a unei uzine de drone, acțiune care, potrivit Tallinnului, ar fi fost orchestrată de GRU, serviciul de informații militar rus. Kremlinul a respins acuzațiile și a criticat măsura, prin vocea purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov , care a susținut că declarațiile Estoniei nu au bază factuală. „Aceste declarații nu au niciun temei. Nicio probă, absolut nimic!” Tot Peskov a comparat închiderea frontierei cu ridicarea unui „zid”, afirmând că astfel de măsuri „nu au adus nimic bun” celor care le-au adoptat. Ce se închide și de ce contează operațional Estonia, stat membru al UE și NATO, menținea deschise trei puncte de frontieră cu Rusia — Narva , Luhamaa și Koidula — pentru trecerea pietonilor și a mărfurilor. Închiderea lor ar reduce și mai mult opțiunile de tranzit terestru între Uniunea Europeană și Rusia, într-un moment în care astfel de rute au devenit rare după declanșarea războiului din Ucraina. Narva are o importanță practică aparte: punctul de trecere este descris ca fiind deosebit de aglomerat vara și în perioada sărbătorilor de iarnă, tocmai pentru că este unul dintre puținele puncte terestre UE–Rusia rămase funcționale. Context: restricții deja în vigoare la Narva Fluxul prin Narva era deja limitat: trecerea vehiculelor prin acest punct a fost suspendată în februarie 2024, măsură atribuită de Agerpres părții ruse. Închiderea completă anunțată de Estonia ar extinde restricțiile și asupra celorlalte forme de tranzit și asupra celorlalte puncte de trecere. În plan mai larg, materialul notează că, de la ofensiva la scară largă lansată de Moscova în Ucraina în februarie 2022, mai multe state din UE au acuzat Rusia de acte de sabotaj pe teritoriul lor, acuzații pe care Moscova le contestă în acest caz. [...]

Înfrângerile recente ale forțelor yemenite susținute de Arabia Saudită cresc riscul unei noi presiuni militare asupra Aden ului , pe fondul avansului rapid al rebelilor houthi și al unei schimbări la vârful comenzii coaliției saudite, potrivit The Jerusalem Post . Houthii „sunt în marș”, iar forțele guvernului yemenit au prezentat retragerile drept o „redistribuire” menită să scurteze unele linii ale frontului din apropierea Adenului. În paralel, însă, persistă îngrijorări legate de evoluția situației din teren. Un element cu greutate operațională este schimbarea comandantului care supraveghează coaliția saudită împotriva houthilor, după ce aliații Yemenului sprijiniți de Riad au fost forțați să se retragă din porțiuni întinse de teritoriu, conform unei relatări Reuters citate de publicație. În același context, articolul notează că houthii au făcut câștiguri rapide după ce conflictul SUA–Iran a „reaprins” în această vară războiul civil înghețat din Yemen, readucând Arabia Saudită într-o confruntare mai directă cu gruparea. De ce contează Adenul și ce indică mișcările din sud Miza imediată este posibilitatea ca houthii să vizeze Adenul, capitala temporară a guvernului yemenit recunoscut internațional. Publicația amintește că un avans houthi spre Aden în 2015 a declanșat intervenția Arabiei Saudite alături de alte state arabe, iar acum acea intervenție este „testată” din nou. În teren, articolul indică faptul că houthii au recucerit zone din jurul Bab al-Mandeb și au strâns asediul asupra Taiz, iar apoi ar fi avansat spre zona de coastă sudică Khor Omairh, la aproximativ 100 km de Aden. Schimbări de comandă la Riad și semnale de risc În plan militar, sunt menționate numiri noi în Arabia Saudită, prezentate ca parte a pregătirilor pentru „ce urmează”. Arab News, citat de The Jerusalem Post , relatează că regele Salman l-a numit pe șeful Statului Major General, lt. gen. Fayyad bin Hamed Al-Ruwaili, comandant al Forțelor Întrunite, pe lângă rolul actual, și l-a desemnat pe lt. gen. Fahad bin Hamad Al-Salman consilier al ministrului apărării pentru afaceri militare. Separat, Basha Report, un forum de consultanță pe riscuri, a apreciat pe 17 noiembrie că, deși houthii susțin public că nu intenționează să atace Adenul și afirmă că urmăresc doar forțele susținute de Arabia Saudită, evoluțiile de pe frontul Karish „merită o atenție deosebită”. Presiune pe rutele terestre și vulnerabilități pe câmp deschis Analiza citată în articol avertizează că un avans houthi din Karish ar crește presiunea asupra apărării nordice a Adenului, iar prezența lor în Ras al-Arah ar amenința abordările din vest. În acest scenariu, coridorul estic prin Abyan și Shabwah ar rămâne principala ieșire terestră a Adenului în afara zonelor aflate sub control houthi. În același timp, publicația notează că, dacă houthii continuă înaintarea de-a lungul coastei sau depășesc frontul Kirsh (Karish), ar ajunge „la distanță de lovire” de Aden, într-o zonă de câmpie litorală deschisă. Această geografie le-ar putea permite înaintări rapide, dar i-ar expune și la lovituri aeriene atunci când se deplasează în coloane pe drumurile de coastă. În lipsa unor date independente suplimentare în material despre amploarea exactă a forțelor și pierderilor, indicatorul principal rămâne dinamica de pe frontul Karish și capacitatea forțelor pro-guvernamentale de a stabiliza liniile din jurul Adenului. [...]