Știri
Știri din categoria Externe

SUA testează o formulă de pace care condiționează securitatea Ucrainei de concesii teritoriale, potrivit Digi24, care citează informații publicate de The Wall Street Journal, pe baza unor surse din cercuri diplomatice. Discuțiile ar fi avut loc în întâlniri cu ușile închise, inclusiv într-o reuniune de șase ore în Florida, cu participarea unor oficiali ucraineni și a reprezentanților Marii Britanii, Franței și Germaniei.
Inițiativa ar fi fost promovată în ultimele luni de emisarii speciali ai președintelui SUA, Steve Witkoff și Jared Kushner, care ar fi abordat de mai multe ori ideea aderării Ucrainei la NATO „în schimbul unor concesii teritoriale” față de Rusia, relatează WSJ, potrivit The Moscow Times.
Conform surselor citate, SUA ar lua în calcul două variante pentru încetarea războiului:
Potrivit materialului, Kushner ar fi discutat ideea săptămâna trecută în întâlniri la Abu Dhabi, unde a fost prezentă și delegația rusă, și la Dublin, inclusiv cu președintele Volodimir Zelenski și cu oficiali europeni.
Cu o zi înainte de publicarea informațiilor, Kushner a declarat că SUA ar fi convins Kremlinul că garanțiile pentru Ucraina trebuie să se bazeze pe principiul Articolului 5 din Tratatul NATO (apărare colectivă). În replică, adjunctul șefului Ministerului rus de Externe, Serghei Riabkov, a spus că pentru Moscova aderarea Ucrainei la NATO este „inacceptabilă”.
„Aș dori să spun că până și ideea unei formule pentru o cvasiaderare a Ucrainei la NATO, precum și căutarea unui fel de – între ghilimele – «soluție creativă» în acest domeniu, reprezintă o opțiune inacceptabilă pentru noi.”
La mijlocul lunii noiembrie, Zelenski a confirmat că SUA l-au întrebat dacă este dispus să se retragă din Donbas în schimbul aderării la NATO. Potrivit Digi24, liderul ucrainean a spus că Kievul nu intenționează să cedeze teritorii, dar a adăugat că tema ar putea ajunge în dezbatere publică dacă SUA și alți membri NATO ar confirma propunerea Washingtonului.
În același timp, surse citate de WSJ susțin că, la negocierile de la Abu Dhabi, reprezentanții ruși ar fi cerut direct Kievului să renunțe la intenția de a adera la NATO. The New York Times a relatat anterior că Rusia ar condiționa un acord și de retragerea NATO la granițele din 1997 și de neimplicarea Ucrainei în politica comună de apărare a Alianței.
Informațiile despre scenariile discutate provin din surse diplomatice citate de WSJ, iar detaliile nu sunt confirmate public de părțile implicate în materialul preluat de Digi24.
Recomandate

Schimbul de prizonieri Rusia–Ucraina intră în faza de execuție , după ce Moscova susține că procedurile de coordonare sunt aproape încheiate, potrivit Mediafax . Kremlinul afirmă că operațiunea ar putea avea loc „în viitorul apropiat”, în timp ce serviciile de informații ale celor două țări verifică listele finale. Dmitri Peskov , purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat într-o conferință de presă că schimbul se află în „etapele finale de coordonare”. Declarațiile au fost relatate de Kyiv Post și, potrivit agenției ruse de stat RIA Novosti, schimbul este pregătit de structurile de informații ale Rusiei și Ucrainei, care verifică persoanele ce urmează să fie incluse. Dimensiunea schimbului și miza operațională În contextul negocierilor mediate de Statele Unite, desfășurate la Abu Dhabi pe 11 noiembrie, Rusia și Ucraina ar fi ajuns la un acord de principiu pentru un schimb amplu de prizonieri. Pe 13 noiembrie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că cele două părți au convenit să schimbe între 1.200 și 1.300 de prizonieri de război de fiecare parte. Zelenski a spus că negociatorii încearcă încă să stabilească numărul exact al persoanelor care vor fi eliberate. „Semnalul principal a fost realizarea celui mai mare schimb din tot războiul”, a declarat Volodimir Zelenski. Ce urmează și ce rămâne neclar Potrivit informațiilor prezentate, consultările ar fi continuat ulterior la Moscova, după discuții între Vladimir Putin și trimișii speciali ai SUA, Steve Witkoff și Jared Kushner, iar rezultatul ar fi fost un acord pentru eliberarea a peste 1.000 de prizonieri de fiecare parte. Momentul exact al schimbului și cifra finală nu sunt confirmate în material, însă Kremlinul indică faptul că verificarea listelor este în curs și că operațiunea ar putea avea loc în perioada imediat următoare. Dacă se concretizează, schimbul ar depăși ca amploare operațiunile recente, inclusiv repatrierea din 23 octombrie, când Ucraina a adus acasă 270 de militari și civili. [...]

Donald Trump ar putea accepta garanții de securitate pentru Ucraina după modelul Articolului 5 din NATO , potrivit Al Jazeera , care îl citează pe trimisul special Jared Kushner . Miza este una de arhitectură de securitate: o astfel de formulă ar apropia Ucraina de protecția colectivă a NATO fără a confirma, cel puțin deocamdată, o aderare propriu-zisă. Kushner a spus că președintele SUA este „deschis” la oferirea unor garanții „bazate pe Articolul 5” – clauza de apărare mutuală a NATO, care prevede că un atac asupra unui stat membru este considerat un atac asupra tuturor. În material nu sunt oferite detalii despre forma juridică sau despre mecanismul concret prin care ar funcționa aceste garanții pentru Ucraina. Tot Kushner a susținut că Rusia ar fi „confortabilă” cu propunerea. Afirmația nu este însoțită de dovezi sau de o reacție oficială din partea Moscovei în conținutul publicat de Al Jazeera , astfel că gradul de confirmare rămâne neclar. Dacă o astfel de opțiune ar fi urmărită în negocieri, implicația principală ar fi creșterea nivelului de angajament al SUA față de securitatea Ucrainei, cu potențiale consecințe asupra riscului de escaladare și asupra modului în care ar fi calibrate viitoare aranjamente de încetare a focului sau de pace. Materialul nu precizează un calendar sau pași următori. [...]

Statele Unite iau în calcul o garanție de securitate pentru Ucraina „de tip Articolul 5”, dar condiționată de interesul american , potrivit declarațiilor emisarului Jared Kushner , făcute la Berlin, relatează Agerpres . Mesajul indică o posibilă schimbare de calibru în discuțiile despre arhitectura de securitate post-război, fără a echivala însă cu aderarea Ucrainei la NATO. Ce înseamnă „protecție de tip NATO” și care este condiția-cheie Kushner a spus că acordarea unei garanții de securitate similare cu cea prevăzută în Articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord (principiul apărării colective) este „o decizie cu adevărat importantă”. El a precizat că președintele Donald Trump este „deschis acestei idei”, dar numai în măsura în care „trebuie să servească intereselor Statelor Unite”. Declarațiile au fost făcute după participarea lui Kushner, alături de Steve Witkoff, la reuniunea de la Berlin a aliaților Kievului , în prezența liderilor Germaniei, Ucrainei, Franței și Regatului Unit. Unde se leagă discuția: un eventual acord de pace În contextul unui posibil acord de pace, Ucraina cere garanții de securitate suficient de solide pentru a descuraja un nou atac al Rusiei, după invazia începută în februarie 2022. Kushner a susținut că Rusia ar fi acceptat „conceptul” ca orice garanție de securitate pentru Ucraina să se bazeze pe Articolul 5, pe care l-a numit „piatra de temelie” a apărării colective a NATO. Semnal politic către Europa: „nu impunem nimic unilateral” Emisarul american a mai afirmat că Donald Trump i-a sunat pe liderii reuniți la Berlin și că vrea să ajungă la un acord cu Ucraina „cu Europa alături”. În același cadru, Kushner a insistat că Washingtonul urmărește un demers „coerent” și că nu încearcă să impună o soluție unilaterală. În plus, el a spus că pozițiile Statelor Unite și ale Europei privind Ucraina „converg din ce în ce mai mult”, fără a oferi detalii suplimentare despre pașii următori sau despre forma concretă a garanțiilor discutate. [...]

Rusia încearcă să aducă Europa la masa negocierilor, dar în condiții stabilite la Moscova , după ce Washingtonul ar fi presat „destul de insistent” pentru includerea europenilor în discuțiile privind pacea în Ucraina, potrivit Digi24 . Președintele Vladimir Putin a declarat, în China, că Rusia a propus ca reprezentanții europeni să vină la Moscova pentru a-și „clarifica poziția” înainte de stabilirea formatului viitoarelor discuții. Mesajul vine în contextul în care negocierile s-au desfășurat până acum în principal între Moscova, Washington și Kiev, fără progrese semnificative. Miza: includerea Europei, dar cu „filtru” înainte de formatul negocierilor Putin a argumentat că nu are sens discutarea problemelor de securitate europeană fără participarea europenilor, însă a condiționat implicarea acestora de o etapă preliminară, la Moscova, pentru a stabili ce poziție au și „ce vor aduce” la discuții. „Nu ne opunem (participării europene), dar trebuie să înțelegem ce va aduce Europa la aceste discuții.” „Prin canale diplomatice, am propus ca reprezentanții europeni să vină la Moscova, pentru a putea stabili care este poziția lor. După aceea, vom decide în ce format vom continua dialogul cu Ucraina”. În relatarea Digi24, informațiile sunt atribuite agenției Reuters , care notează și că Putin a făcut aceste declarații după un summit în China cu președinții chinez și american. Context: discuții reluate după nouă luni, cu rezultate limitate Sursa arată că oficiali ruși, ucraineni și americani au avut discuții la Abu Dhabi săptămâna trecută, pentru prima dată în ultimele nouă luni. Părțile au convenit asupra unui schimb important de prizonieri, însă nu au existat „prea multe alte progrese concrete”. Implicarea europeană ar reprezenta, în această logică, o nouă etapă în eforturile de a opri conflictul care durează de aproape cinci ani și care a rezistat încercărilor președintelui american Donald Trump de a obține un acord de pace. Ce urmează: presiune diplomatică în paralel cu reuniunile europene În același timp, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , s-a aflat joi la Berlin la un summit al „Coaliției de Voință ”, găzduit de liderii Germaniei, Franței și Marii Britanii. Întâlnirea a avut loc la scurt timp după discuțiile trilaterale din China dintre Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping, menționează Digi24. [...]

Jared Kushner spune că Donald Trump urmărește un acord cu Ucraina cu implicarea Europei. Potrivit Agerpres , emisarul american a declarat joi că președintele SUA i-a sunat pe liderii reuniți la Berlin în cadrul „ Coaliției Voinței ” și că vrea să ajungă la un acord cu Ucraina „cu Europa alături”. Informația este relevantă prin semnalul de coordonare transatlantică pe dosarul ucrainean, în condițiile în care Kushner indică faptul că Trump ar urmări o formulă de înțelegere care să includă explicit partea europeană, nu doar un aranjament bilateral SUA–Ucraina. Articolul Agerpres citează AFP și menționează că discuția telefonică a avut loc în contextul reuniunii de la Berlin a „Coaliției Voinței”. Materialul integral este însă disponibil doar abonaților, astfel că nu sunt oferite detalii suplimentare despre conținutul propunerii sau despre calendarul unor eventuale negocieri. [...]

Mesajul atribuit lui Donald Trump despre oprirea finanțării Ucrainei riscă să mute o parte din costul războiului pe bugetele europene , într-un moment în care liderii UE se tem că sunt împinși în afara negocierilor dintre marile puteri, potrivit Digi24 . Informația apare după o reuniune la care Trump a participat la câteva ore de la întâlnirea sa cu Vladimir Putin și Xi Jinping, în China, însă Casa Albă contestă interpretarea că președintele american ar fi cerut oprirea ajutorului pentru Kiev. Potrivit unor oficiali europeni citați de presa internațională, Trump le-ar fi transmis liderilor europeni că ar trebui să oprească finanțarea Ucrainei. În același timp, un oficial american citat de Politico susține că „nu este corect” să se afirme că Trump a cerut oprirea finanțării, iar un purtător de cuvânt al Casei Albe a descris discuția drept una cu ton „mai degrabă pozitiv”, axată pe ideea încheierii războiului și a costurilor acestuia. Ce s-a discutat și de ce contează pentru Europa Întâlnirea trilaterală Trump–Putin–Xi a avut loc la Shenzhen și a durat 90 de minute, iar cei trei lideri au convenit asupra unui plan în patru puncte pentru „reformarea ordinii mondiale”, notează Digi24, citând presa internațională. În paralel, liderii europeni au urmărit evoluțiile de la un summit organizat la Berlin „în semn de solidaritate cu Ucraina”, pe fondul îngrijorărilor legate de apropierea afișată de Trump față de Putin și de faptul că europenii au fost ținuți la distanță de discuțiile marilor puteri. Trump ar fi ridicat, în discuția cu europenii, tema ajutorului financiar „de miliarde de euro” acordat Ucrainei, sugerând că statele ar putea economisi bani dacă războiul s-ar încheia, potrivit unor oficiali europeni citați de Politico și The Telegraph. Reacții: avertismente despre efectul de încurajare a Rusiei În Europa, liderii i-au transmis lui Trump că Putin „nu este prietenul nostru și nu va fi niciodată”, iar premierul danez Mette Frederiksen a spus, la reuniunea „Coaliției celor dispuși” de la Berlin, că liderul rus ar putea deveni „și mai îndrăzneț” după întâlnire. Contextul de securitate: amenințările lui Putin și atacul asupra podului din Crimeea Temerile europenilor au fost amplificate de declarațiile lui Putin după întâlnirea trilaterală. Liderul de la Kremlin a afirmat că Rusia va răspunde la atacurile asupra podului din Crimeea și a avertizat că reacția va fi „mult mai dureroasă” decât pagubele provocate podului. Armata ucraineană a confirmat că a lovit podul rutier și feroviar pentru a treia oară în această săptămână, potrivit Digi24. Putin a invocat și îngrijorări legate de posibilitatea desfășurării unor trupe europene în Ucraina și a acuzat Europa și Kievul că refuză „concesii” pentru încheierea războiului. Declarația comună și mizele economice: energie și instituții internaționale Cei trei lideri au emis o „declarație de pace” care include angajamente privind reformarea ONU, creșterea aprovizionării cu combustibili fosili, susținerea imunității oficialilor de stat în fața instanțelor internaționale și discuții despre prevenirea proliferării nucleare. În declarația comună, au convenit și că Curtea Penală Internațională (CPI) și „organisme similare” nu ar trebui să „abuzeze” de jurisdicție, iar Trump a descris CPI drept „scăpată de sub control”. Documentul mai menționează intenția de a asigura „fluxuri stabile de energie” și de a intensifica producția de produse petroliere rafinate, pe fondul scumpirii petrolului din acest an, în contextul războaielor menționate în articol. Ce urmează: incertitudine asupra poziției SUA și presiune pe capitalele europene Din informațiile prezentate, rămâne neclar dacă Trump a cerut explicit oprirea finanțării Ucrainei sau dacă discuția a vizat, mai general, costurile războiului și presiunea pentru un acord. Cert este că, pe fondul excluderii europenilor din discuțiile marilor puteri, orice semnal de reducere a sprijinului american sau de reorientare a responsabilității financiare poate crește presiunea asupra bugetelor europene și asupra coeziunii politice privind continuarea sprijinului pentru Kiev. Sursă secundară citată în material: The Independent . [...]