Știri
Știri din categoria Externe

Jared Kushner spune că Donald Trump urmărește un acord cu Ucraina cu implicarea Europei. Potrivit Agerpres, emisarul american a declarat joi că președintele SUA i-a sunat pe liderii reuniți la Berlin în cadrul „Coaliției Voinței” și că vrea să ajungă la un acord cu Ucraina „cu Europa alături”.
Informația este relevantă prin semnalul de coordonare transatlantică pe dosarul ucrainean, în condițiile în care Kushner indică faptul că Trump ar urmări o formulă de înțelegere care să includă explicit partea europeană, nu doar un aranjament bilateral SUA–Ucraina.
Articolul Agerpres citează AFP și menționează că discuția telefonică a avut loc în contextul reuniunii de la Berlin a „Coaliției Voinței”. Materialul integral este însă disponibil doar abonaților, astfel că nu sunt oferite detalii suplimentare despre conținutul propunerii sau despre calendarul unor eventuale negocieri.
Recomandate

Statele Unite iau în calcul o garanție de securitate pentru Ucraina „de tip Articolul 5”, dar condiționată de interesul american , potrivit declarațiilor emisarului Jared Kushner , făcute la Berlin, relatează Agerpres . Mesajul indică o posibilă schimbare de calibru în discuțiile despre arhitectura de securitate post-război, fără a echivala însă cu aderarea Ucrainei la NATO. Ce înseamnă „protecție de tip NATO” și care este condiția-cheie Kushner a spus că acordarea unei garanții de securitate similare cu cea prevăzută în Articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord (principiul apărării colective) este „o decizie cu adevărat importantă”. El a precizat că președintele Donald Trump este „deschis acestei idei”, dar numai în măsura în care „trebuie să servească intereselor Statelor Unite”. Declarațiile au fost făcute după participarea lui Kushner, alături de Steve Witkoff, la reuniunea de la Berlin a aliaților Kievului , în prezența liderilor Germaniei, Ucrainei, Franței și Regatului Unit. Unde se leagă discuția: un eventual acord de pace În contextul unui posibil acord de pace, Ucraina cere garanții de securitate suficient de solide pentru a descuraja un nou atac al Rusiei, după invazia începută în februarie 2022. Kushner a susținut că Rusia ar fi acceptat „conceptul” ca orice garanție de securitate pentru Ucraina să se bazeze pe Articolul 5, pe care l-a numit „piatra de temelie” a apărării colective a NATO. Semnal politic către Europa: „nu impunem nimic unilateral” Emisarul american a mai afirmat că Donald Trump i-a sunat pe liderii reuniți la Berlin și că vrea să ajungă la un acord cu Ucraina „cu Europa alături”. În același cadru, Kushner a insistat că Washingtonul urmărește un demers „coerent” și că nu încearcă să impună o soluție unilaterală. În plus, el a spus că pozițiile Statelor Unite și ale Europei privind Ucraina „converg din ce în ce mai mult”, fără a oferi detalii suplimentare despre pașii următori sau despre forma concretă a garanțiilor discutate. [...]

Amenințarea cu represalii rusești după loviturile asupra podului din Crimeea ridică riscul unei noi escaladări militare într-un punct-cheie de infrastructură și simbol pentru Kremlin, potrivit Mediafax . Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a avertizat joi că Moscova va răspunde atacurilor ucrainene asupra podului care leagă teritoriul rus de peninsula Crimeea, promițând represalii „chiar mai dureroase decât cele aplicate de regimul de la Kiev podului”, relatează Le Figaro, citat de Mediafax. Podul a fost lovit de trei ori în această săptămână, conform informațiilor din articol. Podul din Crimeea, țintă cu miză strategică și simbolică Podul care conectează Rusia de Crimeea – anexată de Moscova în 2014 – este descris ca o infrastructură „extrem de simbolică” pentru Kremlin. Atacurile repetate asupra acestui obiectiv cresc presiunea pentru un răspuns militar și pot influența dinamica operațională a conflictului, având în vedere rolul de legătură logistică. Mesaj dublu: represalii și discuții cu europenii În același context, Putin a afirmat că a invitat oficiali europeni la discuții la Moscova, înainte de o posibilă participare a acestora la negocieri directe privind soluționarea războiului din Ucraina. „Prin canale diplomatice, i-am invitat pe europeni să vină la Moscova. Și după aceea vom decide în ce format vom continua negocierile.” Declarația a fost făcută din Shenzhen, China, după întâlnirea cu liderul chinez Xi Jinping și președintele american Donald Trump , potrivit articolului. Putin a mai spus că Moscova nu poate accepta posibilitatea unei cooperări militare între Ucraina și Europa în cadrul unui acord care ar viza încheierea războiului, apreciind că „orice formă de cooperare militară” ridică o problemă pentru Rusia. [...]

Secretarul general al NATO, Mark Rutte , spune că întâlnirea Trump–Putin–Xi nu ar trebui să alarmeze aliații , întrucât discuțiile între liderii marilor puteri nucleare sunt „absolut normale”, relatează Agerpres . Mesajul vine într-un moment în care sprijinul pentru Ucraina și pregătirea negocierilor de pace rămân teme sensibile pentru statele occidentale. Rutte a făcut declarațiile la sosirea la summitul așa-numitei „Coaliții a Voinței”, organizat la Berlin, la care participă aproximativ 40 de țări aliate ale Ucrainei. El a insistat că astfel de întrevederi nu reprezintă un motiv de îngrijorare sau de critică la adresa președintelui american Donald Trump. „Este normal, nu sunt deloc îngrijorat.” De ce contează pentru NATO și pentru sprijinul acordat Ucrainei În argumentația sa, Rutte a pus accent pe faptul că Rusia și Statele Unite sunt „mari puteri nucleare”, iar întâlnirile la vârf între liderii acestora sunt importante pentru gestionarea riscurilor strategice. Întâlnirea dintre președinții Chinei (Xi Jinping), Statelor Unite (Donald Trump) și Rusiei (Vladimir Putin) a avut loc joi, în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC) , desfășurat la Shenzhen, în China. Ce urmează: agenda de la Berlin și negocierile de pace Potrivit lui Rutte, reuniunea de la Berlin are pe agendă: necesitatea continuării sprijinului militar și de altă natură pentru Ucraina pe durata războiului; pregătirile pentru negocierile de pace, reluate săptămâna trecută la Abu Dhabi, în format trilateral, cu medierea Statelor Unite. În același context, Rutte l-a lăudat pe Trump pentru „efortul său herculean” de a obține pacea în Ucraina, afirmând că președintele american lucrează constant în acest sens și că, pentru acest efort, „nu poate fi decât lăudat”. Ce au consemnat Trump, Putin și Xi după întâlnire Agerpres notează că cei trei lideri au consemnat mai multe puncte de consens într-o „declarație de pace”, între care: promovarea reformei Organizației Națiunilor Unite (ONU); creșterea producției de petrol; inițierea unui dialog pentru prevenirea proliferării armelor nucleare. [...]

Schimbul de prizonieri Rusia–Ucraina intră în faza de execuție , după ce Moscova susține că procedurile de coordonare sunt aproape încheiate, potrivit Mediafax . Kremlinul afirmă că operațiunea ar putea avea loc „în viitorul apropiat”, în timp ce serviciile de informații ale celor două țări verifică listele finale. Dmitri Peskov , purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat într-o conferință de presă că schimbul se află în „etapele finale de coordonare”. Declarațiile au fost relatate de Kyiv Post și, potrivit agenției ruse de stat RIA Novosti, schimbul este pregătit de structurile de informații ale Rusiei și Ucrainei, care verifică persoanele ce urmează să fie incluse. Dimensiunea schimbului și miza operațională În contextul negocierilor mediate de Statele Unite, desfășurate la Abu Dhabi pe 11 noiembrie, Rusia și Ucraina ar fi ajuns la un acord de principiu pentru un schimb amplu de prizonieri. Pe 13 noiembrie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că cele două părți au convenit să schimbe între 1.200 și 1.300 de prizonieri de război de fiecare parte. Zelenski a spus că negociatorii încearcă încă să stabilească numărul exact al persoanelor care vor fi eliberate. „Semnalul principal a fost realizarea celui mai mare schimb din tot războiul”, a declarat Volodimir Zelenski. Ce urmează și ce rămâne neclar Potrivit informațiilor prezentate, consultările ar fi continuat ulterior la Moscova, după discuții între Vladimir Putin și trimișii speciali ai SUA, Steve Witkoff și Jared Kushner, iar rezultatul ar fi fost un acord pentru eliberarea a peste 1.000 de prizonieri de fiecare parte. Momentul exact al schimbului și cifra finală nu sunt confirmate în material, însă Kremlinul indică faptul că verificarea listelor este în curs și că operațiunea ar putea avea loc în perioada imediat următoare. Dacă se concretizează, schimbul ar depăși ca amploare operațiunile recente, inclusiv repatrierea din 23 octombrie, când Ucraina a adus acasă 270 de militari și civili. [...]

Vladimir Putin a condiționat discuțiile despre securitatea europeană de prezența europenilor și a respins explicit ideea unei desfășurări de trupe în Ucraina, poziționare care ridică miza politică și de securitate pentru UE într-un moment în care se discută tot mai des despre rolul european în arhitectura de apărare, potrivit News . Declarațiile au fost făcute joi, la Shenzhen (China) , după un summit tripartit cu președintele chinez Xi Jinping și președintele american Donald Trump. Putin a spus că Rusia este pregătită să continue negocierile privind Ucraina și „problemele de securitate europeană”, dar că are nevoie „să înțeleagă mai bine poziția europenilor”, pe care i-a invitat la Moscova pentru discuții, relatează AFP. Linia roșie trasată de Moscova: trupe în Ucraina și cooperare militară UE–Ucraina Putin a calificat drept „inacceptabilă” o desfășurare de trupe în Ucraina, potrivit presei ruse citate de News. În același registru, el a afirmat că „orice formă de potențială cooperare militară între Ucraina și Uniunea Europeană (UE) este o problemă”, în contextul în care Ucraina este stat candidat la aderarea la UE . Totodată, liderul rus a denunțat orientarea UE către înființarea unui „bloc militar și politic”, pe care a descris-o drept „o provocare” la adresa Rusiei. Ce urmărește Rusia în formatul de negociere Putin a susținut că este „inutil să se discute despre probleme de securitate europeană în lipsa reprezentanților europeni” și a indicat că „securitatea Ucrainei trebuie să fie integrată în cadrul global al securității europene”. În același timp, a insistat că Rusia trebuie să știe ce sunt pregătiți europenii să aducă la negocieri „trilaterale” pe cale diplomatică. Într-un alt exemplu legat de relațiile cu Europa, Putin a invocat interzicerea intrării sportivilor ruși pe teritoriul unor țări europene și a afirmat că, „fără o schimbare înăuntrul elitelor politice ale anumitor țări europene”, restabilirea deplină a relațiilor nu va fi posibilă. [...]

Vladimir Putin a folosit întâlnirea trilaterală cu Donald Trump și Xi Jinping pentru a împinge ideea unei „noi Ialta”, sugerând că actorii implicați „vor trebui să se împace cu realitățile” de pe teren – un mesaj care ridică miza pentru orice negociere privind arhitectura de securitate în Europa și, implicit, pentru stabilitatea economică regională , potrivit Digi24 . Putin a fost singurul dintre cei trei lideri care a organizat o conferință de presă după reuniunea din China, unde a prezentat discuțiile ca pe un început de proces, nu ca pe un eveniment simbolic. El a spus că, după declarațiile oficiale, a urmat „o discuție liberă”, pe care a pus-o pe seama atmosferei create de Xi Jinping, și a afirmat că „s-au pus temelia” pentru continuarea dialogului, „în formatul acesta sau altul”. „Noua Ialta” ca justificare pentru acceptarea faptelor împlinite În intervenția sa, liderul de la Kremlin a elogiat înțelegerea de la Ialta, susținând că aceasta ar fi stat la baza ordinii internaționale postbelice și a formării ONU. În același registru, Putin a respins ideea că la Ialta „s-a împărțit lumea”, afirmând că acolo „doar au fost fixate realitățile” de după Al Doilea Război Mondial și sugerând că același tip de acceptare ar urma să se repete și acum. „Și în actualele războaie vor fi nevoiți să se împace cu realitățile.” Ce spune Putin despre negocieri și „compromisurile” propuse de SUA Putin a afirmat că Trump „se străduiește sincer” să încheie mai multe conflicte, inclusiv războiul din Ucraina, dar a invocat complexitatea sistemului politic american ca factor care încetinește deciziile. Totodată, a spus că există „compromisuri” propuse de partea americană, pe care Rusia le-ar susține, iar întrebarea ar fi dacă „alte părți”, inclusiv Ucraina, vor accepta încetarea acțiunilor militare „prin măsuri pașnice”. În aceeași conferință, Putin a reluat afirmația că Rusia „nu a început războiul” și a acuzat autoritățile ucrainene că nu ar dori oprirea conflictului, inclusiv din motive politice interne. Europa, invitată la masă, dar condiționată de „realități” Întrebat despre prezența europenilor la negocieri, Putin a spus că nu au fost stabilite termene, dar că Rusia vrea continuarea discuțiilor. A afirmat că SUA „roagă insistent” Moscova să accepte participarea europenilor, însă a cerut ca Europa să vină cu propriile „compromisuri” și să țină cont de „realitățile actuale”. Putin a mai declarat că a invitat europenii la Moscova „pentru a înțelege poziția lor”, urmând ca apoi să fie decis formatul de continuare a negocierilor privind Ucraina. Podul Kerci: avertisment privind escaladarea Pe tema atacului asupra podului Kerci , Putin a susținut că este un obiectiv civil și a avertizat că, după lovitură, „nu ne vom înțelege”, adăugând că vor exista „lovituri mult mai dureroase”. În același timp, a spus că podul va fi restaurat și că Rusia are resursele necesare. Ce urmează, din informațiile disponibile Din declarațiile prezentate de Digi24 reiese că Moscova încearcă să fixeze cadrul negocierilor în jurul ideii de recunoaștere a „realităților” rezultate din război și să mențină deschis un canal de discuție în format trilateral sau extins. Nu apar, însă, termene concrete pentru negocieri și nici detalii punctuale despre condițiile formulate oficial de Rusia în acest moment. [...]