Știri
Știri din categoria Externe

Rusia încearcă să aducă Europa la masa negocierilor, dar în condiții stabilite la Moscova, după ce Washingtonul ar fi presat „destul de insistent” pentru includerea europenilor în discuțiile privind pacea în Ucraina, potrivit Digi24.
Președintele Vladimir Putin a declarat, în China, că Rusia a propus ca reprezentanții europeni să vină la Moscova pentru a-și „clarifica poziția” înainte de stabilirea formatului viitoarelor discuții. Mesajul vine în contextul în care negocierile s-au desfășurat până acum în principal între Moscova, Washington și Kiev, fără progrese semnificative.
Putin a argumentat că nu are sens discutarea problemelor de securitate europeană fără participarea europenilor, însă a condiționat implicarea acestora de o etapă preliminară, la Moscova, pentru a stabili ce poziție au și „ce vor aduce” la discuții.
„Nu ne opunem (participării europene), dar trebuie să înțelegem ce va aduce Europa la aceste discuții.”
„Prin canale diplomatice, am propus ca reprezentanții europeni să vină la Moscova, pentru a putea stabili care este poziția lor. După aceea, vom decide în ce format vom continua dialogul cu Ucraina”.
În relatarea Digi24, informațiile sunt atribuite agenției Reuters, care notează și că Putin a făcut aceste declarații după un summit în China cu președinții chinez și american.
Sursa arată că oficiali ruși, ucraineni și americani au avut discuții la Abu Dhabi săptămâna trecută, pentru prima dată în ultimele nouă luni. Părțile au convenit asupra unui schimb important de prizonieri, însă nu au existat „prea multe alte progrese concrete”.
Implicarea europeană ar reprezenta, în această logică, o nouă etapă în eforturile de a opri conflictul care durează de aproape cinci ani și care a rezistat încercărilor președintelui american Donald Trump de a obține un acord de pace.
În același timp, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a aflat joi la Berlin la un summit al „Coaliției de Voință”, găzduit de liderii Germaniei, Franței și Marii Britanii. Întâlnirea a avut loc la scurt timp după discuțiile trilaterale din China dintre Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping, menționează Digi24.
Recomandate

Amenințarea cu represalii rusești după loviturile asupra podului din Crimeea ridică riscul unei noi escaladări militare într-un punct-cheie de infrastructură și simbol pentru Kremlin, potrivit Mediafax . Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a avertizat joi că Moscova va răspunde atacurilor ucrainene asupra podului care leagă teritoriul rus de peninsula Crimeea, promițând represalii „chiar mai dureroase decât cele aplicate de regimul de la Kiev podului”, relatează Le Figaro, citat de Mediafax. Podul a fost lovit de trei ori în această săptămână, conform informațiilor din articol. Podul din Crimeea, țintă cu miză strategică și simbolică Podul care conectează Rusia de Crimeea – anexată de Moscova în 2014 – este descris ca o infrastructură „extrem de simbolică” pentru Kremlin. Atacurile repetate asupra acestui obiectiv cresc presiunea pentru un răspuns militar și pot influența dinamica operațională a conflictului, având în vedere rolul de legătură logistică. Mesaj dublu: represalii și discuții cu europenii În același context, Putin a afirmat că a invitat oficiali europeni la discuții la Moscova, înainte de o posibilă participare a acestora la negocieri directe privind soluționarea războiului din Ucraina. „Prin canale diplomatice, i-am invitat pe europeni să vină la Moscova. Și după aceea vom decide în ce format vom continua negocierile.” Declarația a fost făcută din Shenzhen, China, după întâlnirea cu liderul chinez Xi Jinping și președintele american Donald Trump , potrivit articolului. Putin a mai spus că Moscova nu poate accepta posibilitatea unei cooperări militare între Ucraina și Europa în cadrul unui acord care ar viza încheierea războiului, apreciind că „orice formă de cooperare militară” ridică o problemă pentru Rusia. [...]

Vladimir Putin a condiționat discuțiile despre securitatea europeană de prezența europenilor și a respins explicit ideea unei desfășurări de trupe în Ucraina, poziționare care ridică miza politică și de securitate pentru UE într-un moment în care se discută tot mai des despre rolul european în arhitectura de apărare, potrivit News . Declarațiile au fost făcute joi, la Shenzhen (China) , după un summit tripartit cu președintele chinez Xi Jinping și președintele american Donald Trump. Putin a spus că Rusia este pregătită să continue negocierile privind Ucraina și „problemele de securitate europeană”, dar că are nevoie „să înțeleagă mai bine poziția europenilor”, pe care i-a invitat la Moscova pentru discuții, relatează AFP. Linia roșie trasată de Moscova: trupe în Ucraina și cooperare militară UE–Ucraina Putin a calificat drept „inacceptabilă” o desfășurare de trupe în Ucraina, potrivit presei ruse citate de News. În același registru, el a afirmat că „orice formă de potențială cooperare militară între Ucraina și Uniunea Europeană (UE) este o problemă”, în contextul în care Ucraina este stat candidat la aderarea la UE . Totodată, liderul rus a denunțat orientarea UE către înființarea unui „bloc militar și politic”, pe care a descris-o drept „o provocare” la adresa Rusiei. Ce urmărește Rusia în formatul de negociere Putin a susținut că este „inutil să se discute despre probleme de securitate europeană în lipsa reprezentanților europeni” și a indicat că „securitatea Ucrainei trebuie să fie integrată în cadrul global al securității europene”. În același timp, a insistat că Rusia trebuie să știe ce sunt pregătiți europenii să aducă la negocieri „trilaterale” pe cale diplomatică. Într-un alt exemplu legat de relațiile cu Europa, Putin a invocat interzicerea intrării sportivilor ruși pe teritoriul unor țări europene și a afirmat că, „fără o schimbare înăuntrul elitelor politice ale anumitor țări europene”, restabilirea deplină a relațiilor nu va fi posibilă. [...]

Vladimir Putin a folosit întâlnirea trilaterală cu Donald Trump și Xi Jinping pentru a împinge ideea unei „noi Ialta”, sugerând că actorii implicați „vor trebui să se împace cu realitățile” de pe teren – un mesaj care ridică miza pentru orice negociere privind arhitectura de securitate în Europa și, implicit, pentru stabilitatea economică regională , potrivit Digi24 . Putin a fost singurul dintre cei trei lideri care a organizat o conferință de presă după reuniunea din China, unde a prezentat discuțiile ca pe un început de proces, nu ca pe un eveniment simbolic. El a spus că, după declarațiile oficiale, a urmat „o discuție liberă”, pe care a pus-o pe seama atmosferei create de Xi Jinping, și a afirmat că „s-au pus temelia” pentru continuarea dialogului, „în formatul acesta sau altul”. „Noua Ialta” ca justificare pentru acceptarea faptelor împlinite În intervenția sa, liderul de la Kremlin a elogiat înțelegerea de la Ialta, susținând că aceasta ar fi stat la baza ordinii internaționale postbelice și a formării ONU. În același registru, Putin a respins ideea că la Ialta „s-a împărțit lumea”, afirmând că acolo „doar au fost fixate realitățile” de după Al Doilea Război Mondial și sugerând că același tip de acceptare ar urma să se repete și acum. „Și în actualele războaie vor fi nevoiți să se împace cu realitățile.” Ce spune Putin despre negocieri și „compromisurile” propuse de SUA Putin a afirmat că Trump „se străduiește sincer” să încheie mai multe conflicte, inclusiv războiul din Ucraina, dar a invocat complexitatea sistemului politic american ca factor care încetinește deciziile. Totodată, a spus că există „compromisuri” propuse de partea americană, pe care Rusia le-ar susține, iar întrebarea ar fi dacă „alte părți”, inclusiv Ucraina, vor accepta încetarea acțiunilor militare „prin măsuri pașnice”. În aceeași conferință, Putin a reluat afirmația că Rusia „nu a început războiul” și a acuzat autoritățile ucrainene că nu ar dori oprirea conflictului, inclusiv din motive politice interne. Europa, invitată la masă, dar condiționată de „realități” Întrebat despre prezența europenilor la negocieri, Putin a spus că nu au fost stabilite termene, dar că Rusia vrea continuarea discuțiilor. A afirmat că SUA „roagă insistent” Moscova să accepte participarea europenilor, însă a cerut ca Europa să vină cu propriile „compromisuri” și să țină cont de „realitățile actuale”. Putin a mai declarat că a invitat europenii la Moscova „pentru a înțelege poziția lor”, urmând ca apoi să fie decis formatul de continuare a negocierilor privind Ucraina. Podul Kerci: avertisment privind escaladarea Pe tema atacului asupra podului Kerci , Putin a susținut că este un obiectiv civil și a avertizat că, după lovitură, „nu ne vom înțelege”, adăugând că vor exista „lovituri mult mai dureroase”. În același timp, a spus că podul va fi restaurat și că Rusia are resursele necesare. Ce urmează, din informațiile disponibile Din declarațiile prezentate de Digi24 reiese că Moscova încearcă să fixeze cadrul negocierilor în jurul ideii de recunoaștere a „realităților” rezultate din război și să mențină deschis un canal de discuție în format trilateral sau extins. Nu apar, însă, termene concrete pentru negocieri și nici detalii punctuale despre condițiile formulate oficial de Rusia în acest moment. [...]

Trump spune că un acord trilateral de limitare a armelor nucleare rămâne greu de negociat , ceea ce prelungește incertitudinea de reglementare și de securitate în jurul controlului armamentelor, cu efecte indirecte asupra stabilității geopolitice. Potrivit Digi24 , președintele SUA a declarat, după discuții cu Xi Jinping și Vladimir Putin, că va continua să încerce, dar că un acord comun este „foarte dificil de realizat”. Într-o discuție telefonică cu Reuters, Trump a spus că îi place „conceptul” limitării armelor nucleare, însă negocierile sunt complicate, inclusiv din cauza diferențelor mari dintre arsenale și a dificultății politice de a accepta reduceri semnificative. De ce e greu: diferențe mari de arsenale și reticența Chinei Una dintre prioritățile vizitei lui Trump a fost lansarea unor discuții trilaterale privind controlul armelor nucleare, un subiect pe care China ar ezita să îl abordeze, în contextul în care își intensifică eforturile de înarmare nucleară pentru a reduce decalajul față de SUA și Rusia. Digi24 citează estimări ale Bulletin of the Atomic Scientists, potrivit cărora, în 2023, China ar fi avut aproximativ 410 focoase nucleare, față de circa 3.708 ale Statelor Unite. O evaluare ulterioară a aceleiași organizații a estimat arsenalul Rusiei la aproximativ 5.420 de focoase, în martie 2026. În paralel, Pentagonul estimează că până în 2030 China ar urma să depășească pragul de 1.000 de focoase operaționale. Mesajul lui Trump: acord de principiu, dar cost politic mare Trump a afirmat că Xi ar fi de acord cu ideea, însă a descris drept dificil, inclusiv „din punct de vedere psihologic”, ca o țară să accepte reduceri majore ale arsenalului. El a spus că va continua să ridice subiectul „pentru că ar trebui făcut”, chiar dacă este greu de obținut un rezultat concret. În declarația comună de după discuții, cei trei lideri au reiterat că „un război nuclear nu poate fi câștigat și nu trebuie purtat niciodată” și au convenit să poarte un dialog privind reducerea riscurilor nucleare și prevenirea proliferării armelor nucleare. Contextul și detaliile discuțiilor sunt relatate de Reuters, preluat de Digi24. [...]

Donald Trump ar putea accepta garanții de securitate pentru Ucraina după modelul Articolului 5 din NATO , potrivit Al Jazeera , care îl citează pe trimisul special Jared Kushner . Miza este una de arhitectură de securitate: o astfel de formulă ar apropia Ucraina de protecția colectivă a NATO fără a confirma, cel puțin deocamdată, o aderare propriu-zisă. Kushner a spus că președintele SUA este „deschis” la oferirea unor garanții „bazate pe Articolul 5” – clauza de apărare mutuală a NATO, care prevede că un atac asupra unui stat membru este considerat un atac asupra tuturor. În material nu sunt oferite detalii despre forma juridică sau despre mecanismul concret prin care ar funcționa aceste garanții pentru Ucraina. Tot Kushner a susținut că Rusia ar fi „confortabilă” cu propunerea. Afirmația nu este însoțită de dovezi sau de o reacție oficială din partea Moscovei în conținutul publicat de Al Jazeera , astfel că gradul de confirmare rămâne neclar. Dacă o astfel de opțiune ar fi urmărită în negocieri, implicația principală ar fi creșterea nivelului de angajament al SUA față de securitatea Ucrainei, cu potențiale consecințe asupra riscului de escaladare și asupra modului în care ar fi calibrate viitoare aranjamente de încetare a focului sau de pace. Materialul nu precizează un calendar sau pași următori. [...]

Schimbul de prizonieri Rusia–Ucraina intră în faza de execuție , după ce Moscova susține că procedurile de coordonare sunt aproape încheiate, potrivit Mediafax . Kremlinul afirmă că operațiunea ar putea avea loc „în viitorul apropiat”, în timp ce serviciile de informații ale celor două țări verifică listele finale. Dmitri Peskov , purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat într-o conferință de presă că schimbul se află în „etapele finale de coordonare”. Declarațiile au fost relatate de Kyiv Post și, potrivit agenției ruse de stat RIA Novosti, schimbul este pregătit de structurile de informații ale Rusiei și Ucrainei, care verifică persoanele ce urmează să fie incluse. Dimensiunea schimbului și miza operațională În contextul negocierilor mediate de Statele Unite, desfășurate la Abu Dhabi pe 11 noiembrie, Rusia și Ucraina ar fi ajuns la un acord de principiu pentru un schimb amplu de prizonieri. Pe 13 noiembrie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că cele două părți au convenit să schimbe între 1.200 și 1.300 de prizonieri de război de fiecare parte. Zelenski a spus că negociatorii încearcă încă să stabilească numărul exact al persoanelor care vor fi eliberate. „Semnalul principal a fost realizarea celui mai mare schimb din tot războiul”, a declarat Volodimir Zelenski. Ce urmează și ce rămâne neclar Potrivit informațiilor prezentate, consultările ar fi continuat ulterior la Moscova, după discuții între Vladimir Putin și trimișii speciali ai SUA, Steve Witkoff și Jared Kushner, iar rezultatul ar fi fost un acord pentru eliberarea a peste 1.000 de prizonieri de fiecare parte. Momentul exact al schimbului și cifra finală nu sunt confirmate în material, însă Kremlinul indică faptul că verificarea listelor este în curs și că operațiunea ar putea avea loc în perioada imediat următoare. Dacă se concretizează, schimbul ar depăși ca amploare operațiunile recente, inclusiv repatrierea din 23 octombrie, când Ucraina a adus acasă 270 de militari și civili. [...]