Știri
Știri din categoria Externe

Schimbul de prizonieri Rusia–Ucraina intră în faza de execuție, după ce Moscova susține că procedurile de coordonare sunt aproape încheiate, potrivit Mediafax. Kremlinul afirmă că operațiunea ar putea avea loc „în viitorul apropiat”, în timp ce serviciile de informații ale celor două țări verifică listele finale.
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat într-o conferință de presă că schimbul se află în „etapele finale de coordonare”. Declarațiile au fost relatate de Kyiv Post și, potrivit agenției ruse de stat RIA Novosti, schimbul este pregătit de structurile de informații ale Rusiei și Ucrainei, care verifică persoanele ce urmează să fie incluse.
În contextul negocierilor mediate de Statele Unite, desfășurate la Abu Dhabi pe 11 noiembrie, Rusia și Ucraina ar fi ajuns la un acord de principiu pentru un schimb amplu de prizonieri.
Pe 13 noiembrie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că cele două părți au convenit să schimbe între 1.200 și 1.300 de prizonieri de război de fiecare parte. Zelenski a spus că negociatorii încearcă încă să stabilească numărul exact al persoanelor care vor fi eliberate.
„Semnalul principal a fost realizarea celui mai mare schimb din tot războiul”, a declarat Volodimir Zelenski.
Potrivit informațiilor prezentate, consultările ar fi continuat ulterior la Moscova, după discuții între Vladimir Putin și trimișii speciali ai SUA, Steve Witkoff și Jared Kushner, iar rezultatul ar fi fost un acord pentru eliberarea a peste 1.000 de prizonieri de fiecare parte.
Momentul exact al schimbului și cifra finală nu sunt confirmate în material, însă Kremlinul indică faptul că verificarea listelor este în curs și că operațiunea ar putea avea loc în perioada imediat următoare. Dacă se concretizează, schimbul ar depăși ca amploare operațiunile recente, inclusiv repatrierea din 23 octombrie, când Ucraina a adus acasă 270 de militari și civili.
Recomandate

Vladimir Putin a condiționat discuțiile despre securitatea europeană de prezența europenilor și a respins explicit ideea unei desfășurări de trupe în Ucraina, poziționare care ridică miza politică și de securitate pentru UE într-un moment în care se discută tot mai des despre rolul european în arhitectura de apărare, potrivit News . Declarațiile au fost făcute joi, la Shenzhen (China) , după un summit tripartit cu președintele chinez Xi Jinping și președintele american Donald Trump. Putin a spus că Rusia este pregătită să continue negocierile privind Ucraina și „problemele de securitate europeană”, dar că are nevoie „să înțeleagă mai bine poziția europenilor”, pe care i-a invitat la Moscova pentru discuții, relatează AFP. Linia roșie trasată de Moscova: trupe în Ucraina și cooperare militară UE–Ucraina Putin a calificat drept „inacceptabilă” o desfășurare de trupe în Ucraina, potrivit presei ruse citate de News. În același registru, el a afirmat că „orice formă de potențială cooperare militară între Ucraina și Uniunea Europeană (UE) este o problemă”, în contextul în care Ucraina este stat candidat la aderarea la UE . Totodată, liderul rus a denunțat orientarea UE către înființarea unui „bloc militar și politic”, pe care a descris-o drept „o provocare” la adresa Rusiei. Ce urmărește Rusia în formatul de negociere Putin a susținut că este „inutil să se discute despre probleme de securitate europeană în lipsa reprezentanților europeni” și a indicat că „securitatea Ucrainei trebuie să fie integrată în cadrul global al securității europene”. În același timp, a insistat că Rusia trebuie să știe ce sunt pregătiți europenii să aducă la negocieri „trilaterale” pe cale diplomatică. Într-un alt exemplu legat de relațiile cu Europa, Putin a invocat interzicerea intrării sportivilor ruși pe teritoriul unor țări europene și a afirmat că, „fără o schimbare înăuntrul elitelor politice ale anumitor țări europene”, restabilirea deplină a relațiilor nu va fi posibilă. [...]

Vladimir Putin a folosit întâlnirea trilaterală cu Donald Trump și Xi Jinping pentru a împinge ideea unei „noi Ialta”, sugerând că actorii implicați „vor trebui să se împace cu realitățile” de pe teren – un mesaj care ridică miza pentru orice negociere privind arhitectura de securitate în Europa și, implicit, pentru stabilitatea economică regională , potrivit Digi24 . Putin a fost singurul dintre cei trei lideri care a organizat o conferință de presă după reuniunea din China, unde a prezentat discuțiile ca pe un început de proces, nu ca pe un eveniment simbolic. El a spus că, după declarațiile oficiale, a urmat „o discuție liberă”, pe care a pus-o pe seama atmosferei create de Xi Jinping, și a afirmat că „s-au pus temelia” pentru continuarea dialogului, „în formatul acesta sau altul”. „Noua Ialta” ca justificare pentru acceptarea faptelor împlinite În intervenția sa, liderul de la Kremlin a elogiat înțelegerea de la Ialta, susținând că aceasta ar fi stat la baza ordinii internaționale postbelice și a formării ONU. În același registru, Putin a respins ideea că la Ialta „s-a împărțit lumea”, afirmând că acolo „doar au fost fixate realitățile” de după Al Doilea Război Mondial și sugerând că același tip de acceptare ar urma să se repete și acum. „Și în actualele războaie vor fi nevoiți să se împace cu realitățile.” Ce spune Putin despre negocieri și „compromisurile” propuse de SUA Putin a afirmat că Trump „se străduiește sincer” să încheie mai multe conflicte, inclusiv războiul din Ucraina, dar a invocat complexitatea sistemului politic american ca factor care încetinește deciziile. Totodată, a spus că există „compromisuri” propuse de partea americană, pe care Rusia le-ar susține, iar întrebarea ar fi dacă „alte părți”, inclusiv Ucraina, vor accepta încetarea acțiunilor militare „prin măsuri pașnice”. În aceeași conferință, Putin a reluat afirmația că Rusia „nu a început războiul” și a acuzat autoritățile ucrainene că nu ar dori oprirea conflictului, inclusiv din motive politice interne. Europa, invitată la masă, dar condiționată de „realități” Întrebat despre prezența europenilor la negocieri, Putin a spus că nu au fost stabilite termene, dar că Rusia vrea continuarea discuțiilor. A afirmat că SUA „roagă insistent” Moscova să accepte participarea europenilor, însă a cerut ca Europa să vină cu propriile „compromisuri” și să țină cont de „realitățile actuale”. Putin a mai declarat că a invitat europenii la Moscova „pentru a înțelege poziția lor”, urmând ca apoi să fie decis formatul de continuare a negocierilor privind Ucraina. Podul Kerci: avertisment privind escaladarea Pe tema atacului asupra podului Kerci , Putin a susținut că este un obiectiv civil și a avertizat că, după lovitură, „nu ne vom înțelege”, adăugând că vor exista „lovituri mult mai dureroase”. În același timp, a spus că podul va fi restaurat și că Rusia are resursele necesare. Ce urmează, din informațiile disponibile Din declarațiile prezentate de Digi24 reiese că Moscova încearcă să fixeze cadrul negocierilor în jurul ideii de recunoaștere a „realităților” rezultate din război și să mențină deschis un canal de discuție în format trilateral sau extins. Nu apar, însă, termene concrete pentru negocieri și nici detalii punctuale despre condițiile formulate oficial de Rusia în acest moment. [...]

Zelenski spune că este avertizat constant despre riscuri de asasinat, dar refuză să-și conducă mandatul „în jurul fricii” , într-un mesaj care țintește direct continuitatea conducerii Ucrainei în plin război, potrivit Adevărul . Președintele ucrainean afirmă că serviciile de informații și structurile de securitate l-au avertizat în repetate rânduri cu privire la posibile tentative de asasinat atribuite serviciilor secrete rusești. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat postului american NBC News . Întrebarea a venit în contextul atacurilor ucrainene cu rază lungă de acțiune asupra teritoriului Rusiei, jurnalistul Richard Engel solicitându-i lui Zelenski să spună dacă se teme că Vladimir Putin ar putea ordona asasinarea sa ca represalii. Ce măsuri de securitate spune că i se recomandă Zelenski a precizat că este informat „în mod regulat” despre amenințări de către reprezentanți ai serviciilor de informații, ai structurilor de securitate și de echipa sa de protecție. Potrivit lui, recomandările includ: modificarea programului zilnic și a deplasărilor; sporirea măsurilor de securitate. De ce contează: semnal despre continuitatea conducerii în război Liderul de la Kiev a spus că este conștient de riscurile funcției în timpul războiului, dar a pus în balanță faptul că militarii ucraineni își riscă zilnic viața. În acest cadru, Zelenski a respins ideea de a-și organiza viața în jurul fricii de a fi ucis. „Suntem în război și înțelegem că putem muri. Mulți militari trăiesc și luptă fiind conștienți de acest lucru. Ei luptă pentru țara noastră, pentru viața copiilor și nepoților noștri, pentru viitorul lor.” Întrebat dacă este pregătit să moară pentru ca Ucraina să poată trăi, Zelenski a răspuns că își îndeplinește responsabilitățile de președinte și a concluzionat că miza rămâne „libertatea”, nu supraviețuirea personală cu orice preț. [...]

Ucraina susține că a avariat șinele feroviare ale Podului Crimeei, o rută-cheie pentru logistica militară rusă , în urma unui atac nocturn cu sisteme de rachete de coastă „Neptune”, potrivit Kyiv Post , care citează un comunicat al Statului Major General ucrainean. Statul Major a transmis pe Telegram că ținta a fost lovită, traficul pe pod a fost oprit, iar șinele de cale ferată au fost avariate. Amploarea pagubelor nu a putut fi verificată independent , precizează sursa. De ce contează: presiune pe aprovizionarea trupelor ruse din sudul Ucrainei În evaluarea armatei ucrainene, Podul Crimeei (Kerci) este „principala rută terestră” folosită de Rusia pentru a-și aproviziona forțele de ocupație din sudul Ucrainei cu combustibil, muniție și echipamente militare. În acest context, o întrerupere a traficului — chiar temporară — poate complica fluxurile logistice și poate genera întârzieri pentru convoaiele militare. Statul Major a legat atacul de o strategie mai largă de perturbare a logisticii ruse, afirmând că în ultimele zile ar fi fost avariate și suprafețele rutiere ale altor trei poduri folosite de forțele ruse. Ce se știe despre oprirea traficului și reacția Rusiei Publicația notează că Rusia a suspendat circulația trenurilor pe Podul Crimeei după atacul raportat, iar Ministerul Transporturilor a anunțat că specialiștii evaluează pagubele. Șeful instalat de Rusia în Crimeea ocupată, Serghei Aksionov, a declarat că traficul a fost oprit temporar. În plus, traficul rutier fusese deja afectat după un atac de marți, ceea ce înseamnă că, potrivit relatării, ambele legături de transport (rutieră și feroviară) au fost perturbate în această săptămână. Context: atacuri repetate și „Neptune” ca armă cu rază extinsă Statul Major a descris podul și ca simbol politic al controlului Rusiei asupra peninsulei anexate ilegal în 2014. În același mesaj, instituția a amintit că rachetele „Neptune” au fost folosite și în aprilie 2022, când a fost scufundat crucișătorul „Moskva”, nava-amiral a Flotei ruse din Marea Neagră. Kyiv Post mai arată că președintele Volodîmîr Zelenski a confirmat anterior o operațiune ucraineană din 17 noiembrie care ar fi vizat atât segmentul rutier, cât și cel feroviar al podului, iar Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a susținut că una dintre arcadele metalice și porțiunea de carosabil de sub ea au fost complet distruse. În ceea ce privește capabilitățile, Zelenski declara în martie 2025 că o versiune modernizată a rachetei Neptune ar putea lovi ținte la până la 1.000 km, însă varianta exactă folosită în atacul raportat acum nu a fost confirmată , potrivit sursei. [...]

Zelenski cere presiune economică SUA–China pentru un armistițiu în Ucraina , susținând că Washingtonul și Beijingul ar putea forța Rusia să accepte oprirea luptelor prin sancțiuni și restricții comerciale, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean a spus că a fost o greșeală ca președintele american Donald Trump să se întâlnească față în față cu Vladimir Putin fără participarea Ucrainei și a argumentat că influența economică a SUA și a Chinei ar putea schimba calculul Moscovei. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat la Kiev corespondentului NBC News , Richard Engel, iar relatarea este preluată de Kyiv Post. Ce instrumente invocă Zelenski și de ce contează Zelenski a indicat explicit sancțiunile coordonate și restricțiile comerciale ca pârghii care ar putea opri Rusia, dacă SUA și China ar fi dispuse să le folosească. În această logică, un armistițiu ar deveni posibil nu printr-o concesie militară, ci prin creșterea costurilor economice pentru Kremlin. Liderul ucrainean a afirmat că, dacă Washingtonul și Beijingul ar lua astfel de măsuri sau ar amenința credibil cu ele, „asta ar însemna sfârșitul războiului”. Întrebat dacă absența acestei presiuni ar indica lipsă de voință politică, Zelenski a răspuns: „Exact asta înseamnă”. Contextul: summitul de la Shenzhen, fără Ucraina și Europa Declarațiile vin înaintea summitului de joi, 19 noiembrie, de la Shenzhen (China), unde Trump, Putin și Xi Jinping urmează să discute despre războiul Rusiei fără reprezentanți ucraineni sau europeni, potrivit informațiilor prezentate în articol. Alte mesaje transmise de Zelenski În același context, Zelenski a respins justificarea invocată de Kremlin pentru invadarea Ucrainei – ideea că Rusia ar fi intervenit pentru a proteja vorbitorii de limbă rusă. El a susținut că bombardamentele rusești continuă inclusiv în comunități preponderent rusofone, ceea ce ar contrazice această narațiune. Totodată, Zelenski a vorbit despre amenințările la adresa vieții sale, recunoscând că planurile de asasinat ale Rusiei rămân un risc, dar că frica nu poate dicta modul în care conduce Ucraina. Articolul redă și faptul că întrebările au venit pe fondul intensificării atacurilor ucrainene de la distanță pe teritoriul Rusiei, însă fragmentul disponibil este trunchiat și nu include detalii suplimentare. [...]

Vladimir Putin încearcă să repoziționeze Rusia ca actor-cheie în arhitectura de securitate globală , legând explicit discuțiile despre Ucraina de o agendă mai largă de „stabilitate” și „drept internațional”, potrivit Digi24 , care citează France24. La prima reuniune trilaterală din istorie între Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping, liderul de la Kremlin a declarat că Rusia, Statele Unite și China au un „interes comun” în soluționarea conflictelor internaționale, inclusiv a războiului din Ucraina . Putin a susținut că, la inițiativa lui Trump, situația din Ucraina a primit „o atenție deosebită” în cadrul discuțiilor. În aceeași logică, Putin a pledat pentru cooperare între cele trei puteri, argumentând că pot contribui la „consolidarea stabilității globale” dacă aleg să colaboreze „constructiv”. Mesajul este construit pe ideea unei responsabilități comune pentru pace și securitate internațională. Miza: Ucraina, plasată într-un cadru mai larg de securitate și reguli internaționale Putin a invocat și rolul celor trei state ca membri fondatori ai Organizației Națiunilor Unite, afirmând că au responsabilitatea de a consolida sistemul dreptului internațional. Potrivit TASS, el a spus că Rusia, China și SUA sunt unite nu doar de statutul de puteri învingătoare în al Doilea Război Mondial, ci și de responsabilitatea pentru menținerea păcii internaționale. În plus, președintele rus a indicat că liderii celor trei țări ar trebui să discute și teme precum „securitatea energetică”, alături de probleme globale și regionale. Ce se știe despre discuțiile Trump–Putin Înaintea acestor declarații, Kremlinul a anunțat că războiul din Ucraina a fost tema principală a unei întâlniri neprogramate între Donald Trump și Vladimir Putin, care a avut loc joi dimineață. Consilierul pentru politică externă al Kremlinului, Iuri Ușakov, a afirmat că Putin a ieșit de la întrevedere „într-o dispoziție excelentă”. Informațiile disponibile în material se opresc la nivel de declarații și caracterizări generale; nu sunt prezentate detalii despre eventuale decizii, termene sau pași concreți agreați în discuții. [...]