Știri
Știri din categoria Externe
Rusia își ridică nivelul de reprezentare la discuțiile trilaterale cu SUA și Ucraina din Abu Dhabi, un semnal că Moscova ar putea fi pregătită să abordeze nu doar chestiuni tehnice, ci și teme militare și politice la nivel înalt, potrivit Kyiv Post, care citează relatări Bloomberg și Reuters.
Delegația va fi condusă din nou de consilierul prezidențial Vladimir Medinski, a confirmat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Noutatea este includerea, pentru prima dată în acest format, a adjunctului ministrului rus de Externe Serghei Riabkov, un oficial asociat de regulă cu dosare de control al armamentelor și dialog strategic cu Washingtonul.
Componența delegației sugerează o agendă mai largă decât în rundele anterioare, prin alăturarea unor nume din diplomație, informații și armată:
Observatori diplomatici citați în material notează că prezența simultană a lui Riabkov și a șefului GRU indică o creștere „vizibilă” a seniorității față de formatele exploratorii de până acum.
Discuțiile trilaterale la nivel de lucru sunt programate pentru marți și miercuri, 10-11 noiembrie, la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite. Ar fi prima întâlnire în trei (SUA–Ucraina–Rusia) din februarie, după ce contactele mediate de SUA au fost puse pe pauză în urma blocajelor apărute în sesiunile anterioare din Abu Dhabi și Geneva, pe fondul conflictului armat regional dintre SUA, Israel și Iran.
În paralel, președintele SUA, Donald Trump, a declarat vineri, la Palm Beach, că Rusia și Ucraina „pentru prima dată vor să facă o înțelegere”, în timp ce inițiativa Casei Albe privind un aranjament mai amplu de securitate europeană a stârnit rezerve în capitale europene și la Kiev din cauza lipsei unor mecanisme concrete, potrivit materialului.
Kyiv a derulat consultări diplomatice pe mai multe canale înaintea reuniunii. Președintele Volodîmîr Zelenski a avut o discuție telefonică de 90 de minute, pe 4 noiembrie, cu emisari americani Steve Witkoff și Jared Kushner, pentru a trece în revistă pregătirile și propunerile Ucrainei.
În aceeași discuție, Zelenski a reiterat nevoile imediate de apărare antiaeriană, solicitând interceptoare Patriot pentru protejarea infrastructurii municipale civile împotriva atacurilor balistice rusești. Separat, Ucraina a purtat discuții la Madrid privind cooperarea pe apărare antiaeriană și, la Bruxelles, negociatorii ucraineni s-au întâlnit cu oficiali din SUA, UE, Marea Britanie, Franța, Germania, NATO și Banca Mondială pentru coordonare pe reconstrucție și garanții de securitate pe termen lung.
În acest stadiu, materialul nu indică o agendă negociată sau rezultate așteptate, însă ridicarea nivelului delegației ruse sugerează că Moscova ar putea trata runda din Abu Dhabi ca pe una cu miză mai mare decât întâlnirile exploratorii anterioare.
Recomandate
Ucraina avertizează că Rusia pregătește lovituri asupra infrastructurii energetice și a podurilor , un scenariu care ar putea amplifica riscurile operaționale pentru alimentarea cu electricitate și transport înaintea unei întâlniri Ucraina–SUA–Rusia programate săptămâna viitoare la Abu Dhabi , potrivit G4Media . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că are „informații” despre un atac aerian rusesc planificat care ar viza „infrastructura civilă și energetică” și podurile, inclusiv cele peste râul Nipru, în contextul în care urmează discuții la Abu Dhabi. În discursul său zilnic, Zelenski a detaliat țintele pe care Kievul le consideră expuse: sectorul energetic; podurile peste Nipru; infrastructura civilă. „Avem informaţii care indică faptul că se pregăteşte un nou atac împotriva sectorului energetic, împotriva podurilor noastre peste râul Nipru şi împotriva infrastructurii civile.” Ce răspuns anunță Kievul Zelenski a mai afirmat că a discutat cu responsabilii pentru atacurile aeriene ucrainene cu rază lungă și a transmis că Ucraina va reacționa. „Rusia va primi răspunsul nostru.” Întâlnirea dintre Ucraina, Statele Unite și Rusia este menționată ca fiind programată săptămâna viitoare la Abu Dhabi, însă materialul nu oferă detalii despre agenda sau formatul discuțiilor. [...]
O scurgere de date atribuită hackerilor ar indica până la 450.000 de morți legați de război în Rusia , o informație care, dacă se confirmă, ar schimba semnificativ evaluarea costurilor umane și a capacității de mobilizare a Moscovei, potrivit Kyiv Independent . Grupările Belarusian Cyberpartisans și Silent Crow susțin că au obținut date din baza internă „Demography” a Serviciului Federal de Statistică al Rusiei (Rosstat) , care ar conține informații din certificate de deces înregistrate între februarie 2022 și august 2026. Pe baza acestor date, hackerii afirmă că între 394.000 și 450.000 de persoane care au luptat de partea Rusiei sau au avut alte legături cu războiul ar fi murit de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei. Două estimări, două metodologii Belarusian Cyberpartisans estimează cel puțin 393.881 de decese, folosind înregistrări care identifică explicit operațiunile militare drept cauză a morții. Silent Crow avansează o estimare mai ridicată, de până la 450.100 de decese, pe baza unei metodologii mai largi, care include: decese ale militarilor survenite în afara luptelor; anumite decese înregistrate fără o cauză specificată. De ce contează: dimensiunea pierderilor și raportarea lor Publicația notează că, potrivit estimărilor bazate pe datele proiectului ucrainean de cartografiere din surse deschise DeepState, Rusia ar fi preluat controlul asupra a aproximativ 73.000 de kilometri pătrați de teritoriu ucrainean de la lansarea invaziei, în februarie 2022. Compararea acestei suprafețe cu estimarea Silent Crow ar însemna aproximativ șase morți pentru fiecare kilometru pătrat de teritoriu cucerit, însă această raportare depinde de acuratețea datelor scurse. Autenticitatea datelor și estimările privind numărul morților nu au fost verificate independent, iar The Kyiv Independent precizează că nu a putut verifica imediat informațiile divulgate. Ce se știe despre atacul cibernetic Hackerii afirmă că ar fi avut acces la rețeaua Rosstat cu aproximativ șase luni înainte de lansarea atacului, timp în care ar fi colectat sistematic documente interne și alte date. Țintirea infrastructurii informatice a agenției ar fi avut loc în noaptea de 31 octombrie spre 1 noiembrie, iar Rosstat a recunoscut că sistemele sale au fost vizate de atacuri cibernetice. [...]
Rusia avertizează că ar trata trupe străine în Ucraina drept „ținte legitime” , într-un mesaj care ridică miza de securitate pentru statele europene ce discută scenarii de implicare militară, potrivit Antena 3 . Declarațiile îi aparțin Mariei Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe , care a legat subiectul de planurile unei „Coaliții de Voință” privind exerciții militare înaintea reluării consultărilor despre războiul din Ucraina. Zaharova a susținut că programarea exercițiilor „chiar înainte” de reluarea consultărilor de la Abu Dhabi între Rusia, SUA și Ucraina ar confirma, în viziunea Moscovei, că „europenii nu au loc la masa negocierilor”. În același timp, ea a acuzat Occidentul că nu ar ține cont de „preocupările legitime de securitate” ale Rusiei și că ar alimenta „spirala escaladării”. Mesajul Moscovei: fără contingente militare străine în Ucraina Oficialul rus a afirmat că „Londra și Parisul” ar miza pe desfășurarea de trupe multinaționale în Ucraina pentru a obține „un punct de sprijin” într-o confruntare prelungită cu Rusia și pentru a încerca să provoace o „înfrângere militară” a acesteia. În acest context, Zaharova a reiterat că desfășurarea de contingente militare străine în Ucraina ar fi „absolut inacceptabilă”, indiferent dacă ar avea loc sub umbrela „Coaliției Voluntarilor” sau a „oricărei alte asocieri”. Ea a calificat un astfel de pas drept echivalentul unei „intervenții militare” și al creării deliberate de „amenințări suplimentare” la adresa securității Rusiei. Avertismentul privind „ținte legitime” și riscul de escaladare Potrivit declarațiilor citate, în aceste condiții „forțele Armate Ruse” ar considera „orice formațiuni militare din Ucraina drept ținte legitime”, „cu toate riscurile și consecințele” aferente. Zaharova a mai spus că responsabilitatea pentru o eventuală escaladare ar reveni celor care „continuă să inițieze aventuri militare iresponsabile împotriva Rusiei”, insistând că planurile de a provoca o „înfrângere strategică” a Rusiei ar fi „sortite eșecului”. Materialul Antena 3 nu oferă detalii suplimentare despre componența „Coaliției de Voință” sau despre parametrii exercițiilor militare menționate, dincolo de legătura făcută de partea rusă cu reluarea consultărilor de la Abu Dhabi. [...]
Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a cerut tragerea la răspundere a autorului atacului armat din Cracovia , într-un mesaj de solidaritate cu Polonia după un incident pe care premierul polonez Donald Tusk l-a catalogat drept „terorism”, potrivit Kyiv Post . Zelenski a transmis condoleanțe familiilor victimelor și a spus că „nu poate exista nicio justificare” pentru atac, exprimându-și încrederea că făptașul va fi adus în fața justiției conform legii poloneze. Liderul ucrainean a adăugat că siguranța civilă este „un drept inviolabil” și a urat însănătoșire rapidă răniților. Ce s-a întâmplat în Cracovia Atacul a avut loc sâmbătă, 7 noiembrie, în Piața Mare (Main Market Square) din centrul istoric al Cracoviei. Conform informațiilor prezentate, un bărbat a deschis focul asupra mulțimii, omorând șase persoane și rănind alte 15. Incidentul s-ar fi produs în jurul orei 15:00 (ora locală), când un vehicul a intrat cu viteză în zona pietonală, iar un atacator mascat a coborât și a tras cu o armă cu țeavă lungă, determinând oamenii să se adăpostească în cafenele, restaurante și în intrările clădirilor din apropiere. Reacția autorităților poloneze și date despre suspect Premierul Donald Tusk a declarat, într-un briefing de seară la Varșovia, că este vorba despre un act fără precedent de terorism în Polonia. „Până acum în Polonia nu am văzut astfel de acte brutale de terorism, pentru că exact așa trebuie numit acest atac brutal asupra vieții umane din Cracovia.” Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a decretat două zile de doliu național, pe 8 și 9 noiembrie, potrivit purtătorului său de cuvânt, Rafał Leszkiewicz. Suspectul reținut are cetățenie poloneză. Katarzyna Cislo, purtătoare de cuvânt a Comandamentului Poliției Voievodatului Malopolska din Cracovia, a afirmat că acesta purta uniformă militară și avea echipament tactic, iar arma ar fi fost „probabil” o pușcă semiautomată de tip AR-15. Poliția ar fi găsit în vehicul și alte arme, muniție, un rucsac militar, buzunare tactice și o baionetă. Ministerul ucrainean de Externe a comunicat că, potrivit datelor disponibile, nu au existat cetățeni ucraineni uciși sau răniți în atac. [...]
Autoritățile poloneze cer mobilizare rapidă pentru donarea de sânge , după atacul armat din centrul Cracoviei, în condițiile în care unul dintre polițiștii care au intervenit este în stare critică și are nevoie urgentă de transfuzii, potrivit G4Media . Miza imediată este asigurarea resurselor medicale necesare pentru tratarea răniților, inclusiv a agentului Jakub Kulik , grav rănit în confruntarea cu atacatorul. Atacul a avut loc sâmbătă, 7 noiembrie, în Piața Principală din Cracovia, una dintre cele mai frecventate zone turistice ale orașului. Bilanțul prezentat în presa poloneză indică șase morți și 16 răniți, dintre care doi sunt polițiștii care au intervenit. Polițistul rănit de trei ori, în stare critică Jakub Kulik, fost parașutist și unul dintre cei doi agenți trimiși să oprească atacatorul, a fost împușcat de trei ori și este internat în stare critică. Celălalt polițist, Artur Morański, a fost de asemenea rănit în schimbul de focuri. Potrivit informațiilor citate de G4Media, suspectul ar fi avut asupra sa arme automate, iar intervenția s-a încheiat cu rănirea și reținerea acestuia. Premierul Donald Tusk a afirmat că acțiunea celor doi agenți a contribuit, „cel mai probabil”, la evitarea unui număr mai mare de victime și a precizat că ambii polițiști sunt în stare gravă și primesc îngrijiri specializate. Apeluri oficiale: transfuzii urgente și o grupă de sânge indicată Ministrul polonez al Justiției, Waldemar Żurek, a oferit detalii despre starea lui Jakub Kulik, afirmând că unul dintre plămânii polițistului nu mai funcționează și că acesta are nevoie urgentă de transfuzii. Oficialul a cerut celor care pot dona să se prezinte la centrele de transfuzie din întreaga Polonie și să precizeze numele polițistului pentru direcționarea donațiilor. „Un apel urgent pentru sânge destinat eroului nostru din Cracovia. Agentul Jakub Kulik, care a înfruntat fără ezitare un atacator înarmat, luptă acum pentru viață în spital.” Fosta unitate militară a lui Kulik, Brigada 6 Aeropurtată , a transmis la rândul ei că este nevoie de sânge din grupa AB Rh pozitiv (AB+), într-un mesaj publicat pe Facebook. Armata intră în dispozitivul de sprijin Șeful Statului Major General al Forțelor Armate Poloneze, generalul Wiesław Kukuła, a cerut militarilor să doneze sânge atât pentru cei doi polițiști răniți, cât și pentru celelalte victime ale atacului. El le-a solicitat comandanților să organizeze, împreună cu serviciile de transfuzie, participarea personalului din unități la donare. În acest context, campania de donare capătă o dimensiune operațională mai largă, prin implicarea directă a structurilor militare, cu obiectivul de a acoperi rapid nevoile de sânge generate de un incident cu multiple victime. [...]
Ministerul Afacerilor Externe spune că nu există, deocamdată, confirmări privind victime românești în atacul armat din Cracovia, iar echipa consulară a României este în contact permanent cu autoritățile poloneze, potrivit Euronews . În paralel, președintele Nicușor Dan, premierul Luca Niculescu și alți oficiali au transmis mesaje de condoleanțe și solidaritate. MAE precizează că, până la momentul publicării informației, partea poloneză nu a confirmat prezența unor cetățeni români printre victime. Reprezentanții consulari români continuă să urmărească evoluția situației, menținând legătura cu autoritățile din Polonia. Reacții oficiale: condoleanțe și ofertă de sprijin Președintele Nicușor Dan a transmis, într-un mesaj publicat pe rețeaua X, că este „profund întristat” de tragedia din Cracovia și că România este alături de victime, familiile acestora și de poporul polonez. Premierul Luca Niculescu a transmis condoleanțe familiilor celor decedați și urări de însănătoșire răniților. În mesajul său, a scris: „Gândurile noastre se îndreaptă către victime, familiile și apropiații acestora, precum și către toți cei afectați de acest eveniment tragic”. Ministrul Afacerilor Externe, Dan Neculăescu, s-a declarat șocat de atac și a transmis condoleanțe omologului său polonez și familiilor victimelor, menționând că echipa consulară este în contact permanent cu autoritățile poloneze. De asemenea, ministrul Afacerilor Interne, Marian Neacșu, și-a exprimat solidaritatea cu polițiștii și salvatorii polonezi și a arătat că România este pregătită să ofere sprijin, dacă autoritățile poloneze îl vor solicita. Context Atacul a avut loc în centrul orașului Cracovia. Euronews mai relatează separat despre atacul armat din centrul orașului Cracovia și despre un român martor la atac , în timp ce autoritățile române continuă verificările privind posibile persoane afectate. [...]
