Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump a sugerat că SUA ar putea să nu ajute NATO dacă Alianța ar cere sprijin, potrivit Euronews. Președintele american a legat această posibilă schimbare de atitudine de nemulțumirea față de lipsa unui sprijin aliat în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al confruntării cu Iranul.
Trump a spus că NATO „a comis o greșeală uriașă” pentru că nu a fost „acolo” împotriva Iranului și a pus sub semnul întrebării obligația Washingtonului de a interveni în sprijinul aliaților, invocând costurile pe care SUA le-ar suporta pentru apărarea comună.
„Cred că NATO a comis o greșeală uriașă că nu a fost acolo (împotriva Iranului, n.red.). Pur și simplu nu a fost acolo. Va aduce foarte mulți bani Statelor Unite, pentru că am cheltuit sute de miliarde de dolari pe an pentru NATO, sute de miliarde pentru a-i proteja. Și am fi fost mereu acolo pentru ei. Dar acum, pe baza acțiunilor lor, cred că nu mai trebuie să fim, nu-i așa? (...) De ce am fi acolo pentru ei dacă ei nu sunt acolo pentru noi? Nu au fost acolo pentru noi.”
În același context, Trump le-a reproșat aliaților că „nu au făcut absolut nimic” în privința Iranului, informație consemnată de Reuters, citată de Euronews. Mesajul a fost publicat pe rețeaua sa Truth Social, unde liderul de la Casa Albă a susținut că SUA „nu au nevoie de nimic de la NATO”, dar că nu vor uita acest moment.
Declarațiile vin după ce, în ultimele zile, Trump i-a criticat pe aliați pentru faptul că nu au sprijinit războiul americano-israelian împotriva Iranului, numindu-i „lași” într-o postare anterioară. În plan politic și de securitate, mesajul ridică din nou semne de întrebare privind disponibilitatea Washingtonului de a-și asuma rolul de garant al apărării colective, într-un moment în care coeziunea alianțelor este pusă sub presiune de crize regionale.
Recomandate
Donald Trump susține că Iranul vrea „să facă o înțelegere” , potrivit Al Jazeera , într-un material video publicat pe 28 martie 2026. Președintele SUA a afirmat că Iranul „este decimat” și a sugerat că ar exista discuții în desfășurare, susținând că Teheranul caută un acord. În același context, Trump a lăudat forța armatei americane. „Iranul vrea să facă o înțelegere.” Declarațiile vin pe fondul tensiunilor recurente dintre Washington și Teheran, iar mesajul transmis de Trump indică, cel puțin la nivel retoric, o posibilă deschidere către negocieri, fără ca materialul să ofere detalii despre cadrul, agenda sau nivelul acestor discuții. [...]
Cancelarul german Friedrich Merz spune că a discutat cu Donald Trump despre conflictul din Golf , încercând să-l convingă că nu este un război al NATO, potrivit HotNews.ro , care citează Reuters, preluată de Agerpres. Merz și-a exprimat scepticismul că Statele Unite și Israelul ar avea o strategie clară pentru a pune capăt războiului cu Iranul, început după atacurile SUA și Israelului din 28 februarie. În replică, Teheranul a lansat atacuri asupra Israelului, a bazelor americane și a statelor din Golf și a blocat exporturile de combustibil din Orientul Mijlociu prin Strâmtoarea Ormuz, amplificând riscurile pentru securitatea energetică și transportul maritim. În acest context, statele europene au fost reticente să se implice direct, iar președintele american Donald Trump a criticat aliații, afirmând că țările NATO „nu au făcut nimic” pentru a ajuta SUA. Merz a spus că a încercat să corecteze această percepție într-o convorbire telefonică recentă cu Trump. „Merz a spus că a încercat, într-o convorbire telefonică recentă cu Trump, să i se explice că acesta nu este războiul NATO, adăugând: «Cred că a înţeles acest lucru».” Cancelarul a mai afirmat, la o conferință găzduită de ziarul FAZ, că Berlinul este implicat în eforturi diplomatice pentru a găsi soluții, inclusiv prin discuții cu statele din Golf și în cadrul G7, și că Washingtonul ar fi arătat „unele eforturi” pentru a găsi un teren comun. În același timp, Merz a admis dificultățile de a influența poziția Israelului: „Încercăm să influenţăm Israelul, cu succes limitat, recunosc”. Pe termen mai lung, Germania ar putea fi, „în principiu”, pregătită să contribuie la stabilizarea regiunii după încetarea ostilităților, inclusiv printr-un posibil rol în securizarea Strâmtorii Ormuz, de exemplu prin deminare. Merz a condiționat însă orice astfel de implicare de existența unui mandat internațional și de aprobarea parlamentului german, subliniind că nu este o opțiune cât timp războiul continuă. [...]
Donald Trump a vorbit despre „redeschiderea” Strâmtorii Trump... pardon, Ormuz - într-un discurs timpic președintelui american, într-un context de escaladare a conflictului din Iran, relatează Știrile ProTV . Declarația vine pe fondul unor atacuri reciproce între Iran și Israel și al implicării directe a SUA, inclusiv prin rănirea unor militari americani într-un atac asupra unei baze din Arabia Saudită. Potrivit sursei, emisarul lui Donald Trump, Steve Witkoff, a anunțat posibile discuții cu oficiali de la Teheran „în aceste zile”, însă noaptea precedentă a fost marcată de bombardamente în Iran și Israel, cu victime. În același timp, forțele israeliene au vizat mai multe instalații nucleare iraniene și două fabrici de oțel din orașul Esfahan, iar Agenția Internațională pentru Energie Atomică a transmis că nivelul radiațiilor nu a crescut. În plan politic, secretarul de stat american Marco Rubio a afirmat că războiul „s-ar putea încheia în câteva săptămâni” și că obiectivele pot fi atinse fără trupe terestre. El a mai spus că Iranul nu a oferit încă un răspuns la planul propus de Statele Unite pentru încheierea conflictului. „Suntem în avans cu această operațiune și ne așteptăm să o finalizăm la momentul potrivit, în câteva săptămâni, nu luni. Ne putem atinge toate obiectivele fără trupe terestre, dar vom fi întotdeauna pregătiți să-i oferim președintelui (Trump) opțiuni și oportunități maxime pentru a se adapta la situații neprevăzute, în cazul în care acestea ar apărea.” Știrile ProTV mai notează că atacurile au avut loc la o zi după ce Donald Trump a anunțat amânarea până pe 6 aprilie a loviturilor planificate asupra centralelor electrice iraniene. Totodată, cel puțin 12 soldați americani au fost răniți într-un atac iranian asupra unei baze aeriene din Arabia Saudită, iar mai multe aeronave americane de realimentare ar fi fost avariate; incidentul a venit la câteva ore după ce Iranul anunțase represalii pentru atacurile asupra propriilor centrale electrice și nucleare. Pe partea iraniană, ministrul de Externe Abbas Araghchi a susținut că Iranul „nu a căutat niciodată războiul”, dar că va continua să se apere „cât timp este necesar”. În paralel, rebelii houthi din Yemen au anunțat că se vor alătura războiului dacă atacurile împotriva Iranului vor continua, ceea ce ridică riscul unei extinderi regionale a conflictului, cu impact direct asupra rutelor energetice din Golf, inclusiv Strâmtoarea Ormuz. [...]
Un fost consilier al lui Donald Trump pe dosarul Iran avertizează că războiul se îndreaptă spre escaladare , potrivit Politico , într-un interviu axat pe mizele strategice din Strâmtoarea Hormuz și pe felul în care Teheranul își definește „victoria”. În evaluarea sa, una dintre lecțiile pe care Iranul ar fi tras-o din conflict este legată de capacitatea de a influența traficul prin Strâmtoarea Hormuz , un punct-cheie pentru exporturile de petrol. Fostul consilier spune că, deși o blocare totală ar fi fost nerealistă deoarece ar afecta și propriile interese ale Iranului, Teheranul ar fi ajuns să poată controla selectiv ce intră și ce iese, „astfel încât să funcționeze doar pentru ei”. Pe tema afirmațiilor lui Trump că SUA „câștigă războiul”, interlocutorul nu oferă un răspuns tranșant, susținând că depinde de criteriul folosit. El admite superioritatea militară a SUA și faptul că forțele iraniene sunt „degradate” din punct de vedere militar, dar adaugă că Iranul își poate defini victoria prin simpla supraviețuire a regimului, ceea ce, până acum, se întâmplă. În această logică, spune el, ambele părți pot pretinde că au dreptate. „Iranul își poate defini victoria prin simpla supraviețuire. Până acum, exact asta face. Așa că, într-un fel, amândoi au dreptate.” În privința populației iraniene, fostul consilier afirmă că este dificil de tras concluzii ferme, însă descrie o societate împărțită între anti-regim, pro-regim și un segment care își dorește „o viață mai bună”, dar rămâne pe margine de teamă. În opinia sa, războiul nu produce, deocamdată, schimbări majore de tabere: cei împotriva regimului rămân împotrivă, iar susținătorii rămân susținători, în timp ce cei fără convingeri puternice sunt „marginalizați” și stau acasă. În final, el susține că populația este folosită ca „pion” și avertizează că există riscul ca oamenii să fie „marele perdant”, deși spune că este prea devreme pentru o concluzie definitivă. În același timp, apreciază că, în acest moment, „traiectoria nu este pozitivă” pentru o schimbare de regim, subliniind că prăbușirea regimului „nu este cazul” acum. [...]
Israelul anunță că va intensifica și extinde atacurile asupra Iranului , potrivit Știrile ProTV , în timp ce președintele SUA, Donald Trump, susține că discuțiile pentru încetarea războiului „decurg foarte bine”, pe fondul tensiunilor tot mai mari legate de Strâmtoarea Ormuz și de efectele economice globale ale conflictului. În Israel, sirenele de raid aerian au sunat, iar armata a transmis că interceptează zilnic rachete iraniene. Ministrul apărării, Israel Katz , a avertizat că Teheranul va suporta costuri tot mai mari și a anunțat extinderea campaniei militare. „Prin urmare, atacurile asupra Iranului se vor intensifica și se vor extinde către ținte și zone suplimentare care ajută regimul să construiască și să utilizeze arme împotriva cetățenilor israelieni.” Armata israeliană a precizat că loviturile de vineri au vizat obiective „din inima Teheranului”, asociate producției de rachete balistice și alte arme, precum și lansatoare și depozite din vestul Iranului. În Liban, fum s-a ridicat deasupra Beirutului după un atac înainte de răsărit, iar Ministerul Sănătății a raportat ulterior doi morți. Pe dimensiunea regională, Arabia Saudită a anunțat că a doborât rachete și drone îndreptate spre Riad, iar Kuweitul a raportat „daune materiale” la portul Shuwaikh din orașul Kuweit și la portul Mubarak Al Kabeer, aflat în construcție în cadrul inițiativei chineze „Belt and Road” (proiect de infrastructură și conectivitate promovat de China). În paralel, piețele au reacționat la riscul de escaladare: după o zi dificilă pe Wall Street, bursele asiatice au scăzut, iar petrolul Brent a urcat la 107 dolari/baril în tranzacțiile de dimineață, în creștere cu peste 45% de la 28 februarie, când Israelul și SUA au atacat Iranul, declanșând războiul. Miza economică imediată rămâne Strâmtoarea Ormuz , rută strategică prin care trece, de regulă, circa o cincime din petrolul mondial. SUA au transmis Iranului, prin intermediul Pakistanului, o „listă de acțiuni” în 15 puncte pentru un posibil armistițiu, care include restricționarea programului nuclear și redeschiderea strâmtorii, dar au trimis și mii de militari suplimentari în regiune. Trump a spus că, dacă Iranul nu redeschide strâmtoarea pentru tot traficul până pe 6 aprilie, va ordona distrugerea centralelor energetice iraniene, în timp ce Iranul susține că nu este angajat în nicio negociere și a respins oferta americană, prezentând o contrapropunere în cinci puncte, care include despăgubiri și recunoașterea suveranității sale asupra strâmtorii. În plan diplomatic, Egiptul a anunțat convorbiri cu Turcia și Pakistanul în cadrul unor „eforturi intense” pentru organizarea discuțiilor. [...]
Iranul a raportat un nou atac asupra centralei nucleare de la Bushehr , al treilea în zece zile, potrivit AGERPRES , care citează Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) și o relatare AFP. AIEA a transmis pe platforma X, citând responsabili iranieni, că nu au fost semnalate pagube la reactorul aflat în funcțiune și nici emisii de radiații, iar condițiile de operare sunt normale. „Nicio pagubă asupra reactorului activ și nicio emisie de radiație nu au fost semnalate, iar condițiile centralei sunt normale.” Potrivit agenției iraniene Fars, lovitura ar fi avut loc vineri, la ora 23:40 (ora locală). Centrala de la Bushehr, singura unitate nucleară operațională din Iran, a mai fost atacată pe 17 și 24 martie, fără să fie raportate pagube, conform informațiilor prezentate de AIEA. După a doua lovitură, Rusia a anunțat evacuarea personalului său care lucra la centrala cu tehnologie rusă, intrată în serviciu la începutul anilor 2010 și care are două reactoare. Bushehr are o capacitate de producție de 1.000 de megawați, iar înainte de începutul conflictului Rusia se pregătea să construiască încă două reactoare. În același context, Israelul a anunțat vineri că a lovit două situri nucleare din centrul Iranului: reactorul cu apă grea de la Arak și o uzină de tratare a uraniului în provincia Yazd, mai notează AGERPRES. [...]
