Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump susține că Iranul vrea „să facă o înțelegere”, potrivit Al Jazeera, într-un material video publicat pe 28 martie 2026.
Președintele SUA a afirmat că Iranul „este decimat” și a sugerat că ar exista discuții în desfășurare, susținând că Teheranul caută un acord. În același context, Trump a lăudat forța armatei americane.
„Iranul vrea să facă o înțelegere.”
Declarațiile vin pe fondul tensiunilor recurente dintre Washington și Teheran, iar mesajul transmis de Trump indică, cel puțin la nivel retoric, o posibilă deschidere către negocieri, fără ca materialul să ofere detalii despre cadrul, agenda sau nivelul acestor discuții.
Recomandate
Iranul transmite că negocierile cu SUA nu sunt închise , contrazicând mesajele venite de la Washington, potrivit Al Jazeera . Miza imediată este una de stabilitate și predictibilitate: dacă nu există un acord „finalizat”, riscul de escaladare rămâne, iar orice așteptări privind o detensionare rapidă sunt premature. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei , a declarat pentru presa de stat că un acord propus cu SUA „nu a fost finalizat”. Declarația vine ca reacție la afirmațiile președintelui american Donald Trump , care a spus că administrația sa face o „determinare finală” privind un potențial acord cu Iranul. Din informațiile publicate, nu reiese care sunt punctele rămase în dispută, calendarul negocierilor sau dacă există un text agreat în principiu. Publicația notează doar diferența de poziționare publică dintre cele două părți, într-un moment în care semnalele politice pot influența percepția asupra probabilității unui acord. [...]
Posibila redeschidere a Strâmtorii Hormuz rămâne în așteptare , după ce președintele SUA, Donald Trump, a spus că urmează să ia o „decizie finală” privind un posibil acord cu Iranul care ar putea prelungi armistițiul și ar permite reluarea navigației prin acest culoar strategic, potrivit Al Jazeera . Trump a declarat vineri că s-a întâlnit cu consilieri în „Situation Room” pentru a discuta subiectul. Casa Albă a confirmat ulterior că întâlnirea s-a încheiat, fără să ofere detalii suplimentare. În paralel, Ministerul iranian de Externe a transmis că încă „nu există un acord final” cu SUA. Pe fondul neîncrederii dintre părți, negociatorul Mohammad Bagher Ghalibaf a spus că Teheranul va judeca orice înțelegere „după acțiuni, nu după promisiuni”, pe măsură ce discuțiile continuă. Condițiile enunțate de Trump și miza pentru navigație Într-o postare pe Truth Social , înaintea întâlnirii de vineri, Trump a enumerat mai multe condiții pe care Teheranul ar trebui să le accepte, inclusiv: Iranul să nu aibă „niciodată” o armă nucleară sau o bombă; Strâmtoarea Hormuz să fie deschisă „în ambele direcții” și fără taxe; îndepărtarea minelor rămase în strâmtoare; SUA să „dezgroape și să distrugă” uraniul îmbogățit al Iranului, despre care Trump afirmă că este îngropat. Tot în postare, Trump a susținut că blocada navală americană – pe care o descrie drept „fără precedent” – ar urma să fie ridicată și că navele „prinse” în strâmtoare ar putea începe să se întoarcă. „Nu se vor schimba bani până la noi ordine. Alte elemente, mult mai puțin importante, au fost agreate. Mă voi întâlni acum, în Situation Room, pentru a lua o decizie finală.” Iranul contestă „blocada” și cere dovezi, nu declarații Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a declarat pentru presa de stat că nu a fost finalizat niciun acord și a respins limbajul imperativ atribuit părții americane. Baghaei a calificat ceea ce SUA numesc „blocadă navală” drept o acțiune „ilegală”, susținând că ar fi încălcat armistițiul și ar fi perturbat libertatea de navigație. El a adăugat că Teheranul trebuie să vadă dacă SUA își vor respecta declarațiile. Ghalibaf a reiterat, într-o postare pe rețele sociale, că „nu există încredere în garanții și cuvinte”, iar „niciun pas” nu va fi făcut înainte ca cealaltă parte să acționeze. Ce se știe despre stadiul discuțiilor și unde rămân divergențele Incertitudinea privind detaliile unui memorandum de înțelegere (MOU – document-cadru, fără a fi neapărat un tratat final) a crescut în ultima săptămână, pe fondul neîncrederii dintre cele două părți, care încearcă să pună capăt unui război de trei luni, notează publicația. Cu o zi înainte, surse de la Casa Albă au declarat pentru Al Jazeera că SUA și Iranul ar fi ajuns la un acord provizoriu pentru prelungirea armistițiului cu 60 de zile, pentru a permite negocieri formale, însă Trump nu ar fi semnat încă. Separat, agenția de presă iraniană Fars, citând surse, a relatat că înțelegerea ar fi în „stadiile finale” de ratificare, dar că nu a fost luată o decizie finală. Potrivit acelorași surse, MOU nu ar include prevederi privind distrugerea materialelor nucleare ale Iranului, iar redeschiderea Strâmtorii Hormuz ar putea presupune monitorizarea și inspectarea navelor. [...]
Bulgaria condiționează prezența militară americană de regimul de vize , limitând staționarea aeronavelor SUA pe teritoriul său până la finalul lunii iunie, după ce Washingtonul nu a aprobat eliminarea vizelor pentru cetățenii bulgari, potrivit Agerpres . Premierul Rumen Radev a declarat că Sofia nu poate accepta o solicitare de staționare pe termen lung a aeronavelor și tancurilor americane pe aeroportul din capitală, invocând propriile „priorități și proceduri”, într-o declarație citată de agenția bulgară BTA. Informația este relatată de Reuters. Ce se schimbă operațional: termen-limită la sfârșitul lui iunie Bulgaria găzduiește aeronave militare americane la Sofia în baza unui acord valabil până la sfârșitul lunii mai. Potrivit lui Radev, guvernul urma să adopte vineri o decizie de prelungire a șederii până la sfârșitul lunii iunie, pentru a oferi Statelor Unite timp „să își regândească acțiunile”. Miza de reglementare: vizele pentru bulgari în SUA La începutul lunii, Radev a discutat cu președintele american Donald Trump și a cerut suspendarea sistemului de vize pentru cetățenii bulgari. Premierul a spus că a insistat ca subiectul să fie analizat de urgență, însă nu a primit un răspuns pozitiv. În plan intern, Agerpres notează că Radev a obținut o victorie covârșitoare la alegerile parlamentare din 19 aprilie. [...]
Suedia își extinde sprijinul financiar pentru Ucraina printr-o garanție de 236 milioane euro (aprox. 1,2 miliarde lei), care permite acordarea unui împrumut prin Banca Mondială pentru acoperirea cheltuielilor publice ale statului ucrainean, potrivit Mediafax . Guvernul de la Stockholm a anunțat vineri că oferă o nouă garanție către Banca Mondială, astfel încât Ucraina să poată accesa un împrumut de aproximativ 2,5 miliarde coroane suedeze (SEK), echivalentul a 236 milioane euro, informație atribuită de autoritățile suedeze publicației European Pravda. Banii sunt destinați, între altele, acoperirii cheltuielilor publice din bugetul de stat al Ucrainei, afectat de invazia la scară largă a Rusiei. Ministrul suedez pentru Cooperare Internațională pentru Dezvoltare și Comerț Exterior, Benjamin Dousa, a indicat că Ucraina are „provocări de finanțare atât imediate, cât și pe termen lung”, iar Suedia oferă sprijin bugetar prin UE și Banca Mondială. „Ucraina se confruntă cu provocări de finanțare atât imediate, cât și pe termen lung. Prin urmare, Suedia oferă sprijin bugetar prin intermediul UE și al Băncii Mondiale.” Ce acoperă împrumutul și cum funcționează garanția Garanția este acordată Băncii Mondiale și face parte din programul de sprijin PEACE, prin care Ucraina primește finanțare pentru anumite cheltuieli. În material sunt menționate explicit: plata pensiilor; salariile angajaților din sectorul public; sprijin pentru persoanele vulnerabile; sprijin pentru persoanele strămutate intern. Decizia pune în aplicare un mandat aprobat anterior de parlamentul suedez, care permite guvernului să încheie astfel de acorduri de garantare în 2026. Garanția va rămâne valabilă până în 2056. Miza bugetară: angajamentele Suediei urcă la circa 280 milioane euro Odată cu această decizie, totalul angajamentelor Suediei către Banca Mondială pentru sprijinirea Ucrainei ajunge la aproximativ 280 milioane euro (aprox. 1,4 miliarde lei), conform informațiilor din articol. Separat de componenta financiară, Mediafax notează că, pe 28 mai, premierul suedez Ulf Kristersson a anunțat trimiterea către Ucraina a 16 avioane de luptă Gripen second-hand, iar planurile includ achiziția a încă 20 de aeronave noi. În același context, președintele Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina va folosi fonduri din împrumutul european de 90 miliarde euro pentru apărare, inclusiv pentru achiziția de avioane Gripen din Suedia. [...]
Ucraina se așteaptă la un atac aerian rusesc „în această noapte sau mâine noapte”, iar miza depășește frontul : președintele Volodimir Zelenski spune că Moscova folosește incursiunile cu drone și rachete inclusiv pentru a testa reacția și capacitățile de apărare aeriană ale statelor NATO din vecinătate, potrivit Kyiv Post . Zelenski a declarat, într-un interviu pentru emisiunea „Face the Nation” a CBS News, că Ucraina vede „pregătiri” pentru o lovitură de amploare cu drone, rachete de croazieră și rachete balistice. El a mulțumit partenerilor americani și europeni pentru schimbul de informații, sugerând că și aliații au indicii despre pregătirile Rusiei, chiar dacă nu cunosc toate detaliile. În același context, liderul ucrainean i-a îndemnat pe cetățeni să fie „foarte, foarte atenți” și să folosească adăposturile antiaeriene, inclusiv pentru protecția copiilor, subliniind că există „un procent ridicat” ca atacul să aibă loc în intervalul indicat, deși „nimeni nu știe 100%”. Presiune pe apărarea antiaeriană și deficit de interceptori Zelenski a spus că atacuri localizate asupra civililor și pozițiilor din linia frontului au loc zilnic, iar lovituri combinate masive cu drone și rachete se produc „aproximativ de două ori pe săptămână sau la fiecare 10 zile”. În discursul său de seară de vineri, el a afirmat că noi rapoarte de informații indică un atac iminent și că statul este în alertă ridicată, reiterând că prioritatea de vârf a Kievului rămâne obținerea unui număr mai mare de interceptori pentru apărarea aeriană. Pentru a ilustra presiunea asupra apărării antiaeriene, Zelenski a invocat un atac recent pe care l-a descris ca având „600 de drone” de tip Shahed și „aproximativ 35–peste 40” de rachete balistice, în total „90 de rachete” și „peste 600” de drone. El a susținut că, la asemenea volume, interceptarea tuturor țintelor este „excepțional de dificilă” și a numit rachetele antibalistice drept „cel mai mare deficit” al Ucrainei. Incursiuni spre România, Polonia și Moldova, ca test politic pentru NATO Zelenski a afirmat că Ucraina încearcă să intercepteze dronele rusești inclusiv atunci când traiectoriile lor se îndreaptă spre țări vecine „precum România, Moldova sau Polonia”. Când nu reușește, Kievul transmite avertizări partenerilor, iar în cazul statelor baltice (Estonia, Letonia și Lituania) spune că oferă alerte de urmărire în timp real. În viziunea sa, Moscova folosește deliberat aceste episoade pentru „presiune politică” asupra țărilor NATO și pentru a observa reacția Alianței, argumentând că răspunsul ar trebui să fie „semnificativ mai puternic” și mai unitar. Zelenski a adăugat că Vladimir Putin urmărește cum a evoluat reacția NATO în cei trei ani de război la scară largă și că Rusia testează, în mod activ, capabilitățile de apărare aeriană ale statelor NATO care se învecinează cu Ucraina, Belarus sau Rusia. În plan practic, avertismentul se leagă de campania Kievului pentru accelerarea livrărilor de sisteme avansate de apărare aeriană: Zelenski susține că intensificarea atacurilor aeriene rusești amenință nu doar orașele ucrainene, ci și securitatea flancului estic al NATO. [...]
Rusia își erodează capacitatea de a susține războiul pe măsură ce pierderile cresc , iar finanțarea devine mai dificilă, inclusiv prin vânzări accelerate de aur din rezerve, potrivit unei analize Al Jazeera . Datele și evaluările citate indică o combinație de avans teritorial mai lent, costuri umane mai mari și presiune pe buffer-ele financiare ale statului rus. Pierderi mai mari pentru câștiguri teritoriale mai mici Agenția de Informații a Apărării din SUA (DIA) a confirmat evaluări anterioare potrivit cărora Rusia a pierdut teritorii ocupate anterior, iar Ucraina ar fi recucerit aproximativ 400 km² în și în jurul regiunii Dnipropetrovsk „în timpul trimestrului”, conform unui raport către Congres din 18 mai. În paralel, Institute for the Study of War (ISW) , un think tank din Washington, arată că Rusia a avansat net cu 104 km² între 1 ianuarie și 26 mai 2026, față de 1.619 km² în aceeași perioadă a anului trecut. ISW mai notează că forțele ruse au „infiltrat și contestat” încă 628 km², fără a prelua controlul. Pe componenta de pierderi, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a declarat că pierderile rusești au ajuns la 145.000 în acest an, dintre care 86.000 uciși și 59.000 grav răniți. Publicația precizează că nu poate verifica independent afirmațiile privind pierderile de ambele părți. Ministrul ucrainean al apărării, Mykhailo Fedorov, a spus că aceste cifre ar însemna 179 de pierderi rusești pentru fiecare kilometru pătrat de avans, față de 67 anul trecut, o rată pe care Ucraina o consideră peste capacitatea actuală a Rusiei de a o compensa prin recrutare. Presiune financiară: deficit depășit și vânzări de aur Pe partea economică, analiza notează că războiul devine mai greu de finanțat: Rusia ar fi depășit până în aprilie întreaga marjă permisă pentru deficitul bugetar pe 2026 și și-ar fi „golit” rezervele valutare, ceea ce ar fi împins autoritățile să reducă rezervele de aur într-un ritm neobișnuit. Potrivit datelor băncii centrale a Rusiei (link din articol: Central Bank ), Rusia a vândut anul acesta 27,9 tone de aur, evaluate la peste 4 miliarde de dolari (aprox. 18,4 miliarde lei). În consecință, rezervele de aur ar fi coborât la cel mai redus nivel de la începutul invaziei pe scară largă, în februarie 2022. Tactici aeriene și lovituri asupra economiei petroliere DIA atribuie recucerirea de teritorii de către Ucraina și pierderii accesului Rusiei la serviciile satelitare Starlink folosite pentru țintire și foc contrabaterie. Ucraina, la rândul ei, își leagă rezultatele de o strategie de întrerupere a logisticii ruse prin lovituri cu drone de rază medie și artilerie, pe care Fedorov spune că o extinde printr-un program numit „Logistical Lockdown”, pentru a „scala” loviturile și a distruge sistematic capabilități ruse la adâncime operațională. În același timp, Ucraina a continuat loviturile la distanță asupra infrastructurii petroliere ruse, descrisă ca sursă de finanțare a războiului: pe 23 mai a lovit un depozit de petrol și un terminal de descărcare la Novorossiisk (Marea Neagră), iar a doua zi terminalul Tamanneftegaz, tot la Marea Neagră. Au fost menționate și atacuri asupra unor obiective militare și industriale, inclusiv o uzină chimică în Perm și baza aeriană Taganrog din Rostov. Separat, Rusia a intensificat atacurile asupra Kievului cu valuri combinate de drone și rachete, o tactică menită să suprasolicite apărarea antiaeriană. Pe 24 mai, Rusia a lansat 600 de drone cu rază lungă și 90 de rachete asupra Kievului și zonelor din jur, inclusiv 36 de rachete balistice; Ucraina susține că a doborât 91% dintre drone și 81% dintre rachetele de croazieră, iar 19 rachete ar fi ratat țintele. De ce contează Din perspectiva sustenabilității economice a conflictului, combinația dintre avansul mai lent, rata mai mare a pierderilor și apelul la rezerve (inclusiv aur) indică o presiune crescândă asupra capacității Rusiei de a menține efortul de război în forma actuală. În același timp, datele privind pierderile rămân contestate și dificil de verificat independent, ceea ce limitează certitudinea asupra dimensiunii exacte a degradării militare. [...]
