Știri
Știri din categoria Externe

Israelul anunță că va intensifica și extinde atacurile asupra Iranului, potrivit Știrile ProTV, în timp ce președintele SUA, Donald Trump, susține că discuțiile pentru încetarea războiului „decurg foarte bine”, pe fondul tensiunilor tot mai mari legate de Strâmtoarea Ormuz și de efectele economice globale ale conflictului.
În Israel, sirenele de raid aerian au sunat, iar armata a transmis că interceptează zilnic rachete iraniene. Ministrul apărării, Israel Katz, a avertizat că Teheranul va suporta costuri tot mai mari și a anunțat extinderea campaniei militare.
„Prin urmare, atacurile asupra Iranului se vor intensifica și se vor extinde către ținte și zone suplimentare care ajută regimul să construiască și să utilizeze arme împotriva cetățenilor israelieni.”
Armata israeliană a precizat că loviturile de vineri au vizat obiective „din inima Teheranului”, asociate producției de rachete balistice și alte arme, precum și lansatoare și depozite din vestul Iranului. În Liban, fum s-a ridicat deasupra Beirutului după un atac înainte de răsărit, iar Ministerul Sănătății a raportat ulterior doi morți.
Pe dimensiunea regională, Arabia Saudită a anunțat că a doborât rachete și drone îndreptate spre Riad, iar Kuweitul a raportat „daune materiale” la portul Shuwaikh din orașul Kuweit și la portul Mubarak Al Kabeer, aflat în construcție în cadrul inițiativei chineze „Belt and Road” (proiect de infrastructură și conectivitate promovat de China). În paralel, piețele au reacționat la riscul de escaladare: după o zi dificilă pe Wall Street, bursele asiatice au scăzut, iar petrolul Brent a urcat la 107 dolari/baril în tranzacțiile de dimineață, în creștere cu peste 45% de la 28 februarie, când Israelul și SUA au atacat Iranul, declanșând războiul.
Miza economică imediată rămâne Strâmtoarea Ormuz, rută strategică prin care trece, de regulă, circa o cincime din petrolul mondial. SUA au transmis Iranului, prin intermediul Pakistanului, o „listă de acțiuni” în 15 puncte pentru un posibil armistițiu, care include restricționarea programului nuclear și redeschiderea strâmtorii, dar au trimis și mii de militari suplimentari în regiune. Trump a spus că, dacă Iranul nu redeschide strâmtoarea pentru tot traficul până pe 6 aprilie, va ordona distrugerea centralelor energetice iraniene, în timp ce Iranul susține că nu este angajat în nicio negociere și a respins oferta americană, prezentând o contrapropunere în cinci puncte, care include despăgubiri și recunoașterea suveranității sale asupra strâmtorii. În plan diplomatic, Egiptul a anunțat convorbiri cu Turcia și Pakistanul în cadrul unor „eforturi intense” pentru organizarea discuțiilor.
Recomandate

Temerile Washingtonului privind posibile asasinate israeliene asupra negociatorilor iranieni arată cât de fragil era canalul diplomatic cu Teheranul , în condițiile în care o astfel de operațiune ar fi putut deraia un acord provizoriu și ar fi relansat ostilitățile, potrivit news.ro , care citează declarații ale unor oficiali americani actuali și foști, preluate de The New York Times. Îngrijorările administrației americane s-ar fi concentrat pe doi oficiali iranieni implicați în discuțiile diplomatice: ministrul de externe Abbas Araghchi și președintele Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf . În evaluarea Washingtonului, un atac împotriva lor ar fi riscat să compromită negocierile purtate în primăvară și să reactiveze conflictul. În acest context, sursele citate susțin că administrația Trump ar fi cerut mai multor țări din regiune să transmită discret autorităților iraniene avertismente privind riscul unei operațiuni israeliene care i-ar viza pe principalii negociatori. Contextul: ținte anterioare și „interlocutori” eliminați Materialul menționează că, în primele luni ale războiului, Israelul a vizat mai mulți înalți responsabili iranieni, inclusiv persoane considerate la Washington drept potențiali interlocutori. Sunt indicate numele lui Ali Larijani (responsabil cu securitatea națională) și al fostului ministru de externe Kamal Kharazi, despre care se afirmă că au fost uciși în atacuri israeliene în timp ce participau la discuții cu Statele Unite. Episodul din aprilie: solicitări de garanții și măsuri de securitate Potrivit surselor citate, în aprilie, cu ocazia unei vizite a lui Mohammad Bagher Ghalibaf la Islamabad pentru o întâlnire cu vicepreședintele american JD Vance, partea iraniană ar fi cerut, prin Pakistan și Qatar, garanții de securitate, invocând temeri legate de o tentativă de asasinat care ar fi urmărit sabotarea negocierilor. În același episod, avioane de vânătoare pakistaneze ar fi escortat aeronava delegației iraniene, iar o alertă privind o amenințare israeliană ar fi dus la o aterizare de urgență la Mashhad, înainte ca delegația să revină la Teheran pe cale rutieră. În pofida acestor riscuri, Araghchi și Ghalibaf ar fi continuat discuțiile cu SUA, participând la întâlniri ulterioare în Qatar (mai) și Elveția (iunie), conform relatării atribuite The New York Times, citată de AFP. [...]

Acordul în 14 puncte dintre Liban și Israel mută, cel puțin la nivel declarativ, decizia de război și pace de la Hezbollah către statul libanez , un pas cu potențial de impact major asupra stabilității și a revenirii economice a țării, potrivit unei analize din The Jerusalem Post . Textul susține că, prin cadrul de „normalizare” anunțat în weekend, guvernul libanez transmite atât comunității internaționale, cât și regimului de la Teheran, că „nicio putere străină” și niciun grup înarmat nu are autoritatea să decidă în numele Libanului. Miza ar fi una istorică: pentru prima dată „într-o generație”, Beirutul afirmă explicit că deciziile privind războiul și pacea aparțin exclusiv statului. În argumentația autoarei, această poziționare lovește direct în justificarea pe care Hezbollah și-a construit-o timp de peste patru decenii – aceea de „apărător” al Libanului – în condițiile în care, spune analiza, campaniile militare ale grupării au servit mai degrabă obiectivele regionale ale Iranului decât interesul național libanez. Sunt invocate două momente-cheie: deschiderea unui front împotriva Israelului la 8 octombrie 2023 și reluarea confruntărilor la 2 martie 2026, episoade care ar fi atras Libanul în conflicte pe care nici guvernul, nici populația nu și le-ar fi dorit. De ce contează: suveranitatea ca precondiție pentru ieșirea din criză Analiza leagă pierderea controlului statului asupra deciziilor strategice de degradarea internă din ultimii ani: „colaps economic”, „paralizie politică”, asasinate politice și cicluri repetate de conflict. În acest cadru, acordul este prezentat mai puțin ca un document diplomatic și mai mult ca un semnal că Libanul încearcă să-și recâștige capacitatea de guvernare efectivă – condiție esențială pentru stabilitate și, implicit, pentru orice relansare economică. Ce urmează: testul implementării și reacția Hezbollah Textul avertizează că transformarea declarației în realitate va fi dificilă. Iranul ar fi investit „decenii” în consolidarea Hezbollah ca una dintre cele mai puternice organizații armate non-statale, cu influență politică și militară internă, în afara autorității statului. În plus, eforturile internaționale anterioare de dezarmare ar fi avut rezultate limitate, iar forțele ONU de menținere a păcii nu ar fi împiedicat întărirea militară a grupării în sudul Libanului. În această logică, acordul ar putea rămâne un moment simbolic sau ar putea deveni începutul unui proces „lung” și „contestat” de recâștigare a suveranității. Publicația notează explicit incertitudinea rezultatului final: „rămâne de văzut” dacă viziunea se va materializa, însă, dacă da, momentul ar putea fi reținut ca începutul revenirii controlului statului asupra propriei politici de securitate. [...]

Casa Albă încearcă să mențină agenda unui acord de pace în Ucraina , după atacul masiv al Rusiei asupra Kievului soldat cu 21 de morți, potrivit HotNews . Un oficial american a spus, într-o declarație pentru AFP, că președintele Donald Trump „își dorește un acord de pace” pentru „a se încheia crimele fără sens”. Oficialul a descris poziția lui Trump în termeni umanitari și a insistat că echipa președintelui „a muncit din greu” pentru a pune capăt războiului și „rămâne optimistă” că, în cele din urmă, va fi încheiat un acord. „Președintele Trump are o inimă umanitară și vrea soluționat acest război, astfel încât crimele fără sens să se încheie.” Context: promisiuni vechi, rezultate limitate HotNews amintește că, înainte de revenirea la Casa Albă în ianuarie 2025, Trump susținea că ar putea încheia războiul din Ucraina „în 24 de ore”, însă eforturile americane de mediere „nu au avut deocamdată efectul scontat”. Atacul asupra Kievului și escaladarea reciprocă Atacul rusesc asupra capitalei ucrainene a avut loc „noaptea trecută” și a fost descris drept „o noapte de coșmar” de ministrul ucrainean de externe, în condițiile în care Rusia a lansat „sute de drone și zeci de rachete” asupra orașului. Bombardamentul a distrus blocuri de locuințe și a trimis zeci de mii de oameni în adăposturi, bilanțul fiind de 21 de morți. În paralel, Ucraina și Rusia s-au amenințat cu noi atacuri. Publicația notează și că, în ultimele luni, forțele ucrainene și-au intensificat atacurile cu drone asupra Rusiei, cu obiectivul de a slăbi economia rusă și de a forța o încheiere a războiului. [...]

Declarațiile lui Donald Trump pun din nou sub presiune împărțirea costurilor în NATO , cu potențiale efecte directe asupra bugetelor de apărare ale statelor membre și asupra planificării investițiilor militare, potrivit Mediafax . Președintele american a spus că este „ridicol” ca Washingtonul să continue o relație „unilaterală” cu Alianța și a susținut că „relația nu este reciprocă”. Mesajul a fost publicat pe platforma Truth Social , unde Trump a inclus și un grafic despre cheltuielile NATO, din care ar rezulta că SUA investesc semnificativ mai mult decât ceilalți membri. Criticile vin cu mai puțin de o săptămână înaintea summitului NATO de la Ankara (7-8 iulie), care va reuni 32 de state membre. De ce contează: presiune pentru creșterea cheltuielilor de apărare În contextul în care Trump a criticat în repetate rânduri aliații europeni pentru nivelul cheltuielilor militare și pentru reacția lor la războiul din Iran, mesajul reia ideea că Europa ar trebui să preia rolul principal în propria apărare. Mediafax notează că Washingtonul a luat deja măsuri pentru a-și reduce angajamentele pe continent. Context: ținta de 5% din PIB, deja pe masă La summitul NATO de anul trecut, aliații au convenit să majoreze cheltuielile de apărare de la 2% la 5% din PIB, pe fondul solicitărilor repetate ale lui Trump. Tot la reuniunea de la Ankara, Canada ar urma să anunțe aproximativ zece state fondatoare pentru o bancă globală dedicată apărării, inițiativă care ar urma să mobilizeze finanțări de până la 100 de miliarde de lire sterline pentru consolidarea capacităților militare ale aliaților. [...]

Amenințările ministrului iranian de Externe ridică miza Memorandumului SUA–Iran, care interzice explicit amenințările și folosirea forței , într-un moment în care Israelul își reafirmă public linia dură privind programul nuclear iranian, potrivit The Jerusalem Post . Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi , a scris pe X (fostul Twitter) că Iranul va „da lecții” Israelului dacă Statele Unite nu își respectă angajamentul de a „reduce la tăcere animalele de companie din Tel Aviv”, formulare pe care o leagă de Memorandumul de Înțelegere (MoU) recent semnat între SUA și Iran. Araghchi a susținut că termenii MoU sunt „clari” și „publici” și a avertizat că orice amenințări la adresa conducerii iraniene vor declanșa un „răspuns imediat și puternic”. Declarația a venit ca reacție la o afirmație a ministrului israelian al Apărării, Israel Katz , care ar fi spus într-un briefing militar cu ușile închise, luni, că liderul suprem iranian Mojtaba Khamenei a fost „marcat pentru moarte”. În același briefing, Katz a reafirmat că Israelul „nu va permite Iranului să dezvolte arme nucleare”. Publicația notează că Israelul „nu are planuri” să îl lovească pe Khamenei, întrucât o astfel de acțiune ar afecta semnificativ MoU și negocierile SUA–Iran aflate în desfășurare. Ce prevede primul punct din MoU și de ce contează Primul termen al MoU, prezentat ca parte a unui document în 14 puncte, ar impune ca, din momentul semnării, toți aliații SUA și ai Iranului să înceteze operațiunile militare legate de: „Operation Epic Fury” (SUA); „Operation Roaring Lion” (Israel); loviturile efectuate de Iran și de grupările sale proxy. Același punct ar interzice inițierea „oricărui război sau a oricărei operațiuni militare” între părți și ar cere tuturor să se abțină de la „amenințarea sau folosirea forței” unii împotriva altora. În acest context, schimbul de amenințări descris de The Jerusalem Post pune presiune pe aplicarea practică a MoU: documentul invocat ar urmări să oprească nu doar acțiunile militare, ci și escaladarea verbală care poate alimenta o criză. [...]

Rusia a câștigat teren în iunie, dar ritmul rămâne printre cele mai scăzute din ultimul an , potrivit datelor platformei ucrainene de analiză militară DeepState , citate de Euronews . Armata rusă ar fi preluat controlul asupra a încă 84 de kilometri pătrați de teritoriu ucrainean, iar avansul este pus pe seama progreselor din mai multe puncte ale frontului. DeepState indică drept principale zone de înaintare: în apropiere de Kostiantinivka (regiunea Donețk), în zonele de graniță ale Ucrainei cu Rusia și în Huliaipole, în sud-est. Platforma își calculează bilanțul lunar ca diferență între kilometrii pătrați câștigați și cei pierduți de Rusia pe front. Comparativ cu luna mai, avansul a crescut, dar rămâne departe de vârfurile din 2024 În luna mai, Rusia ar fi preluat controlul asupra a 14 kilometri pătrați, un „record negativ” pentru forțele Kremlinului din octombrie 2023, potrivit aceleiași surse. Chiar și cu creșterea din iunie, cifra de 84 de kilometri pătrați este a doua cea mai scăzută din seria prezentată de DeepState (care începe în iunie 2024) și mult sub maximul de 725 de kilometri pătrați atins în noiembrie 2024. Ucraina își extinde loviturile asupra infrastructurii militare și logistice ruse În paralel cu evoluțiile de pe front, Ucraina a continuat atacurile asupra infrastructurii militare ruse, potrivit președintelui Volodimir Zelenski . Acesta a spus că forțele ucrainene au lovit cu drone Institutul de Electromecanică din Penza, unitate care dezvoltă și produce componente pentru rachete; autoritățile regionale ruse au confirmat atacul, fără a oferi detalii despre pagube. Zelenski a mai anunțat un atac asupra rafinăriei din Ufa, la aproximativ 1.300 de kilometri de granița cu Ucraina. În plus, Kievul a revendicat atacuri asupra unui centru de comunicații prin satelit din Dubna (lângă Moscova) și asupra unei fabrici de rachete din Voronej. Separat, armata ucraineană a anunțat distrugerea unui pod de pe ruta rutieră principală dintre Donețk și Mariupol, vizând podul peste râul Malîi Kalcik, lângă localitatea Hranitne (Donețk). Ucraina susține și atacuri asupra unui pod feroviar din regiunea ocupată Luhansk și asupra unui alt punct de trecere strategic din Donețk, în încercarea de a perturba logistica armatei ruse. [...]