Știri
Știri din categoria Externe
Cancelarul german Friedrich Merz spune că a discutat cu Donald Trump despre conflictul din Golf, încercând să-l convingă că nu este un război al NATO, potrivit HotNews.ro, care citează Reuters, preluată de Agerpres.
Merz și-a exprimat scepticismul că Statele Unite și Israelul ar avea o strategie clară pentru a pune capăt războiului cu Iranul, început după atacurile SUA și Israelului din 28 februarie. În replică, Teheranul a lansat atacuri asupra Israelului, a bazelor americane și a statelor din Golf și a blocat exporturile de combustibil din Orientul Mijlociu prin Strâmtoarea Ormuz, amplificând riscurile pentru securitatea energetică și transportul maritim.
În acest context, statele europene au fost reticente să se implice direct, iar președintele american Donald Trump a criticat aliații, afirmând că țările NATO „nu au făcut nimic” pentru a ajuta SUA. Merz a spus că a încercat să corecteze această percepție într-o convorbire telefonică recentă cu Trump.
„Merz a spus că a încercat, într-o convorbire telefonică recentă cu Trump, să i se explice că acesta nu este războiul NATO, adăugând: «Cred că a înţeles acest lucru».”
Cancelarul a mai afirmat, la o conferință găzduită de ziarul FAZ, că Berlinul este implicat în eforturi diplomatice pentru a găsi soluții, inclusiv prin discuții cu statele din Golf și în cadrul G7, și că Washingtonul ar fi arătat „unele eforturi” pentru a găsi un teren comun. În același timp, Merz a admis dificultățile de a influența poziția Israelului: „Încercăm să influenţăm Israelul, cu succes limitat, recunosc”.
Pe termen mai lung, Germania ar putea fi, „în principiu”, pregătită să contribuie la stabilizarea regiunii după încetarea ostilităților, inclusiv printr-un posibil rol în securizarea Strâmtorii Ormuz, de exemplu prin deminare. Merz a condiționat însă orice astfel de implicare de existența unui mandat internațional și de aprobarea parlamentului german, subliniind că nu este o opțiune cât timp războiul continuă.
Recomandate
Redeschiderea Strâmtorii Ormuz devine miza economică imediată după ce SUA și Iranul au semnat un memorandum de înțelegere pentru încheierea conflictului, iar traficul maritim ar urma să fie reluat treptat, potrivit HotNews . Donald Trump a spus că vineri va avea loc o ceremonie oficială de semnare la Geneva și că strâmtoarea va fi „complet deschisă”. Președintele SUA a declarat, înaintea reuniunii G7, că acordul este „semnat în întregime” și că textul memorandumului ar urma să fie făcut public la scurt timp după semnarea oficială. Trump a precizat că nu știe dacă va participa la ceremonia de vineri, dar că vicepreședintele JD Vance va fi prezent. JD Vance a afirmat că documentul a fost semnat digital duminică și că, „deocamdată”, nu au fost eliberate fonduri pentru Iran. În privința sancțiunilor, Trump a condiționat orice ridicare de „comportamentul” Teheranului. Ce se schimbă pentru transportul maritim și energie Un oficial american, citat de Reuters, a spus că redeschiderea Strâmtorii Ormuz ar contribui la soluționarea crizei energetice globale provocate de război, care a lovit economia globală. Acesta a anticipat o creștere „semnificativă” a traficului, deja începută, dar a avertizat că revenirea la normal nu va fi rapidă. Potrivit aceluiași oficial, strâmtoarea va fi deschisă fără taxe timp de 60 de zile, conform acordului dintre SUA și Iran. Ce nu este încă limpede: termenii și condițiile politice Termenii memorandumului nu sunt cunoscuți în întregime și nu au fost publicați. Un oficial american a declarat pentru Reuters că se așteaptă ca aceștia să fie făcuți publici în următoarele 24–48 de ore, însă Trump a indicat că publicarea ar putea avea loc după vineri. Deși Trump a spus că navele au început deja să traverseze strâmtoarea, armata americană le-a transmis transportatorilor că nu a ridicat încă blocada asupra porturilor iraniene, ceea ce sugerează că reluarea fluxurilor ar putea rămâne graduală și dependentă de măsuri operaționale. Armistițiu de 60 de zile și dosarele rămase deschise Conform declarațiilor ambelor părți, acordul ar urma să prelungească armistițiul pe o perioadă de negociere de 60 de zile, în care negociatorii ar urma să decidă asupra unor chestiuni controversate, inclusiv viitorul programului nuclear al Iranului. Vance a spus că acordul ar putea permite, în cele din urmă, accesul Iranului la un fond de reconstrucție de până la 300 de miliarde de dolari, cu condiția renunțării la material nuclear, fond care ar urma să fie finanțat de vecinii arabi din Golf. Riscul major: condiționarea de evoluțiile din Liban Soarta imediată a pactului ar putea depinde de Liban, unde Israelul luptă cu Hezbollah. Iranul a susținut că acordul preliminar impune încetarea ostilităților pe toate fronturile, inclusiv în Liban, în timp ce Israelul a transmis că își rezervă dreptul de a acționa împotriva amenințărilor Hezbollah. Surse din domeniul securității au spus că luptele din sudul Libanului s-au atenuat, dar nu au încetat complet. În acest context, un oficial israelian a descris acordul, în discuții private cu Reuters, drept „oribil pentru Israel”, iar ministrul apărării, Israel Katz, a declarat că Israelul va rămâne „pe termen nelimitat” în zonele ocupate din sudul Libanului. [...]
Volodimir Zelenski încearcă să deblocheze negocierile propunând o întâlnire cu Vladimir Putin în SUA , mizând pe un format care, în evaluarea sa, ar fi mai greu de refuzat de către liderul rus, potrivit Agerpres . Propunerea a fost discutată într-o convorbire telefonică pe care Zelenski a avut-o duminică cu președintele american Donald Trump , a spus liderul ucrainean într-o alocuțiune video publicată pe X. Zelenski a indicat că a vorbit cu Trump despre „posibilitatea de a organiza o astfel de întâlnire în Statele Unite”, într-un format care „lui Putin i-ar fi mult mai greu să-l refuze”. „Vom vedea ce va rezulta din aceasta.” De ce contează: locul întâlnirii rămâne un obstacol major Zelenski a mai propus o întâlnire față în față cu Putin, însă Kremlinul ia în considerare o astfel de întrevedere doar la Moscova, opțiune pe care președintele ucrainean spune că nu o poate accepta. În acest context, mutarea discuției pe teren neutru – în SUA – este prezentată de Zelenski ca o cale de a depăși blocajul legat de locație, fără a face concesia politică implicată de o deplasare la Moscova. Ce urmează Zelenski nu a oferit detalii despre un calendar sau despre un răspuns din partea Moscovei. Informația disponibilă se limitează la faptul că propunerea a fost avansată și discutată cu Trump, iar rezultatul rămâne incert. [...]
Liderii G7 discută noi măsuri de presiune asupra Rusiei , după atacul rusesc în urma căruia Mănăstirea Pechersk din Kiev a luat foc, un sit inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO, potrivit Mediafax . Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a spus că tema va fi pe agenda summitului G7 din Franța , în contextul intensificării bombardamentelor asupra Ucrainei, care au produs noi victime în rândul civililor. Informațiile despre pagubele suferite de mănăstire sunt atribuite de publicație European Pravda. Într-un mesaj publicat pe X, von der Leyen a indicat că liderii G7 vor discuta „următoarele măsuri” pentru a crește presiunea asupra Rusiei, cu obiectivul de a-l aduce pe Vladimir Putin la negocieri și de a opri războiul. Ce se discută la G7 și de ce contează Miza imediată este o posibilă înăsprire a presiunilor internaționale asupra Rusiei, într-un moment în care atacurile asupra Ucrainei continuă, iar liderii occidentali caută pârghii suplimentare pentru a influența cursul conflictului. Von der Leyen a mai afirmat că Europa și poporul ucrainean își doresc pacea, în timp ce Rusia ar fi demonstrat „încă o dată” că este interesată de violență și distrugere. Context: contactele cu SUA, pe fondul discuțiilor despre negocieri Președintele ucrainean Volodimir Zelenski așteaptă un răspuns din partea țărilor G7 la ultimele atacuri rusești asupra orașelor ucrainene. Separat, Bloomberg relatează că liderii europeni intenționează să discute cu președintele american Donald Trump, în cadrul summitului, pentru a-l sprijini în planul de reluare a negocierilor între Ucraina și Rusia, cu participarea Europei. Potrivit aceleiași surse, Zelenski a avut o convorbire telefonică cu Trump înaintea reuniunii, iar cei doi au convenit să discute la summit idei suplimentare pentru a apropia o soluție de pace. [...]
Donald Trump amenință cu taxe vamale de 100% pe vinurile franceze , condiționând renunțarea Parisului la taxa digitală de 3% aplicată marilor companii tehnologice americane, potrivit Digi24 . Miza economică este directă: o astfel de măsură ar lovi un sector puternic orientat spre export și ar adăuga un nou front într-o dispută comercială transatlantică. Trump a spus că i-a transmis avertismentul președintelui francez Emmanuel Macron și a legat explicit tarifele de eliminarea taxei franceze pe servicii digitale. Într-un interviu acordat New York Post, el a afirmat: „I-am cerut să nu impoziteze companiile americane, iar dacă o vor face, nu am altă opțiune decât să impun o taxă vamală de 100% asupra tuturor șampaniilor și vinurilor provenite din Franța.” Totodată, Trump a indicat că soluția ar fi simplă, în logica sa: „Este suficient să elimine această taxă pe vânzări și nu ar mai avea acest tip de presiune.” Impactul pentru exportatori: un sector „prins” într-o dispută pe care nu o controlează Federația Exportatorilor Francezi de Vinuri și Băuturi Spirtoase (FEVS) a reacționat, prin Reuters, spunând că amenințarea este „o veste proastă” pentru o industrie „puternic dependentă de exporturi”, care ajunge să fie afectată de o confruntare ce nu ține de ea. Nu este prima dată când Trump folosește tarifele pe alcool ca instrument de presiune: Digi24 notează că el a mai amenințat anterior cu o taxă vamală de 200% pentru vin și alte băuturi alcoolice importate din Franța și din Uniunea Europeană, inclusiv în ianuarie (anul acesta) și în martie (anul trecut), pe fondul tensiunilor comerciale. Context comercial: alcoolul, export major al UE către SUA Alcoolul se numără printre principalele exporturi ale Uniunii Europene către SUA, în valoare de aproximativ 9 miliarde de euro în 2024 (aprox. 45 miliarde lei), potrivit datelor Eurostat citate în articol. În plus, unele produse au constrângeri geografice de producție (de exemplu, șampania), ceea ce limitează capacitatea companiilor de a „reloca” rapid lanțul de aprovizionare pentru a evita tarifele. În prezent, vinurile și băuturile spirtoase exportate din UE către SUA sunt supuse unei taxe vamale de 15%, iar Franța ar fi încercat să o reducă la zero după un acord comercial SUA–UE convenit vara trecută în Scoția între Trump și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen . Ce taxă cere Trump să fie eliminată Franța aplică din 2019 o taxă de 3% asupra veniturilor din servicii digitale obținute în Franța de companii care depășesc praguri de venituri de peste 25 de milioane de euro în Franța și 750 de milioane de euro la nivel mondial, conform informațiilor din articol. Trump urmează să ajungă la Evian-les-Bains, în Franța, pentru reuniunea G7, unde este așteptat să se întâlnească cu Macron. În acest context, amenințarea cu tarife ridicate pe vinuri devine un instrument de negociere cu efect imediat asupra exportatorilor și importatorilor, dar și un semnal de potențială escaladare în relația comercială SUA–UE. [...]
Germania își repoziționează forțele aeriene pentru un răspuns imediat în NATO , pe fondul reînarmării accelerate și al tensiunilor cu Rusia, potrivit Digi24 , care citează un interviu al șefului Luftwaffe, general-locotenentul Holger Neumann , acordat publicației britanice The Telegraph. Mesajul central: Berlinul susține că poate intra „din această seară” într-un scenariu de apărare colectivă, iar planificarea vizează explicit puncte sensibile ale infrastructurii militare ruse. Ce înseamnă „pregătiți să lupte din această seară” în termeni operaționali Neumann afirmă că Luftwaffe este pregătită să acționeze imediat dacă Rusia ar ataca NATO, insistând că alianța nu operează cu „zone de securitate diferite”. În logica sa, un atac asupra Estoniei ar declanșa același tip de răspuns ca un atac asupra Londrei. În formularea generalului, „a lupta în seara asta” înseamnă capacitatea de a reacționa fără întârziere la un apel de alertă și de a angaja resursele disponibile atât la nivel național, cât și în cadrul NATO. Țintele invocate: Kola, Kaliningrad și Marea Neagră În interviul citat, șeful Luftwaffe indică zone care ar fi vizate într-un scenariu de apărare a NATO, dacă alianța ar fi „forțată să se apere”: Peninsula Kola (nord-vestul Rusiei); Kaliningrad (exclavă rusă între state NATO); Marea Neagră. În același context, el menționează și Sankt Petersburg, ca zonă cu resurse navale importante, precum și Peninsula Kola ca spațiu unde Rusia „acumulează arme nucleare”, conform articolului. Miza pentru Berlin: reînarmare și stocuri mai mari de apărare aeriană Digi24 notează că declarațiile sunt printre cele mai dure ale unui lider militar german din ultimii ani și sunt prezentate ca parte a unei schimbări de direcție la Berlin, către reînarmare și un rol mai pronunțat în securitatea europeană. Neumann leagă această schimbare de un pachet de finanțare „de miliarde de euro”, care ar susține creșterea „masivă” a stocurilor de sisteme de apărare aeriană, inclusiv rachete Patriot , Iris-T și Arrow 3. Avertisment către aliați: să nu subestimeze aviația rusă Deși spune că NATO este pregătită, Neumann avertizează că ar fi o eroare să fie subestimate forțele aeriene ruse, chiar dacă Rusia nu a obținut superioritatea aeriană în Ucraina la patru ani de la invazia la scară largă, potrivit articolului. El invocă adaptabilitatea armatei ruse și enumeră platforme și capabilități care trebuie luate în calcul, inclusiv avioane de vânătoare (Su-35, Su-57, MiG-31) și o gamă de rachete (de croazieră, balistice, hipersonice). Context politic: scepticism față de „autonomia europeană” fără SUA Neumann se declară un susținător al NATO și al legăturii transatlantice și respinge ideea unei autonomii europene care să se îndepărteze de SUA, pe fondul îngrijorărilor legate de fiabilitatea parteneriatului american sub conducerea lui Donald Trump, conform materialului. Totodată, articolul menționează că elitele militare germane ar fi rezistat presiunilor din partea Washingtonului ca Germania să preia rolul de Comandant Suprem al Forțelor Aliate din Europa, funcție deținută de generali americani încă de la înființarea NATO. Ce urmează: schimbarea rolului Luftwaffe în NATO Potrivit Digi24, Luftwaffe trece printr-o schimbare de rol: după decenii în care contribuția a fost centrată pe transport și recunoaștere (inclusiv în Afganistan), într-un scenariu de război cu Rusia ar fi de așteptat ca întreaga forță aeriană germană să fie trimisă pe flancul estic al NATO — o opțiune „pe care înainte nu o dorea și nici nu o putea face”, conform articolului. [...]
Summitul G7 de la Evian pornește sub presiunea riscului de fragmentare a răspunsului economic la războiul cu Iran , pe fondul volatilității din energie, al dobânzilor în creștere și al unei revizuiri în jos a prognozei de creștere globală, potrivit Antena 3 . Reuniunea are loc la Evian-les-Bains între 15 și 17 iunie, iar gazda Emmanuel Macron încearcă să evite un nou episod în care Donald Trump ar pleca înainte de final. Macron a construit o agendă „cât mai pe placul” președintelui SUA și, potrivit materialului, a amânat inclusiv startul reuniunii pentru a-i permite lui Trump să-și marcheze aniversarea printr-un eveniment UFC la Casa Albă. În paralel, Parisul ar fi pregătit și o cină la Versailles, prezentată ca un stimulent dacă liderul american rămâne pe toată durata summitului. Contextul imediat este războiul cu Iran, care „a dat peste cap economia mondială”, iar liderii G7 trebuie să decidă dacă se concentrează pe următorii pași sau formulează o poziție comună asupra conflictului. Antena 3 notează că Trump ar putea cere, „în cel mai bun caz”, o forță operativă navală franco-britanică pentru a impune restabilirea libertății de navigație, în condițiile în care Strâmtoarea Ormuz este un punct critic pentru transporturile de petrol. Semnalele economice: creștere mai slabă, dobânzi mai mari, presiuni pe prețuri În plan macroeconomic, materialul citează un raport al Băncii Mondiale publicat joi, care reduce prognoza de creștere economică globală pentru acest an de la 2,9% la 2,5%, „cel mai scăzut nivel global de la pandemia de Covid”. Tot Banca Mondială estimează că prețurile la mărfuri ar urma să crească cu 22%, față de o scădere de 7% așteptată la începutul anului, pe fondul scumpirilor la îngrășăminte și alimente, cu impact disproporționat asupra celor mai săraci. Pe partea de politică monetară, articolul menționează: așteptarea ca Banca Japoniei să majoreze dobânzile la un maxim al ultimilor 31 de ani, în contextul accelerării prețurilor angro; decizia Băncii Centrale Europene de a majora miercuri dobânzile pentru prima dată din 2023, din temeri că inflația va depăși 3% în acest an; avertismentul guvernatorului Băncii Centrale Franceze, Emmanuel Moulin, privind o inflație „persistentă”. În același timp, Trump este prezentat ca minimizând efectele economice ale conflictului, după ce ar fi spus la Fox News că prețurile petrolului nu au crescut atât de mult pe cât se anticipa și că „îi place inflația”. Ce mai intră pe agenda G7: lanțuri de aprovizionare, inteligență artificială și China Potrivit articolului, Macron vrea comunicate scurte după fiecare sesiune și caută puncte comune pe teme precum lanțurile critice de aprovizionare cu minerale, inteligența artificială și „limitarea daunelor” produse de conflictele geopolitice. La reuniunea de miercuri sunt așteptați și lideri din tehnologie, inclusiv Sam Altman (OpenAI) și Arthur Mensch (Mistral AI), ceea ce îi oferă lui Macron ocazia de a-și promova inițiativele de reglementare, inclusiv ideea interzicerii rețelelor sociale pentru persoanele sub 15 sau 16 ani. Criza climatică, de regulă un subiect central la G7, nu ar fi fost inclusă pe agendă pentru a evita dispute. În schimb, „dezechilibrele economice globale” sunt prezentate ca temă-cheie, cu China indicată drept „vinovat comun” de Europa și SUA, pe fondul avansului chinez în produse cu valoare ridicată, precum vehiculele electrice, și al presiunilor asupra locurilor de muncă din industria prelucrătoare în unele state UE. În acest cadru, miza imediată pentru piețe și companii este dacă G7 reușește să păstreze o linie coerentă pe energie, inflație și lanțuri de aprovizionare, sau dacă divergențele politice — inclusiv riscul ca Trump să plece mai devreme — vor reduce summitul la mesaje fragmentate, cu efect limitat asupra așteptărilor economice. [...]
