Știri
Știri din categoria Externe
Cancelarul german Friedrich Merz spune că a discutat cu Donald Trump despre conflictul din Golf, încercând să-l convingă că nu este un război al NATO, potrivit HotNews.ro, care citează Reuters, preluată de Agerpres.
Merz și-a exprimat scepticismul că Statele Unite și Israelul ar avea o strategie clară pentru a pune capăt războiului cu Iranul, început după atacurile SUA și Israelului din 28 februarie. În replică, Teheranul a lansat atacuri asupra Israelului, a bazelor americane și a statelor din Golf și a blocat exporturile de combustibil din Orientul Mijlociu prin Strâmtoarea Ormuz, amplificând riscurile pentru securitatea energetică și transportul maritim.
În acest context, statele europene au fost reticente să se implice direct, iar președintele american Donald Trump a criticat aliații, afirmând că țările NATO „nu au făcut nimic” pentru a ajuta SUA. Merz a spus că a încercat să corecteze această percepție într-o convorbire telefonică recentă cu Trump.
„Merz a spus că a încercat, într-o convorbire telefonică recentă cu Trump, să i se explice că acesta nu este războiul NATO, adăugând: «Cred că a înţeles acest lucru».”
Cancelarul a mai afirmat, la o conferință găzduită de ziarul FAZ, că Berlinul este implicat în eforturi diplomatice pentru a găsi soluții, inclusiv prin discuții cu statele din Golf și în cadrul G7, și că Washingtonul ar fi arătat „unele eforturi” pentru a găsi un teren comun. În același timp, Merz a admis dificultățile de a influența poziția Israelului: „Încercăm să influenţăm Israelul, cu succes limitat, recunosc”.
Pe termen mai lung, Germania ar putea fi, „în principiu”, pregătită să contribuie la stabilizarea regiunii după încetarea ostilităților, inclusiv printr-un posibil rol în securizarea Strâmtorii Ormuz, de exemplu prin deminare. Merz a condiționat însă orice astfel de implicare de existența unui mandat internațional și de aprobarea parlamentului german, subliniind că nu este o opțiune cât timp războiul continuă.
Recomandate
Un posibil acord SUA–Iran care ar „deschide Strâmtoarea Ormuz ” ar reduce riscul de șoc pe piața petrolului , dacă se confirmă calendarul anunțat de Donald Trump, potrivit Antena 3 . Președintele american a spus la summitul G7 din Franța că, în lipsa unei înțelegeri, SUA ar fi putut continua războiul cu Iranul „încă doi ani”. Trump a afirmat că acordul ar urma să fie semnat „joi sau vineri” și că ar pune capăt războiului din Orientul Mijlociu, ar „deschide” Strâmtoarea Ormuz și ar împiedica Iranul să dețină sau să producă arme nucleare. În același context, el a avertizat că bombardamentele ar putea fi reluate dacă „următoarea fază a discuțiilor eșuează”, în timp ce, potrivit CNN (citat de Antena 3), mai mulți aliați din administrația republicană ar fi interesați de încheierea conflictului. Ce ar conține înțelegerea, în versiunea prezentată de Trump În declarațiile de la G7, Trump a indicat trei direcții principale: Angajament nuclear : Iranul „nu va produce și nici nu va achiziționa arme nucleare”, formulare pe care Trump a spus că o consideră importantă inclusiv pentru a bloca achiziții din alte țări. Uraniul îmbogățit : discuțiile privind „eliminarea stocurilor” ar urma să înceapă imediat după semnarea memorandumului. Componenta „non-nucleară” : negocieri care ar implica statele din Golful Persic și ar include „rachetele balistice convenționale” ale Iranului; Trump a sugerat că Teheranul va păstra totuși „câteva” rachete. Miza economică: Ormuz și riscul de volatilitate Strâmtoarea Ormuz este un punct critic pentru transporturile de petrol, iar orice semnal de detensionare care ar „deschide” ruta poate reduce prima de risc inclusă în prețuri. Totuși, chiar în versiunea lui Trump, rămâne un element de incertitudine: el a condiționat stabilitatea înțelegerii de succesul etapelor următoare ale negocierilor și a lăsat deschisă posibilitatea reluării loviturilor. Fondul de 300 de miliarde de dolari, respins de Trump Trump a negat informațiile potrivit cărora Iranul ar primi acces la un fond de reconstrucție de 300 de miliarde de dolari (aprox. 1.350 miliarde lei), catalogându-le drept „știri false”. „Nu le dăm bani. Nu le dăm nimic din toate astea.” El a adăugat că Teheranul ar urma să beneficieze de fondurile obținute din vânzarea de țiței doar dacă respectă înțelegerea. „Schimbarea de regim”, o afirmație fără detalii verificabile în material Trump a susținut că în Iran ar exista „un nou grup de lideri” și că, în timpul săptămânilor de război, ar fi avut loc o „schimbare de regim”, argumentând că mai multe grupuri de lideri „au dispărut complet”. Materialul nu oferă detalii independente care să confirme această afirmație. În perioada imediat următoare, atenția piețelor va fi pe două repere: dacă acordul este semnat în intervalul indicat de Trump și dacă discuțiile ulterioare (uraniu îmbogățit, rachete) avansează fără escaladări care să readucă riscul asupra fluxurilor prin Ormuz. [...]
Aliații europeni din G7 condiționează sprijinul pentru Iran de un acord credibil, pe fondul riscurilor pentru fluxurile de petrol prin Hormuz , potrivit Politico . Mesajul transmis la summitul de la Évian-les-Bains este că Europa ar putea contribui la pașii următori – inclusiv la o operațiune dificilă de deminare a Strâmtorii Hormuz – dar numai dacă administrația Trump poate demonstra că înțelegerea de încetare a războiului este „solidă” și acceptată în regiune. Miza economică: redeschiderea rapidă a Strâmtorii Hormuz Administrația SUA a pus accent, în discuțiile din această săptămână, pe obținerea cooperării internaționale pentru deminarea strâmtorii, pe unde ar fi trecut aproximativ o cincime din petrolul mondial înainte de izbucnirea războiului. În acest context, Trump a insistat în discuțiile cu liderii G7 asupra „redeschiderii Hormuz” și a necesității de a curăța zona de mine, potrivit unui oficial G7 citat sub protecția anonimatului. Războiul din Orientul Mijlociu a zguduit piețele globale de energie, a perturbat aprovizionarea și a alimentat presiuni inflaționiste, cu efecte resimțite dincolo de regiune. Politico notează că, deși SUA au suportat costuri economice, impactul a fost mai puternic în țările mai dependente de această rută. Chiar și în scenariul unei înțelegeri funcționale, revenirea la operațiuni normale ar putea dura săptămâni, pe măsură ce administrația Trump și partenerii „stabilesc calea de urmat”. Ce oferă europenii și ce condiții pun Liderii europeni au transmis disponibilitate, dar cu rezerve legate de condiții, mandat și calendar: Franța : Emmanuel Macron a spus că ar putea fi pregătit să desfășoare rapid avioane de luptă și fregate, însă o solicitare ar trebui să vină nu doar din partea SUA, ci și din partea Iranului și Omanului . Marea Britanie : un oficial britanic a declarat că Regatul Unit „este pregătit” să trimită capabilități în regiune, fără a detalia condițiile sau un termen. Germania : cancelarul Friedrich Merz a indicat că sprijinul ar veni doar după ce sunt îndeplinite „condițiile necesare” și a afirmat că Germania a trimis deja primele nave pentru deminare în regiune: „Am trimis deja primele nave sau vase de deminare în regiune. Suntem pregătiți.” Italia : Giorgia Meloni a spus, potrivit unui diplomat italian citat anonim, că Italia este dispusă să continue contribuțiile la misiuni care garantează securitatea comerțului, dar a insistat și asupra unor soluții de durată, în special pentru Gaza și Liban , care ar putea deveni obstacole pentru acordul lui Trump cu Iranul. În paralel, Franța și Marea Britanie au susținut planuri pentru o misiune multinațională de protecție a transportului maritim și de sprijin la deminare, iar scafandri militari britanici s-ar fi pregătit pentru operațiuni de curățare a minelor, potrivit publicației. De ce ezită Europa: detaliile acordului nu sunt publice Prudența europenilor este legată de faptul că memorandumul de înțelegere cu Iranul – așteptat să fie semnat vineri, dar încă nepublicat – nu a fost făcut public de Casa Albă, ceea ce complică discuțiile despre contribuții concrete și despre riscul de a fi atrași într-o operațiune fără o bază politică stabilă. Suzanne Maloney, analist pe Orientul Mijlociu și directoare a programului de politică externă al Brookings Institution, a rezumat dilema europenilor: experiența lor în negocierile cu Iranul îi face reticenți să fie „lăsați să țină sacul” dacă acordul se dovedește fragil. Ce urmează: sprijin posibil, dar doar după „dovada” acordului Un oficial de rang înalt din administrația Trump a spus că participarea țărilor G7 ar putea fi „foarte utilă” pentru revenirea rapidă la normal. Totuși, din relatarea Politico reiese că, înainte de orice desfășurări semnificative, europenii vor să vadă termenii reali ai înțelegerii și un cadru de cooperare care să includă actorii regionali relevanți. În lipsa acestor clarificări, disponibilitatea declarată rămâne, deocamdată, mai degrabă un semnal politic decât un angajament operațional ferm, într-un dosar cu efect direct asupra securității transportului maritim și a stabilității pieței petroliere. [...]
Donald Trump a justificat acordul-cadru cu Iranul prin riscul unei „catastrofe economice” dacă războiul ar fi continuat , iar una dintre mizele imediate este redeschiderea Strâmtorii Ormuz , potrivit Agerpres . Președintele SUA a spus că înțelegerea permite „punerea capăt conflictului actual” și susține că Washingtonul își atinge obiectivele stabilite. Trump a declarat la finalul summitului G7 de la Evian (Franța) că, fără acord, conflictul ar fi putut continua prin bombardamente „încă două, trei, patru săptămâni, chiar doi ani”, dar „Strâmtoarea Ormuz nu ar fi fost niciodată redeschisă”. Ce prevede acordul și ce rămâne în negociere Înțelegerea este descrisă ca un acord-cadru, sub forma unui memorandum de înțelegere în 14 puncte, care ar urma să fie semnat vineri, la o ceremonie în Elveția. Conform informațiilor din material, documentul include: redeschiderea Strâmtorii Ormuz; ridicarea de către SUA a blocadei asupra porturilor iraniene. În același timp, cele mai sensibile teme au fost lăsate pentru negocieri ulterioare, care ar urma să aibă loc în următoarele 60 de zile, în special: situația programului nuclear iranian, inclusiv ce se întâmplă cu stocul de uraniu îmbogățit; sancțiunile americane împotriva Iranului. Riscul de escaladare rămâne pe masă Trump a avertizat că textul convenit „nu este definitiv” și a spus că ar putea relua atacurile aeriene împotriva Iranului dacă Teheranul nu respectă înțelegerea. Într-o declarație separată, tot la Evian, a susținut că ar putea decide oricând că „nu-i place” acordul și, în acest caz, ar relua bombardamentele dacă Iranul „nu se comportă bine”. Context diplomatic: mulțumiri pentru „neutralitate” Președintele american le-a mulțumit liderilor Rusiei și Chinei, Vladimir Putin și Xi Jinping, pentru ceea ce a descris drept „neutralitatea” lor în războiul început în februarie de SUA și Israel împotriva Iranului, afirmând că aceasta a făcut încheierea acordului „mai ușoară”. [...]
Rusia cere Israelului să respecte memorandumul SUA–Iran, pe fondul mizelor pentru strâmtoarea Ormuz , într-un demers care poate influența riscul geopolitic și, implicit, costurile de transport și energia la nivel global, potrivit Agerpres . Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a discutat telefonic cu omologul său iranian, Abbas Araghchi, și a insistat ca „toate părțile implicate în conflictul armat, inclusiv Israelul, să respecte ce s-a convenit, fără excepție”, conform unui comunicat al Ministerului rus de Externe. Ce prevede, în linii mari, memorandumul și de ce contează economic Memorandumul de înțelegere pe care Iranul și Statele Unite intenționează să îl semneze vineri, în Elveția, ar urma să stabilească încheierea conflictului din Orientul Mijlociu și să deschidă negocieri pentru un acord mai amplu între Iran și SUA, potrivit informării transmise de Araghchi în convorbirea cu Lavrov. Detaliile acordului nu sunt cunoscute, însă președintele american Donald Trump a rezumat miza astfel: „Este foarte simplu. Asta spune: Iranul nu va avea niciodată o armă nucleară.” Trump a mai spus că strâmtoarea Ormuz va fi deschisă „fără taxe de trecere” — un element cu potențial impact asupra fluxurilor de petrol și gaze și asupra costurilor de transport maritim, în condițiile în care Ormuz este un punct-cheie pentru exporturile energetice din Golf. Poziționarea Rusiei și presiunea asupra Israelului Lavrov și-a exprimat sprijinul pentru acordurile obținute „prin mediere pakistaneză și qatareză privind dezescaladarea tensiunii din regiune” și a transmis „dispoziția constantă a Rusiei” de a contribui la soluționarea „crizei iraniene”, invocând „experiența și competența sa unică”. În paralel, Trump l-a criticat pe premierul israelian Benjamin Netanyahu, cerându-i să fie „mai responsabil” în privința Libanului. Deși a afirmat că acordul cu Iranul va continua chiar și în scenariul unor acțiuni viitoare ale Israelului, liderul de la Casa Albă a dezaprobat atacuri israeliene pe teritoriul libanez în plin proces de negociere. Context: poziția G7 privind Libanul Liderii G7, reuniți la Evian (Franța), au convenit că Israelul trebuie să pună capăt ofensivei din Liban și să se retragă din partea ocupată, iar în zonă ar fi necesară o nouă forță multinațională care să sprijine armata libaneză în recâștigarea controlului asupra teritoriului, în detrimentul Hezbollah, mai notează Agerpres. [...]
SUA condiționează sprijinul pentru Ucraina de o contribuție europeană la deminarea Strâmtorii Ormuz , o legătură care mută o parte din costurile și riscurile de securitate maritimă către Europa și poate influența atât fluxurile de petrol, cât și prețurile de asigurare în transportul naval, potrivit news.ro . La summitul G7 de la Evian-les-Bains , președintele american Donald Trump s-a întâlnit cu omologul ucrainean Volodimir Zelenski și cu alți șase lideri europeni și s-a declarat pregătit să restabilească sancțiunile impuse petrolului rusesc. Trump l-a felicitat pe Zelenski pentru „performanța” armatei ucrainene și a vorbit despre o „dinamică” favorabilă Ucrainei. În spatele acestei repoziționări, doi diplomați care au asistat la negocieri au declarat pentru Politico că Trump a făcut presiuni asupra liderilor europeni pentru a susține acordul cu Iranul și pentru a contribui la deminarea Strâmtorii Ormuz. Unul dintre diplomați a spus că, la rândul lor, liderii G7 așteptau ca Trump „să facă concesii Ucrainei”. Trump a minimalizat public importanța sprijinului european pentru operațiunea de deminare, dar a admis că o contribuție externă ar putea fi utilă. „Nu cred că vom avea nevoie de mult ajutor”, a declarat Trump, recunoscând însă că n-ar fi „o idee proastă să avem una, două nave din câteva țări”. Deminarea Ormuz: condiție politică, risc operațional Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că desfășurarea unor nave de deminare (vânătoare de mine) urmează să fie „solicitată și dorită de către Statele Unite, apoi de către Iran și Oman”, părți vizate în acord. Totuși, demersul depinde de unda verde a Iranului, ceea ce lasă operațiunea într-o zonă de incertitudine. Până atunci, două nave franceze vânătoare de mine – Lyre și Andromède – au fost poziționate în Golful Aden și în Marea Arabiei, în apropierea Strâmtorii Ormuz, și sunt „pregătite să se ducă în zonă”, potrivit ministrului francez al Apărării, Catherine Vautrin. Miza economică: revenirea traficului de petroliere, frânată de mine și asigurări În contextul în care Statele Unite și Iranul urmează să semneze vineri un protocol al unui acord, traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz ar urma să revină la nivelul de dinainte de Războiul din Iran. Trump a susținut public această perspectivă într-o postare pe Truth Social. „Nave din lumea întreagă, porniți-vă motorul! Să curgă petrolul!”, a proclamat Trump. Totuși, materialul notează că revenirea petrolierelor poate dura, deoarece prezența minelor îi descurajează pe armatori și pe asigurători. Pentru piață, asta înseamnă că normalizarea fluxurilor poate rămâne dependentă de ritmul și credibilitatea operațiunilor de securizare a rutei, nu doar de semnarea unui protocol. [...]
Iranul spune că a semnat acordul cu SUA, un pas care poate debloca relaxarea sancțiunilor. Potrivit Agerpres , Teheranul a confirmat joi semnarea cu Statele Unite a acordului care ar pune capăt războiului din Orientul Mijlociu, după un anunț anterior al președintelui american Donald Trump . Informația are relevanță economică prin potențialul de a reduce riscurile geopolitice din regiune și de a crea premise pentru schimbări în regimul de sancțiuni, cu efecte posibile asupra fluxurilor comerciale și energetice. În materialul Agerpres , confirmarea Iranului este relatată ca venind în contextul comunicărilor anterioare de la Washington. Articolul integral este disponibil doar abonaților Agerpres, astfel că detalii despre conținutul acordului, calendarul aplicării și eventualele condiții nu pot fi verificate din textul public accesibil. [...]
