Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump a vorbit despre „redeschiderea” Strâmtorii Trump... pardon, Ormuz - într-un discurs timpic președintelui american, într-un context de escaladare a conflictului din Iran, relatează Știrile ProTV. Declarația vine pe fondul unor atacuri reciproce între Iran și Israel și al implicării directe a SUA, inclusiv prin rănirea unor militari americani într-un atac asupra unei baze din Arabia Saudită.
Potrivit sursei, emisarul lui Donald Trump, Steve Witkoff, a anunțat posibile discuții cu oficiali de la Teheran „în aceste zile”, însă noaptea precedentă a fost marcată de bombardamente în Iran și Israel, cu victime. În același timp, forțele israeliene au vizat mai multe instalații nucleare iraniene și două fabrici de oțel din orașul Esfahan, iar Agenția Internațională pentru Energie Atomică a transmis că nivelul radiațiilor nu a crescut.
În plan politic, secretarul de stat american Marco Rubio a afirmat că războiul „s-ar putea încheia în câteva săptămâni” și că obiectivele pot fi atinse fără trupe terestre. El a mai spus că Iranul nu a oferit încă un răspuns la planul propus de Statele Unite pentru încheierea conflictului.
„Suntem în avans cu această operațiune și ne așteptăm să o finalizăm la momentul potrivit, în câteva săptămâni, nu luni. Ne putem atinge toate obiectivele fără trupe terestre, dar vom fi întotdeauna pregătiți să-i oferim președintelui (Trump) opțiuni și oportunități maxime pentru a se adapta la situații neprevăzute, în cazul în care acestea ar apărea.”
Știrile ProTV mai notează că atacurile au avut loc la o zi după ce Donald Trump a anunțat amânarea până pe 6 aprilie a loviturilor planificate asupra centralelor electrice iraniene. Totodată, cel puțin 12 soldați americani au fost răniți într-un atac iranian asupra unei baze aeriene din Arabia Saudită, iar mai multe aeronave americane de realimentare ar fi fost avariate; incidentul a venit la câteva ore după ce Iranul anunțase represalii pentru atacurile asupra propriilor centrale electrice și nucleare.
Pe partea iraniană, ministrul de Externe Abbas Araghchi a susținut că Iranul „nu a căutat niciodată războiul”, dar că va continua să se apere „cât timp este necesar”. În paralel, rebelii houthi din Yemen au anunțat că se vor alătura războiului dacă atacurile împotriva Iranului vor continua, ceea ce ridică riscul unei extinderi regionale a conflictului, cu impact direct asupra rutelor energetice din Golf, inclusiv Strâmtoarea Ormuz.
Recomandate
Uniunea Europeană pregătește extinderea regimului de sancțiuni împotriva Iranului, cu efect direct asupra companiilor europene , după ce Teheranul a blocat Strâmtoarea Ormuz , un coridor maritim prin care tranzitează în mod obișnuit circa 20% din hidrocarburile mondiale, potrivit HotNews . Decizia de vineri „deschide calea” pentru instituirea de sancțiuni care să vizeze „persoane” și „entități” din Iran implicate în acțiuni ce amenință libertatea de navigație în Orientul Mijlociu, relatează AFP, citată de publicație. Bruxellesul susține, într-un comunicat, că acțiunile Iranului împotriva navelor care tranzitează Strâmtoarea Ormuz contravin dreptului internațional. Blocajul este în vigoare de la sfârșitul lunii februarie, iar Iranul îl prezintă ca ripostă la războiul declanșat de Statele Unite și Israel, conform informațiilor din articol. Ce tip de sancțiuni sunt avute în vedere UE are deja mai multe regimuri de sancțiuni împotriva Iranului, iar acum a decis să le extindă astfel încât să poată include persoane și entități implicate în acțiuni care afectează navigația. Printre măsurile posibile menționate: interdicția de a călători în spațiul UE sau de a tranzita zona UE; înghețarea activelor. Impactul pentru mediul de afaceri din UE Dincolo de măsurile individuale, extinderea listelor de sancțiuni are o consecință operațională imediată pentru companii: cetățenilor și firmelor europene le este interzis să facă afaceri cu oricine ajunge pe lista neagră, notează aceeași sursă. În practică, asta poate însemna blocarea unor relații comerciale, plăți sau contracte cu parteneri care ar putea fi desemnați ulterior în cadrul noului cadru de sancțiuni. [...]
Ucraina a lovit în noaptea de 21 spre 22 mai mai multe ținte militare rusești, inclusiv depozite de muniții și sisteme de apărare antiaeriană , într-o serie de atacuri care vizează reducerea capacității operaționale a Rusiei pe front și în zonele ocupate, potrivit Kyiv Post , care citează Statul Major General ucrainean. Loviturile au vizat sisteme de apărare antiaeriană, puncte de comandă, centre de control pentru drone și depozite de muniții, precum și concentrări de trupe și treceri peste râuri în teritorii ocupate și pe teritoriul Rusiei, în regiunile Briansk și Kursk, conform aceleiași surse. Ținte: apărare antiaeriană, comandă și logistică Printre țintele menționate se află un sistem rusesc Osa (denumire NATO: SA-8 Gecko) în Donetsk ocupat. Sistemul, introdus în anii 1970, este descris ca unul cu rază scurtă, „all-weather” (capabil să opereze în diverse condiții meteo), iar costul este estimat la 10 milioane de dolari (aprox. 46 milioane lei) pe unitate, potrivit unui raport anterior al serviciului de informații militare al Ucrainei (HUR), citat în material. De asemenea, Ucraina ar fi lovit: puncte de comandă și observație rusești în Novopetrykivka (regiunea Donețk) și Tyotkino (regiunea Kursk, Rusia); un centru de comandă în apropiere de Voskresenka (regiunea Dnipropetrovsk) și un nod de comunicații în Verkhniy Tokmak Druhyi (regiunea Zaporijjea). Drone, depozite de muniții și concentrări de trupe Statul Major General a mai raportat lovituri asupra unor puncte de control al dronelor în Selydove, Malynivka și Vesele (toate în regiunea Donețk). În zona logistică, ar fi fost vizate un depozit de muniții în Velyka Novosilka, un depozit logistic în Donețk ocupat și un alt depozit de aprovizionare militară în Rovenky, în Luhansk ocupat. În paralel, au fost raportate atacuri asupra unor concentrări de trupe rusești în apropiere de Selydove, Ukrainka și Pokrovsk (Donețk), Malynivka (Zaporijjea) și Troebortne (Briansk, Rusia). Au fost lovite și treceri peste râurile Oskil și Bakhmutivka, în apropiere de Holubivka (regiunea Harkiv) și Siversk (Donețk). Context: lovituri și asupra infrastructurii energetice din Rusia Într-un episod separat menționat în articol, președintele Volodîmîr Zelenski a confirmat că drone ucrainene au lovit o rafinărie din regiunea Iaroslavl, în noaptea de joi spre vineri. Ținta probabilă ar fi fost rafinăria Slavneft-YANOS , descrisă ca a șasea ca mărime din Rusia, cu o capacitate anuală de circa 15 milioane de tone de petrol, după un alt atac asupra aceluiași obiectiv, marți. Publicația nu oferă o evaluare independentă a pagubelor și nici reacții din partea Rusiei în materialul citat. [...]
SUA condiționează reluarea medierii în războiul Rusia–Ucraina de apariția unei „oportunități” reale de progres, în condițiile în care, în acest moment, negocierile de pace nu au loc, potrivit Mediafax , care citează declarațiile secretarului de stat american Marco Rubio . Rubio a spus, vineri, la summitul miniștrilor de externe ai NATO din Suedia, că Washingtonul rămâne pregătit să faciliteze discuțiile dacă „se schimbă condițiile”, dar a precizat că în prezent nu există negocieri active. În același timp, el a descris implicarea anterioară a SUA drept una cerută de ambele părți, pe fondul percepției că Washingtonul ar fi „singurul” intermediar acceptabil atât pentru Moscova, cât și pentru Kiev. „Ne-am implicat, bine? Pentru că ni s-a spus că suntem singurii care pot face asta. Eram singurii cu care rușii și ucrainenii ar fi putut vorbi. Așa că ne-am implicat. Din păcate, nu au fost fructuoase.… Suntem pregătiți să continuăm să jucăm acest rol.” Linia roșie: fără „întâlniri simbolice” fără rezultat Mesajul central al lui Rubio este că administrația Trump ar evita un format de negocieri care consumă timp fără rezultate concrete. Oficialul a vorbit despre frustrarea legată de eforturile diplomatice anterioare și a indicat că SUA nu vor intra într-un „ciclu nesfârșit” de reuniuni fără substanță. „Suntem mai mult decât fericiți să facem acest lucru dacă se va ivi oportunitatea de a avea discuții constructive și productive. De asemenea, nu suntem interesați să ne implicăm într-un ciclu nesfârșit de întâlniri care nu duc la nimic.” De ce contează: Washingtonul vede diplomația ca singura ieșire „realistă” Rubio a susținut că, în viziunea sa, nici Rusia, nici Ucraina nu vor obține o victorie militară decisivă „în sensul tradițional” al termenului, ceea ce ar face o soluție negociată singura cale realistă de încheiere a războiului. El a adăugat că președintele Donald Trump ar fi „foarte interesat” ca SUA să joace un rol în obținerea unei astfel de soluții, potrivit Anadolu , citată de Mediafax. Totodată, Rubio a afirmat că sprijinul SUA pentru Ucraina „rămâne intact”, fără a oferi, în materialul citat, detalii suplimentare despre formă sau calendar. [...]
Revenirea Qatarului ca mediator în războiul SUA–Iran poate debloca exporturile globale de GNL (gaz natural lichefiat), după ce Teheranul a afectat direct infrastructura energetică a emiratului și a blocat practic tranzitul prin Strâmtoarea Hormuz , potrivit Reuters . O echipă de negociere din Qatar a ajuns vineri la Teheran, în coordonare cu Statele Unite, pentru a încerca să ajute la obținerea unui acord care să pună capăt războiului și să rezolve „chestiunile rămase în suspensie”, a declarat pentru Reuters o sursă familiarizată cu discuțiile. Ministerul de Externe al Qatarului nu a răspuns imediat solicitării de comentarii. De ce contează: miza este fluxul de GNL și Strâmtoarea Hormuz Reangajarea Doha are loc în pofida faptului că Iranul a lovit Qatarul cu sute de rachete și drone, vizând inclusiv infrastructura civilă și instalația de producție de GNL de la Ras Laffan. Atacul a redus cu aproximativ 17% capacitatea de export de GNL a Qatarului, iar țara oprise deja producția de GNL la 2 martie, după loviturile iraniene. Înainte de război, circa 20% din comerțul global cu GNL tranzita Strâmtoarea Hormuz, în principal din Qatar. Reuters notează că „închiderea efectivă” a strâmtorii de către Iran a tăiat practic aproape toată capacitatea de export de GNL a emiratului. Unde sunt negocierile și cine mediază oficial Deși Pakistanul este mediatorul oficial de la începutul luptelor, reintrarea Qatarului în ecuație reflectă rolul său tradițional de aliat al SUA în regiune și canal de comunicare de încredere între Washington și Teheran. Secretarul de stat american Marco Rubio a spus joi că există „semne bune”, dar a evitat să fie „prea optimist”, indicând că următoarele zile vor fi relevante pentru direcția discuțiilor. Întrebat vineri despre echipa qatareză aflată în Iran, Rubio a afirmat că Pakistanul rămâne principalul interlocutor și că a făcut o treabă „admirabilă”, adăugând că SUA discută și cu alte state interesate, în special din Golf. Context: armistițiu fragil, blocadă și puncte de blocaj Un armistițiu „șubred” este în vigoare în războiul declanșat de lovituri americano-israeliene asupra Iranului la 28 februarie, însă nu s-a ajuns la un progres major. Reuters menționează drept factori care complică negocierile blocada SUA asupra porturilor iraniene și controlul exercitat de Teheran asupra Strâmtorii Hormuz. Potrivit unei surse iraniene de rang înalt citate de Reuters, nu există încă un acord, deși diferențele s-au redus. Printre principalele puncte rămase se numără îmbogățirea uraniului de către Iran și controlul asupra strâmtorii. Qatar este aliat major non-NATO al SUA și găzduiește baza aeriană Al Udeid, cea mai mare instalație militară americană din Orientul Mijlociu. [...]
Estonia își accelerează cheltuielile de apărare și își recalibrează așteptările de la SUA , pe fondul temerilor legate de Rusia și al unei încrederi tot mai fragile în disponibilitatea Washingtonului de a interveni rapid în regiune, potrivit Digi24 , care citează un reportaj Kiev Independent. Pe străzile din Tallinn, mai mulți localnici intervievați de publicația ucraineană spun că nu se bazează pe președintele american Donald Trump în cazul unei agresiuni ruse, mizând mai degrabă pe aliații europeni din NATO. În paralel, oficialii estonieni susțin public că articolul 5 (clauza de apărare colectivă) rămâne funcțional și că, atât timp cât Rusia este angajată militar în Ucraina, riscul imediat este limitat. Costul descurajării: Estonia urcă spre 5,4% din PIB pentru apărare În plan bugetar, Estonia se poziționează ca „elev model” în NATO. În 2025, a alocat 3,42% din PIB pentru apărare, iar ponderea ar urma să ajungă la 5,4% până în 2029, peste pragul propus de Trump și convenit la summitul NATO de anul trecut, potrivit materialului citat. Mesajul implicit este unul operațional și financiar: Tallinnul își cumpără timp și credibilitate prin investiții accelerate în apărare, într-o regiune în care percepția de risc a crescut după invazia pe scară largă a Ucrainei, din 2022. Semnale de incertitudine din partea SUA și efectul în regiunea baltică În reportaj sunt menționate mai multe elemente care alimentează scepticismul local față de angajamentele americane: întârzieri în livrările de lansatoare HIMARS către Estonia și decizii privind repoziționări de trupe americane în Europa (inclusiv planuri de retragere a 5.000 de soldați din Germania și „amânarea” unei desfășurări planificate a 4.000 de soldați în Polonia). În același registru, la Conferința Lennart Meri de la Tallinn, subsecretarul de stat american Thomas DiNanno nu ar fi confirmat „fără echivoc” că Washingtonul își va apăra aliații baltici, atunci când a fost presat pe subiect, conform Kiev Independent. Guvernul: nu există o amenințare iminentă, populația rămâne tensionată Ministrul estonian al Apărării, Hanno Pevkur, afirmă că are încredere în articolul 5, dar admite că există „momente ceva mai îngrijorătoare”. La rândul său, Jonatan Vseviov, secretarul general al Ministerului Afacerilor Externe, spune că nu există o amenințare militară iminentă și invocă postura de descurajare a NATO, care include atât forțele naționale, cât și aliații integrați în apărarea Estoniei. În contrapunct, unii localnici intervievați sugerează că mesajele de calm fac parte din „munca guvernului” și că societatea nu este, la nivel social, pregătită pentru realitatea unui război. O fractură internă: minoritatea rusofonă și percepțiile despre risc Reportajul descrie și o diferență de percepție între estonienii etnici și o parte a comunității vorbitoare de rusă. Potrivit unui sondaj al Ministerului estonian al Apărării, 93% dintre estonienii etnici susțin apartenența la NATO, față de 60% în rândul „altor naționalități”. Aproape o treime dintre locuitorii Estoniei au rusa ca limbă maternă, iar aproximativ 20% din populație este de etnie rusă. În timp ce unii intervievați rusofoni minimalizează amenințarea Rusiei și leagă discursul de securitate de probleme economice interne, alții descriu războiul din Ucraina drept o tragedie provocată de Vladimir Putin și spun că apartenența la NATO le oferă siguranță. Contextul de mobilizare: sprijin pentru apărare și serviciu militar obligatoriu Pe fundal, există și un consens larg privind necesitatea apărării: un sondaj guvernamental citat arată că 82% dintre estonieni cred că țara ar trebui să se apere în cazul unui atac, iar 62% spun că sunt dispuși să participe la luptă. În Estonia, toți bărbații apți între 18 și 27 de ani trebuie să efectueze serviciul militar. Pentru regiune, combinația dintre investițiile accelerate în apărare, incertitudinile privind rolul SUA și tensiunile interne legate de minoritatea rusofonă conturează un risc care nu mai este tratat doar ca scenariu teoretic, ci ca variabilă de planificare. [...]
SUA avertizează că riscul de escaladare în statele baltice crește pe fondul incidentelor repetate cu drone și al acuzațiilor Rusiei, potrivit Digi24 . Secretarul de stat american Marco Rubio a spus că Washingtonul consideră „îngrijorătoare” campania Moscovei împotriva țărilor baltice și că SUA, împreună cu NATO , urmăresc îndeaproape situația. Declarațiile au fost făcute după reuniunea miniștrilor de externe din NATO, desfășurată în Suedia, în contextul în care Rusia a acuzat în ultimele zile statele baltice că s-ar pregăti să colaboreze cu Ucraina pentru atacuri cu drone asupra teritoriului rus — acuzații respinse „ferm și repetat”, conform articolului. „Este un lucru îngrijorător, pentru că întotdeauna te temi că ceva de genul acesta poate duce la ceva mai grav.” Rubio a mai afirmat că SUA „urmăresc cu atenție” evoluțiile și „colaborează” cu NATO, invocând explicit riscul ca tensiunile să se transforme într-un conflict mai amplu, potrivit The Guardian. Incidentele cu drone pun presiune pe flancul estic al NATO În ultimele zile, Lituania și Letonia au raportat detectarea unor drone în spațiul lor aerian și au cerut unor locuitori să se adăpostească, în timp ce avioane de vânătoare NATO au fost mobilizate pentru interceptare. Materialul notează că acesta este cel mai recent episod dintr-o serie de incidente de securitate și încălcări ale spațiului aerian în statele baltice, toate membre ale Alianței. În paralel, Ucraina și-a intensificat atacurile cu drone de lungă distanță asupra Rusiei, inclusiv în zona Mării Baltice, iar mai multe drone militare ucrainene au pătruns în spațiul aerian al unor state NATO — Finlanda, Letonia, Lituania și Estonia, conform aceleiași surse. Dispută asupra cauzelor și efecte politice în regiune Kievul și-a cerut scuze pentru incursiuni și a pus deviațiile pe seama bruiajului semnalelor de ghidare, pe care îl atribuie Rusiei. Moscova susține însă că Ucraina ar folosi spațiul aerian al NATO pentru a-și acoperi atacurile asupra Rusiei, acuzație respinsă de Kiev, NATO și statele baltice. În Letonia, guvernul a demisionat săptămâna trecută din cauza modului în care a gestionat incursiunile, mai arată articolul. Tot în această săptămână, un avion de vânătoare NATO condus de un pilot român a doborât o dronă suspectată a fi ucraineană deasupra Estoniei, iar o încălcare similară a spațiului aerian în Lituania a dus la oprirea traficului aerian către capitală și la adăpostirea parlamentarilor în subteran. În acest context, mesajul transmis de Rubio indică faptul că Washingtonul tratează episoadele cu drone și acuzațiile reciproce drept un potențial factor de escaladare pe flancul estic, cu implicații directe pentru postura operațională a NATO în regiune. [...]
