Știri
Știri din categoria Externe
Iranul a raportat un nou atac asupra centralei nucleare de la Bushehr, al treilea în zece zile, potrivit AGERPRES, care citează Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) și o relatare AFP.
AIEA a transmis pe platforma X, citând responsabili iranieni, că nu au fost semnalate pagube la reactorul aflat în funcțiune și nici emisii de radiații, iar condițiile de operare sunt normale.
„Nicio pagubă asupra reactorului activ și nicio emisie de radiație nu au fost semnalate, iar condițiile centralei sunt normale.”
Potrivit agenției iraniene Fars, lovitura ar fi avut loc vineri, la ora 23:40 (ora locală). Centrala de la Bushehr, singura unitate nucleară operațională din Iran, a mai fost atacată pe 17 și 24 martie, fără să fie raportate pagube, conform informațiilor prezentate de AIEA.
După a doua lovitură, Rusia a anunțat evacuarea personalului său care lucra la centrala cu tehnologie rusă, intrată în serviciu la începutul anilor 2010 și care are două reactoare. Bushehr are o capacitate de producție de 1.000 de megawați, iar înainte de începutul conflictului Rusia se pregătea să construiască încă două reactoare.
În același context, Israelul a anunțat vineri că a lovit două situri nucleare din centrul Iranului: reactorul cu apă grea de la Arak și o uzină de tratare a uraniului în provincia Yazd, mai notează AGERPRES.
Recomandate
Donald Trump a vorbit despre „redeschiderea” Strâmtorii Trump... pardon, Ormuz - într-un discurs timpic președintelui american, într-un context de escaladare a conflictului din Iran, relatează Știrile ProTV . Declarația vine pe fondul unor atacuri reciproce între Iran și Israel și al implicării directe a SUA, inclusiv prin rănirea unor militari americani într-un atac asupra unei baze din Arabia Saudită. Potrivit sursei, emisarul lui Donald Trump, Steve Witkoff, a anunțat posibile discuții cu oficiali de la Teheran „în aceste zile”, însă noaptea precedentă a fost marcată de bombardamente în Iran și Israel, cu victime. În același timp, forțele israeliene au vizat mai multe instalații nucleare iraniene și două fabrici de oțel din orașul Esfahan, iar Agenția Internațională pentru Energie Atomică a transmis că nivelul radiațiilor nu a crescut. În plan politic, secretarul de stat american Marco Rubio a afirmat că războiul „s-ar putea încheia în câteva săptămâni” și că obiectivele pot fi atinse fără trupe terestre. El a mai spus că Iranul nu a oferit încă un răspuns la planul propus de Statele Unite pentru încheierea conflictului. „Suntem în avans cu această operațiune și ne așteptăm să o finalizăm la momentul potrivit, în câteva săptămâni, nu luni. Ne putem atinge toate obiectivele fără trupe terestre, dar vom fi întotdeauna pregătiți să-i oferim președintelui (Trump) opțiuni și oportunități maxime pentru a se adapta la situații neprevăzute, în cazul în care acestea ar apărea.” Știrile ProTV mai notează că atacurile au avut loc la o zi după ce Donald Trump a anunțat amânarea până pe 6 aprilie a loviturilor planificate asupra centralelor electrice iraniene. Totodată, cel puțin 12 soldați americani au fost răniți într-un atac iranian asupra unei baze aeriene din Arabia Saudită, iar mai multe aeronave americane de realimentare ar fi fost avariate; incidentul a venit la câteva ore după ce Iranul anunțase represalii pentru atacurile asupra propriilor centrale electrice și nucleare. Pe partea iraniană, ministrul de Externe Abbas Araghchi a susținut că Iranul „nu a căutat niciodată războiul”, dar că va continua să se apere „cât timp este necesar”. În paralel, rebelii houthi din Yemen au anunțat că se vor alătura războiului dacă atacurile împotriva Iranului vor continua, ceea ce ridică riscul unei extinderi regionale a conflictului, cu impact direct asupra rutelor energetice din Golf, inclusiv Strâmtoarea Ormuz. [...]
Iranul amenință cu represalii și promite „un preț mare” , după atacuri care au vizat instalații siderurgice și situri nucleare civile, potrivit HotNews.ro , care citează AFP, preluată de Agerpres. Mesajul a fost transmis de ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, în contextul unor lovituri atribuite Israelului și Statelor Unite. Araghchi a susținut, într-o postare pe platforma X , că „Israelul a atacat două dintre cele mai importante uzine siderurgice ale Iranului, o centrală electrică şi situri nucleare civile, printre alte infrastructuri”, „în coordonare cu Statele Unite”. Gardienii Revoluției, descriși drept armata ideologică a Republicii Islamice, au cerut angajaților de la siturile industriale ale țărilor din zona Golfului asociate cu Statele Unite și Israel să părăsească aceste instalații, promițând, la rândul lor, represalii pentru atacurile israeliano-americane din cursul zilei. În paralel, directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, a reiterat apelul la reținere militară, invocând riscul de accident în Iran după atacurile asupra unor situri nucleare. AIEA a anunțat că a fost informată de Iran despre un atac care a vizat vineri centrala Arkadan din provincia Yazd și a precizat că „Nu a fost raportată nicio creştere a nivelului de radiaţii în afara sitului”. Armata israeliană a confirmat anterior că a atacat două situri din centrul Iranului, reactorul cu apă grea de la Arak și o uzină de procesare a uraniului din provincia Yazd, în a 28-a zi a războiului din Orientul Mijlociu. Într-un comunicat, armata a afirmat: „Forţele aeriene israeliene au atacat (…) reactorul cu apă grea de la Arak” Presa iraniană a relatat despre atacuri americano-israeliene în două etape asupra complexului, numit acum Khondab, susținând că acestea nu au provocat decese și nu au dus la creșterea nivelurilor de radiații. [...]
Israel a lansat lovituri asupra facilităților nucleare din Iran , potrivit Al Jazeera , în contextul unui conflict care a intrat în a cincea săptămână. Atacurile au vizat o instalație de procesare a uraniului din orașul Yazd, confirmată de armata israeliană, și fac parte dintr-o serie mai amplă de lovituri asupra unor locații strategice din Iran. Atacuri asupra infrastructurii nucleare și industriale Israelul a atacat o unitate folosită pentru extragerea materiilor prime esențiale în procesul de îmbogățire a uraniului, descrisă ca o „facilitate unică” în infrastructura nucleară a Iranului. Organizația Iraniană pentru Energie Atomică a confirmat lovitura, dar a precizat că nu au existat victime sau scurgeri de radiații. De asemenea, un proiectil a lovit în apropierea centralei nucleare Bushehr, fără a provoca pagube. Atacurile au inclus și Complexul de Apă Grea Khondab și două mari fabrici de oțel: Khuzestan Steel și Mobarakeh Steel din Isfahan. Loviturile au afectat și alte zone, inclusiv în jurul Teheranului, orașul Kashan și Ahwaz, iar 18 persoane au fost ucise în Qom. Reacția Iranului și escaladarea conflictului Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat că Iranul va „impune un preț greu” pentru atacurile israeliene asupra unor infrastructuri importante, inclusiv fabrici de oțel și centrale electrice. Într-o postare pe rețelele sociale, Araghchi a subliniat că aceste atacuri au vizat și site-uri civile nucleare. „Israelul a lovit două dintre cele mai mari fabrici de oțel ale Iranului, o centrală electrică și site-uri nucleare civile, printre alte infrastructuri”, a afirmat Araghchi. Impactul asupra populației și patrimoniului cultural Peste 1.900 de persoane au fost ucise de la începutul conflictului, pe 28 februarie. Oficiali iranieni au raportat că atacurile au avariat cel puțin 120 de muzee și situri istorice. Negar Mortazavi, analist la Center for International Policy, a declarat că iranienii, chiar și cei critici față de guvernul lor, percep războiul ca un atac asupra poporului iranian. Reacții internaționale și mediere Ministrul israelian al apărării, Israel Katz, a anunțat că Israelul își va intensifica campania și va extinde gama de ținte, acuzând Teheranul de atacuri deliberate asupra civililor israelieni. Între timp, Pakistanul, Turcia și Egiptul încearcă să medieze conflictul, iar Secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio, a declarat că operațiunea ar putea fi finalizată în „săptămâni, nu luni”. Tensiuni în Strâmtoarea Hormuz Iranul a anunțat că intenționează să impună taxe pe navele care tranzitează Strâmtoarea Hormuz, o mișcare considerată „ilegală și periculoasă” de către G7. Revoluționarii iranieni au întors înapoi trei nave, declarând strâmtoarea închisă pentru vasele care se îndreaptă spre sau dinspre porturi ale inamicilor săi. Națiunile Unite au creat un grup de lucru pentru a asigura transportul de materii prime prin strâmtoare. Criza alimentară globală Programul Alimentar Mondial a avertizat că conflictul ar putea crește numărul persoanelor cu insecuritate alimentară la 363 de milioane, de la un nivel de bază de 318 milioane înainte de război, pe fondul creșterii prețurilor la energie și alimente. [...]
Donald Trump susține că Iranul vrea „să facă o înțelegere” , potrivit Al Jazeera , într-un material video publicat pe 28 martie 2026. Președintele SUA a afirmat că Iranul „este decimat” și a sugerat că ar exista discuții în desfășurare, susținând că Teheranul caută un acord. În același context, Trump a lăudat forța armatei americane. „Iranul vrea să facă o înțelegere.” Declarațiile vin pe fondul tensiunilor recurente dintre Washington și Teheran, iar mesajul transmis de Trump indică, cel puțin la nivel retoric, o posibilă deschidere către negocieri, fără ca materialul să ofere detalii despre cadrul, agenda sau nivelul acestor discuții. [...]
Donald Trump a sugerat că SUA ar putea să nu ajute NATO dacă Alianța ar cere sprijin, potrivit Euronews . Președintele american a legat această posibilă schimbare de atitudine de nemulțumirea față de lipsa unui sprijin aliat în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al confruntării cu Iranul. Trump a spus că NATO „a comis o greșeală uriașă” pentru că nu a fost „acolo” împotriva Iranului și a pus sub semnul întrebării obligația Washingtonului de a interveni în sprijinul aliaților, invocând costurile pe care SUA le-ar suporta pentru apărarea comună. „Cred că NATO a comis o greșeală uriașă că nu a fost acolo (împotriva Iranului, n.red.). Pur și simplu nu a fost acolo. Va aduce foarte mulți bani Statelor Unite, pentru că am cheltuit sute de miliarde de dolari pe an pentru NATO, sute de miliarde pentru a-i proteja. Și am fi fost mereu acolo pentru ei. Dar acum, pe baza acțiunilor lor, cred că nu mai trebuie să fim, nu-i așa? (...) De ce am fi acolo pentru ei dacă ei nu sunt acolo pentru noi? Nu au fost acolo pentru noi.” În același context, Trump le-a reproșat aliaților că „nu au făcut absolut nimic” în privința Iranului, informație consemnată de Reuters , citată de Euronews. Mesajul a fost publicat pe rețeaua sa Truth Social, unde liderul de la Casa Albă a susținut că SUA „nu au nevoie de nimic de la NATO”, dar că nu vor uita acest moment. Declarațiile vin după ce, în ultimele zile, Trump i-a criticat pe aliați pentru faptul că nu au sprijinit războiul americano-israelian împotriva Iranului, numindu-i „lași” într-o postare anterioară. În plan politic și de securitate, mesajul ridică din nou semne de întrebare privind disponibilitatea Washingtonului de a-și asuma rolul de garant al apărării colective, într-un moment în care coeziunea alianțelor este pusă sub presiune de crize regionale. [...]
Vladimir Putin spune că Rusia nu exclude restabilirea relațiilor cu Europa , potrivit Digi24 , care citează dpa, preluată de Agerpres. Declarația a fost făcută vineri, într-un discurs la o reuniune a Consiliului de Securitate al Rusiei, pe baza unei transcrieri publicate de Kremlin. În intervenția sa, Putin a susținut că Moscova nu ar fi respins dezvoltarea relațiilor cu statele europene și nici revenirea la acestea. „Nu am respins niciodată dezvoltarea acestor relaţii, nici restabilirea” lor. Președintele rus a indicat drept punct de ruptură evenimentele din Ucraina din 2014, când președintele de atunci, Viktor Ianukovici, a fost înlăturat în urma protestelor de masă. Putin a descris acele evenimente ca pe o „lovitură de stat” susținută de SUA și de mai multe state europene și a afirmat că acestea ar fi declanșat „lanțul de evenimente tragice” care continuă în Ucraina. În context, Digi24 amintește că, în 2014, Rusia a anexat Crimeea și a lansat o operațiune militară mascată în estul Ucrainei, iar în 2022 Putin a ordonat invadarea Ucrainei. La patru ani de la începutul invaziei, conflictul este descris ca fiind într-un impas militar, în timp ce Moscova își menține obiectivele de război și a respins până acum orice implicare europeană într-un acord de pace. Putin a mai spus că reuniunea Consiliului de Securitate ar trebui să abordeze starea relațiilor cu statele europene, în special cu Uniunea Europeană. Ministrul de Externe Serghei Lavrov a prezentat o evaluare în cadrul întâlnirii, însă observațiile sale nu au fost citate de Kremlin, conform aceleiași surse. [...]
