Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump a transmis Taiwanului să evite o declarație de independență, pe fondul discuțiilor cu Beijingul care includ și vânzările americane de arme către insulă, potrivit Mediafax. Mesajul vine la finalul vizitei sale în China și indică o abordare mai prudentă a Washingtonului într-un dosar cu potențial major de escaladare, cu efecte directe asupra stabilității regionale și a fluxurilor comerciale globale.
Într-un interviu acordat Fox News, Trump a spus că nu vrea ca Taiwanul să declare independența mizând pe sprijinul SUA, invocând riscul unui conflict la mare distanță.
„Nu vreau ca cineva să declare independența și apoi, noi să fim nevoiți să parcurgem 15.000 de kilometri ca să mergem la război. Nu vrem ca cineva să spună: Hai să declarăm independența pentru că Statele Unite ne susțin.”
În paralel, la summit, Trump și președintele chinez Xi Jinping au discutat chestiunea Taiwanului, descrisă drept cea mai sensibilă problemă în relațiile bilaterale. Xi a avertizat că o gestionare greșită ar putea împinge cele două țări spre coliziune sau chiar conflict.
„Problema Taiwanului este cea mai importantă chestiune în relațiile China-SUA. Dacă este gestionată greșit, cele două națiuni ar putea intra în coliziune sau chiar în conflict, împingând întreaga relație China-SUA într-o situație extrem de periculoasă.”
Trump a mai afirmat că a discutat „în detaliu” cu Xi subiectul Taiwanului și al vânzărilor de arme, dar susține că nu a făcut angajamente „în nicio direcție”.
„Am discutat în detaliu despre Taiwan, știi, toată treaba cu vânzările de arme. Nu mi-am luat niciun angajament în nicio direcție.”
În context, Mediafax notează că, în luna decembrie, Congresul SUA a aprobat un pachet de vânzări de armament către Taiwan în valoare de 11,1 miliarde de dolari (aprox. 50,5 miliarde lei), descris drept cel mai mare pachet de arme furnizat insulei.
Recomandate
Mesajul lui Xi către Trump sugerează că Taiwanul rămâne linia roșie care poate împinge relația SUA–China spre conflict , într-un moment în care cei doi lideri au discutat explicit despre riscuri de război, potrivit HotNews . În discuțiile dintre Donald Trump și Xi Jinping au apărut atât războiul din Iran, cât și posibilitatea unui conflict legat de Taiwan, despre care liderul chinez a spus că ar putea izbucni dacă subiectul „nu este tratat corespunzător”. În paralel, Xi a introdus în discursul său o referință istorică cu încărcătură strategică: „ Capcana lui Tucidide ”, asociată ideii că rivalitatea dintre o putere în ascensiune și una consacrată ajunge adesea la război. De ce contează referirea la „Capcana lui Tucidide” Conceptul, invocat frecvent în analize de politică externă (inclusiv de fostul strateg al lui Trump, Steve Bannon), pleacă de la interpretarea lui Tucidide asupra Războiului Peloponesiac: ascensiunea Atenei și teama pe care a stârnit-o în Sparta au făcut conflictul inevitabil. Transpus în prezent, mesajul este că ascensiunea Chinei riscă să genereze o confruntare cu SUA. Xi a formulat direct întrebarea în debutul discursului de joi: „Pot China și Statele Unite să depășească așa-numita «Capcană a lui Tucidide» și să creeze o nouă paradigmă pentru relațiile dintre marile puteri?” Taiwanul, punctul de maximă tensiune Observatorii citați în material remarcă faptul că Xi folosește termenul de ani buni, însă reluarea lui în timpul vizitei lui Trump este interpretată ca un indiciu privind poziția Beijingului față de Taiwan. Ulterior, Xi l-a avertizat pe Trump că un „pas greșit” în privința Taiwanului ar putea împinge cele două țări într-un „conflict”. „Problema Taiwanului este cea mai importantă chestiune în relațiile dintre China și SUA.” „Dacă este gestionată greșit, cele două țări ar putea intra în conflict, împingând întreaga relație dintre China și SUA într-o situație extrem de periculoasă.” Reacția lui Trump: între compliment și respingerea ideii de „declin” În același context, Xi a adoptat și un ton mai conciliant la un banchet de miercuri seara, susținând că obiectivele politice simbolice ale celor două țări pot coexista: „Realizarea marii renașteri a națiunii chineze și readucerea Americii la măreție pot merge perfect mână în mână și pot promova bunăstarea întregii lumi.” Trump a reacționat pe rețelele sociale, spunând că Xi „s-a referit foarte elegant” la SUA ca fiind „poate” o națiune în declin, dar a respins ideea că acest lucru s-ar aplica sub conducerea sa. El a atacat administrația Biden și a afirmat că, în prezent, SUA sunt „cea mai dinamică națiune” și că speră într-o relație „mai puternică și mai bună ca niciodată” cu China. Pentru mediul economic și companii, semnalul central rămâne că dosarul Taiwanului este tratat de Beijing drept factorul care poate destabiliza rapid relația bilaterală, indiferent de mesajele publice mai conciliatoare. [...]
Donald Trump spune că a evitat să răspundă dacă SUA ar apăra Taiwanul în cazul unui atac chinez, într-o discuție directă cu Xi Jinping care menține incertitudinea strategică într-un punct sensibil al relației SUA–China, potrivit HotNews . Președintele SUA a relatat, la bordul Air Force One, că Xi i-a adresat explicit întrebarea, dar că a refuzat să ofere un răspuns public. Trump a spus că nu și-a asumat niciun angajament față de liderul chinez în privința Taiwanului și că „nu vorbește despre asta”. În același timp, Trump a afirmat că a discutat cu Xi despre vânzările de arme ale SUA către Taiwan și că „va lua în curând o decizie” pe acest subiect, care rămâne unul dintre cele mai sensibile dosare bilaterale. Statutul unui pachet de 14 miliarde de dolari (aprox. 63 miliarde lei) care așteaptă aprobarea lui Trump este, potrivit informațiilor citate, încă neclar. De ce contează: semnalul de risc pe Taiwan și presiunea pe decizia privind armele China revendică Taiwanul ca teritoriu propriu și se opune de mult timp vânzărilor de arme americane către insulă, pe care le consideră o ingerință în afacerile interne. De cealaltă parte, Statele Unite rămân principalul susținător internațional al Taiwanului și cel mai mare furnizor de armament, având și o obligație legală de a furniza mijloacele necesare pentru autoapărare, în pofida lipsei relațiilor diplomatice oficiale. Xi i-ar fi transmis lui Trump că dezacordurile privind Taiwanul pot împinge relația pe „un drum periculos” și „ar putea duce la un conflict”, potrivit relatării Reuters preluate de HotNews. Ce s-a spus la Beijing, potrivit părții chineze Declarațiile lui Xi despre Taiwan ar fi fost făcute joi, într-o întâlnire cu ușile închise între cei doi lideri, care a durat peste două ore, conform Ministerului de Externe al Chinei . Reuters notează că avertismentul a fost cu atât mai notabil cu cât a venit în cadrul unui eveniment care, în aparență, a părut „prietenos și relaxat”. Joe Mazur, analist de geopolitică la firma de consultanță Trivium China, a apreciat pentru Reuters că mesajul a fost formulat „în termeni clari” și a sintetizat astfel intenția Beijingului: „El avertizează partea americană în termeni clari să nu facă prostii.” În perioada următoare, miza imediată rămâne decizia anunțată de Trump privind vânzările de arme către Taiwan, într-un context în care Beijingul tratează dosarul ca linie roșie, iar Washingtonul evită să ofere garanții explicite privind un eventual răspuns militar. [...]
Un acord de armament de 14 miliarde de dolari pentru Taiwan a intrat sub semnul întrebării după ce președintele SUA, Donald Trump, a spus că încă „deliberează” dacă va merge mai departe cu vânzarea, la scurt timp după întâlnirea cu liderul chinez Xi Jinping la Beijing, potrivit Politico . Trump a declarat, la bordul Air Force One, în drumul de întoarcere din China, că va lua o decizie „într-o perioadă destul de scurtă” și că vrea să discute cu persoana „care conduce Taiwanul”. El a recunoscut că Xi a ridicat subiectul vânzărilor de arme către Taiwan în discuția lor. Incertitudinea afectează un pachet de armament în valoare de 14 miliarde de dolari (aprox. 63 miliarde lei), aprobat de Congres în ianuarie, iar comentariile lui Trump sugerează o posibilă schimbare de linie cu efect direct asupra angajamentelor de securitate ale SUA în regiune. De ce contează: riscul unei schimbări de precedent în politica SUA Politico notează că una dintre „ Șase Asigurări ” oferite Taiwanului în 1982, în timpul administrației Reagan, era că Washingtonul nu va consulta Beijingul în privința vânzărilor de arme către insulă. În acest context, faptul că Trump a discutat tema cu Xi și a lăsat deschisă posibilitatea unei decizii diferite ridică semne de întrebare pentru susținătorii Taiwanului. Trump a insistat însă că nu a schimbat politica externă americană în conversația cu Xi, argumentând că nu vede de ce ar refuza să discute subiectul doar din cauza unui acord vechi. Îngrijorări în tabăra pro-Taiwan și miza relației economice cu China Potrivit publicației, avocații Taiwanului se tem de luni de zile că dorința lui Trump de a întări relația economică a SUA cu China ar putea duce la slăbirea sprijinului tradițional pentru Taipei, deși administrația Trump a respins în mod repetat ideea că președintele ar abandona Taiwanul. David Sacks, fost expert politico-militar la reprezentanța diplomatică a SUA în Taiwan, a avertizat că o eventuală „tocmeală” privind vânzările de arme sau o consultare despre ce ar vinde ori nu ar vinde SUA ar însemna o abatere de la precedent, dacă Beijingul a cerut așa ceva și dacă președintele ar accepta. Ambiguitate și pe tema apărării Taiwanului Trump a refuzat, de asemenea, să se angajeze că SUA ar apăra Taiwanul în cazul unui atac chinez, revenind la „ambiguitatea strategică” practicată de predecesori, după ce fostul președinte Joe Biden se îndepărtase de această linie. Trump a spus că Xi i-a adresat aceeași întrebare în aceeași zi, dar a refuzat să răspundă public. Ce urmează: Trump a indicat că va lua o decizie în curând, iar până atunci vânzarea de armament aprobată de Congres rămâne incertă, cu potențiale implicații atât pentru securitatea Taiwanului, cât și pentru echilibrul relației SUA–China. [...]
Evitarea etichetei de „dictator” pentru Xi indică o încercare de detensionare a relației SUA–China , după vizita lui Donald Trump la Beijing, într-un moment în care, potrivit Antena 3 , discuțiile au fost prezentate ca un demers pentru „stabilitate” între cele două mari puteri, pe fondul perturbărilor economice asociate războiului din Iran. Întrebat de jurnaliști dacă îl consideră pe Xi Jinping „dictator”, președintele SUA a respins explicit calificativul, vorbind la bordul avionului prezidențial Air Force One , în drum spre Washington, după întâlnirea cu liderul chinez la Beijing. „Nici vorbă de aşa ceva! Este preşedintele Chinei. Nici gând!” De ce contează nuanța: semnal diplomatic după o vizită „foarte reușită” În relatarea citată de Antena 3 (EFE, prin Agerpres), Trump a încheiat o vizită de două zile la Beijing, descrisă ca fiind destinată promovării stabilității în relația bilaterală. Întâlnirea a fost caracterizată drept una „marcată de armonie”, iar Trump a spus că vizita a fost „foarte reușită”, potrivit agenției chineze Xinhua, prezentându-l din nou pe Xi drept un „vechi prieten” cu care are o „relație bună”. Un episod simbolic al apropierii a avut loc la Zhongnanhai , complexul Partidului Comunist Chinez, unde cei doi lideri s-au plimbat înaintea unei reuniuni în format restrâns; Trump a lăudat florile din complex, iar Xi a promis că îi va trimite semințe pentru Grădina de Trandafiri a Casei Albe. Contrastul cu perioada Biden și atacul politic intern Contextul întrebării a fost faptul că Joe Biden folosise anterior termenul „dictator” la adresa lui Xi. Antena 3 amintește că Biden l-a numit astfel în iunie 2023, după disputa legată de un presupus balon de spionaj chinez care a survolat SUA, și a repetat calificativul după întâlnirea lor din noiembrie 2023, la San Francisco. În același schimb cu presa, Trump l-a atacat pe Biden, pe care l-a numit „incompetent”, și a invocat acordul nuclear care ar fi permis Iranului să obțină arma nucleară, deși, notează sursa, acordul fusese încheiat de Barack Obama, nu de Biden. [...]
Banchetul oferit de Xi Jinping lui Donald Trump a fost construit ca un gest de „diplomație gastronomică”, cu un meniu care combină bucătăria chineză și influențe occidentale, într-un format menit să acomodeze preferințele delegației americane , potrivit Antena 3 . Masa a avut loc joi, la Marea Sală a Poporului din Beijing, după o întâlnire între cei doi lideri. În sală, oaspeților li s-a servit un meniu descris ca îmbinând tradiția chineză cu elemente occidentale. Antena 3 notează că, potrivit Casei Albe, felurile au fost gândite să combine bucătăria tradițională chineză cu arome internaționale „pentru a se potrivi gusturilor președintelui american”, informație relatată de Il Messaggero. Ce a inclus meniul Printre preparatele menționate s-au numărat: supă de roșii cu homar; coaste crocante de vită; legume de sezon înăbușite; somon gătit la foc mic cu sos de muștar; rață la cuptor de Beijing; chifle cu carne de porc prăjite în tigaie; desert tiramisu, urmat de fructe și înghețată, după o selecție de produse de patiserie mici. Context: precedentul din 2017 și semnalul către delegația americană Articolul amintește că, la vizita lui Trump în China din 2017, meniul a inclus supă de pește, pui kung pao și tocană de vită cu sos de roșii, descrisă ca o versiune rafinată a unui fel preferat de liderul american (friptură cu ketchup). De această dată, selecția de feluri este prezentată ca o abatere „probabilă” de la tradiția strictă, cu scopul de a-și mulțumi oaspetele, într-o logică similară cu un exemplu dat din Japonia, unde la un banchet anterior au fost incluse ingrediente americane, deși obiceiul local ar fi folosirea exclusivă a ingredientelor locale. [...]
Donald Trump a avertizat că „nu va mai avea multă răbdare” cu Iranul, pe fondul blocajului din Strâmtoarea Ormuz , o evoluție care continuă să perturbe aprovizionarea globală cu energie și să ridice riscurile pentru transportul maritim , potrivit news.ro . Declarația vine după discuțiile de joi, la Beijing, cu președintele chinez Xi Jinping și în contextul relatărilor despre capturarea unei nave în largul Emiratelor Arabe Unite. Strâmtoarea Ormuz, miza economică: energie și transport maritim Casa Albă a transmis că Trump și Xi au convenit asupra necesității de a menține deschisă ruta maritimă din Strâmtoarea Ormuz, pe care Iranul a blocat-o efectiv ca reacție la atacurile americano-israeliene începute la 28 februarie. Blocajul a generat, potrivit materialului, „o perturbare fără precedent” a aprovizionării globale cu energie. China are relații strânse cu Iranul și este principalul cumpărător al petrolului iranian. În comunicatul Casei Albe citat, Xi și-a exprimat opoziția față de militarizarea strâmtorii și față de orice încercare de a percepe o taxă pentru utilizarea acesteia. Totodată, Xi ar fi arătat interes pentru achiziția de mai mult petrol american, pentru a reduce dependența viitoare a Chinei de strâmtoare. Înainte de război, aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu petrol și gaz natural lichefiat trecea prin această cale navigabilă, potrivit informațiilor prezentate. Presiune pe Teheran și negocieri blocate Statele Unite au suspendat atacurile asupra Iranului luna trecută, însă au început blocarea porturilor țării. Discuțiile pentru încetarea conflictului sunt în impas, Iranul refuzând să își înceteze programul nuclear sau să renunțe la stocurile de uraniu îmbogățit. Într-un interviu la Fox News, Trump a spus: „Nu voi mai avea multă răbdare. Ar trebui să ajungă la un acord.” Pe tema stocului secret de uraniu îmbogățit, Trump a sugerat că preluarea lui sub controlul SUA ar fi mai degrabă o chestiune de imagine. Incidente pe mare și trafic încă mult sub nivelul de dinaintea războiului Tensiunile se reflectă și în incidentele de securitate maritimă. O navă de marfă indiană care transporta animale din Africa către Emiratele Arabe Unite a fost scufundată miercuri în apele de lângă coasta Omanului; India a condamnat atacul și a anunțat că cei 14 membri ai echipajului au fost salvați de paza de coastă din Oman. Firma britanică Vanguard a indicat că nava ar fi fost lovită de o rachetă sau o dronă, care a provocat o explozie. Separat, agenția britanică de securitate maritimă UKMTO a raportat că „personal neautorizat” a urcat la bordul unei nave ancorate în largul portului Fujairah (Emiratele Arabe Unite) și o îndrepta spre Iran, iar Vanguard a spus că un ofițer de securitate al companiei a raportat că nava a fost capturată de personal iranian. În privința traficului, Gărzile Revoluționare Iraniene au afirmat că 30 de nave au trecut prin strâmtoare de miercuri seara, încă mult sub cele 140 dintr-o zi obișnuită înainte de război, dar o creștere dacă se confirmă. Firma de analiză Kpler estimează că aproximativ 10 nave au traversat strâmtoarea în ultimele 24 de ore, față de cinci-șapte zilnic în ultimele săptămâni. Ce urmează: rolul Chinei și riscul de escaladare Trump încearcă să obțină sprijinul Chinei pentru a pune capăt războiului, care a devenit o povară electorală înaintea alegerilor intermediare din SUA, programate în noiembrie. Totuși, analiștii citați se îndoiesc că Xi va exercita presiuni puternice asupra Iranului sau va opri sprijinul acordat armatei acestuia, având în vedere rolul Teheranului de contrapondere strategică față de SUA. Între timp, negocierile diplomatice rămân blocate, iar controlul asupra Strâmtorii Ormuz continuă să fie folosit de Teheran ca avantaj de negociere, în condițiile în care Washingtonul cere predarea uraniului și oprirea îmbogățirii, iar Iranul solicită ridicarea sancțiunilor, despăgubiri și recunoașterea controlului său asupra strâmtorii. [...]
