Știri
Știri din categoria Externe
Iranul ridică miza pentru traficul prin Hormuz, avertizând că statele care aplică sancțiuni împotriva Teheranului „vor avea probleme” când navele lor tranzitează strâmtoarea, într-un moment în care incidentele maritime continuă să alimenteze riscul de întreruperi pe una dintre cele mai importante rute pentru comerțul global, potrivit CNN.
Declarația îi aparține generalului de brigadă Amir Akraminia, purtător de cuvânt al armatei iraniene, citat de presa de stat. El a spus că, „de acum înainte”, țările care urmează SUA în aplicarea sancțiunilor „vor avea probleme” la trecerea prin Strâmtoarea Hormuz.
Strâmtoarea Hormuz este un punct de trecere critic pentru comerțul global, iar orice amenințare la adresa libertății de navigație se traduce, în practică, prin risc operațional pentru companiile de transport și pentru lanțurile de aprovizionare, inclusiv în energie. În același timp, avertismentul Teheranului vine pe fondul discuțiilor dintre mai multe state privind o inițiativă comună de protejare a transportului maritim în zonă.
În acest context, Marea Britanie a anunțat că va desfășura o navă de război în Orientul Mijlociu, înaintea unei posibile misiuni de protecție a transportului în Strâmtoarea Hormuz.
Pe lângă mesajul politic, fluxul de știri indică și evenimente care pot amplifica tensiunile în zonă. O navă de tip bulk carrier (transport vrac) a raportat că a fost lovită de un proiectil necunoscut în Golful Persic, în largul Qatarului, potrivit UK Maritime Trade Operations Center (UKMTO), agenție maritimă britanică. Incidentul a provocat un incendiu minor, stins ulterior, iar UKMTO a precizat că nu au fost raportate victime sau impact asupra mediului.
Separat, CNN notează că imagini satelitare arată fum ieșind în continuare dintr-o navă sub pavilion iranian, la o zi după ce ar fi fost lovită de un avion de vânătoare american.
În paralel, SUA așteaptă un răspuns de la Teheran la cea mai recentă propunere pentru încheierea conflictului, în timp ce state din regiune, inclusiv Qatar, cer soluționarea crizei „prin mijloace pașnice și dialog”, potrivit unei declarații qatareze citate de CNN. În lipsa unei dezescaladări, riscul pentru navigația comercială în jurul Hormuz rămâne ridicat, iar măsurile de protecție militară pot deveni mai vizibile în zonă.
Recomandate
Iran a transmis, prin Pakistan , răspunsul la o propunere americană de încheiere a războiului , un pas procedural care poate debloca sau, dimpotrivă, poate bloca rapid următoarea rundă de negocieri, în funcție de reacția Washingtonului, relatează Al Jazeera . Potrivit agenției iraniene de stat IRNA , răspunsul Teheranului la propunerea SUA a fost trimis „prin mediatorul Pakistan”. În planul propus, prima etapă a negocierilor ar urma să se concentreze pe încetarea ostilităților. Din Islamabad, corespondentul Al Jazeera Kamal Hyder a spus că autoritățile pakistaneze au confirmat primirea răspunsului iranian și că următorul punct cheie este momentul în care documentul va fi transmis către SUA, urmat de reacția Washingtonului. Ce urmează și de ce contează pentru evoluția conflictului Faptul că Pakistanul confirmă primirea răspunsului indică intrarea discuțiilor într-o fază de „curierat diplomatic”, în care calendarul și formulările devin decisive: dacă mesajul ajunge rapid la partea americană și este considerat acceptabil, negocierile pot începe cu tema imediată a opririi luptelor; dacă nu, procesul poate intra în impas. În acest stadiu, informațiile disponibile nu includ conținutul răspunsului Iranului și nici o poziție oficială a SUA, astfel că miza imediată rămâne reacția Washingtonului după ce primește documentul. [...]
Rusia ar fi propus livrarea a 5.000 de drone „cu fir” către Iran , într-un plan care vizează creșterea capacității Teheranului de a lovi ținte americane în Golful Persic, inclusiv prin atacuri „în roiuri”, potrivit Antena 3 . Miza operațională este o tehnologie descrisă ca fiind mai greu de contracarat prin război electronic, ceea ce ar putea complica apărarea antiaeriană și protecția forțelor navale în zonă. Informația este atribuită de Antena 3 unei relatări din The Economist , preluată de The Moscow Times, care citează un document al Direcției Principale de Informații a armatei ruse (GRU). Conform documentului, Vladimir Putin ar fi decis să sprijine Iranul și cu instructori, pentru a-i antrena pe iranieni să folosească aceste drone împotriva soldaților americani. Ce presupune planul descris Documentul citat ar indica faptul că planul Kremlinului ar include: furnizarea către Iran a 5.000 de drone cu rază scurtă de acțiune , ghidate prin fibră optică; un număr nespecificat de sisteme similare, dar ghidate prin satelit , cu rază mai lungă de acțiune. Antena 3 notează că dronele cu fibră optică sunt descrise ca „invulnerabile la războiul electronic”, adică mai puțin expuse bruiajului (interferențelor) care afectează, de regulă, legăturile radio dintre dronă și operator. Scenariul de utilizare: atacuri „în roiuri” și ținte navale Potrivit aceleiași relatări, o diagramă din document ar schița un mod de operare în care operatori iranieni, instruiți de ruși, ar lansa roiuri de 5–6 drone din poziții ascunse pentru a ataca nave amfibii de asalt americane . Documentul ar fi fost elaborat în primele săptămâni ale războiului declanșat în Iran, după atacurile asupra Teheranului din 28 februarie, într-un moment în care era luată în calcul și o posibilă invazie terestră americană. Antena 3 menționează că documentul ar fi inclus și o hartă a unor insule din largul coastelor Iranului, inclusiv insula Kharg, descrisă ca un terminal petrolier important. Resursa umană: operatori recrutați din studenți și grupuri aliate Conform documentului GRU citat, ar fi fost propusă recrutarea de operatori de drone din: rândul celor aproximativ 10.000 de studenți iranieni care studiază în Rusia; rândul tadjicilor; rândul alawiților – sirieni loiali fostului regim al lui Bashar al-Assad, refugiat între timp la Moscova, potrivit textului. Context: modernizarea dronelor Shahed Antena 3 mai arată că, la sfârșitul lunii martie, servicii de informații occidentale au raportat că Rusia se pregătea să trimită Iranului versiuni modernizate ale dronelor Shahed, descrise ca fiind mai bine adaptate războiului modern și capabile să își schimbe constant cursul, ceea ce ar face mai dificilă interceptarea lor de către apărarea antiaeriană. Informațiile provin dintr-un lanț de relatări bazat pe un document de informații menționat în presă; articolul nu indică o confirmare independentă publică a conținutului documentului sau a livrărilor efective. [...]
Vladimir Putin condiționează orice negocieri de pace de un apel direct al lui Zelenski către Kremlin , potrivit premierului slovac Robert Fico , care spune că a transmis public mesajul după o discuție cu liderul rus la Moscova, relatează Kyiv Post . Miza imediată este una operațională: fără un contact telefonic inițiat de Kiev, Moscova susține că nu vede un pas concret spre reluarea discuțiilor. Fico a afirmat că președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski i-a spus, la o întâlnire în Armenia, că este „pregătit să se întâlnească cu Vladimir Putin în orice format”. Conform premierului slovac, răspunsul lui Putin a fost tranșant: dacă Zelenski vrea o întâlnire, „trebuie să-și contacteze omologul rus la telefon”. Un canal de negociere „setat” de Moscova Mesajul transmis de Fico indică o condiție procedurală impusă de Kremlin pentru a debloca discuțiile: inițiativa trebuie să vină explicit de la Kiev, printr-un apel direct. În același timp, Fico a susținut public ideea negocierilor, afirmând că acestea ar fi „de o mie de ori mai utile decât uciderea reciprocă” și că se opune apariției unei „noi Cortine de Fier” între UE și Rusia. Costuri diplomatice pentru Bratislava Vizita lui Fico la parada de 9 mai de la Moscova l-a făcut singurul șef de guvern din UE prezent la eveniment, gest pe care l-a apărat spunând că este „oaia neagră” a Uniunii. Deplasarea a generat tensiuni diplomatice: Polonia și statele baltice nu au permis avionului său să intre în spațiul lor aerian, ceea ce a forțat un ocol prin Cehia. Armistițiul de trei zile și blocajul locului de întâlnire Premierul slovac a salutat armistițiul de trei zile „mediat de SUA”, aflat în vigoare până pe 11 mai, pe care l-a descris drept „absolut necesar” pentru a crea spațiu diplomatic. În privința unei eventuale întâlniri la vârf, rămân obstacole politice și logistice. Potrivit materialului, consilieri ai lui Putin ar sugera Moscova ca loc de discuții, însă Kievul respinge această variantă, argumentând că „Moscova este capitala statului agresor” și că negocierile ar trebui să aibă loc pe teren neutru. Putin ar fi indicat că ar accepta o întâlnire într-o țară terță doar pentru semnarea unui acord final, deja negociat. Pe termen scurt, atenția se mută pe întrebarea dacă Zelenski va face pasul cerut de Kremlin – apelul telefonic – sau dacă „semnalele” diplomatice vor rămâne fără un rezultat concret după expirarea armistițiului. [...]
Lipsa unor câștiguri teritoriale rusești relevante în ultimul an și contraatacurile ucrainene din iarna–primăvara 2026 sugerează o schimbare de ritm pe front, într-un moment în care o încetare a focului fără reguli de aplicare pare greu de menținut, potrivit unei analize citate de Biziday , care rezumă un raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) . ISW notează că, în prima zi a acordului de încetare a focului dintre 9 și 11 mai, ambele părți au continuat „operațiuni ofensive limitate”. Institutul arată că, deși ritmul general al operațiunilor a scăzut pe anumite segmente, au existat în continuare misiuni tactice de luptă care au încălcat armistițiul. De ce contează: un armistițiu fără mecanisme riscă să fie doar o pauză operațională Raportul atrage atenția că încetarea focului „nu a avut condiții clar definite”, iar singura informație publică despre condiții, propusă de președintele ucrainean Volodimir Zelenski , ar fi fost că Ucraina nu va ataca Piața Roșie din Moscova în timpul paradei de 9 mai – condiție pe care ar fi respectat-o. ISW apreciază că acuzațiile reciproce și reluarea rapidă a luptelor indică faptul că, fără mecanisme de monitorizare și aplicare, un astfel de acord are șanse mici să fie respectat. Institutul mai susține că o încetare a focului de durată ar necesita: condiții clare acceptate de ambele părți; sisteme de monitorizare implementate de părți terțe; retragerea trupelor de la linia frontului, pentru a reduce riscul de încălcări și escaladare. Evaluarea ISW: Rusia, fără „progres operațional semnificativ”; Ucraina, cu câștiguri în 2026 Analiștii ISW consideră că Rusia ar fi folosit încetarea focului pentru rotații, întăriri, redislocări și activități logistice, probabil în vederea unor viitoare operațiuni ofensive. În același timp, institutul afirmă că apărarea ucraineană a împiedicat obținerea unor câștiguri relevante, ceea ce l-ar fi privat pe Vladimir Putin de un succes operațional care ar fi putut fi valorificat simbolic pe 9 mai. Potrivit raportului, trupele ruse „nu au reușit să înregistreze niciun progres operațional semnificativ în ultimul an” și au avut doar un avans minim în ofensiva din primăvara–vara 2026 împotriva centurii de fortificații ucrainene. ISW reamintește că Rusia a pătruns pentru prima dată în Konstantinovka în octombrie 2025, dar nu ar fi obținut succese operaționale semnificative în ultimele șase luni. În oglindă, ISW susține că forțele ucrainene au avut „cele mai mari succese” din august 2024 (incursiunea din Kursk), inclusiv prin recucerirea, în iarna și primăvara 2026, a unui teritoriu mai mare decât cel ocupat de Rusia în aprilie 2026. Ce indică raportul despre presiunea asupra Rusiei ISW menționează mai multe evoluții pe care le leagă de presiuni crescute asupra armatei ruse: eliberarea unei părți semnificative din Kupiansk (noiembrie 2025); eliberarea a peste 400 km² în sudul Ucrainei, după contraatacuri din iarna și primăvara 2026; eliberarea unor localități din vestul regiunii Zaporijia, la finalul lui aprilie 2026. Institutul mai afirmă că loviturile ucrainene asupra logisticii, echipamentelor și infrastructurii militare ruse ar fi forțat Rusia să aleagă între apărarea împotriva contraatacurilor și alocarea de resurse către sectoare prioritare, afectând capacitatea de a susține ofensive pe întreg frontul. În plus, raportul menționează blocarea utilizării terminalelor Starlink în Ucraina (februarie 2026) ca vulnerabilitate exploatată, precum și lovituri asupra infrastructurii militare și petroliere din interiorul Rusiei, care ar fi perturbat comunicațiile și operațiunile cu drone și ar fi contribuit la diminuarea veniturilor din petrol și gaze. În material este menționată și o „sursă alternativă”: Pravda.ua (fără link în textul furnizat). [...]
Opoziția din Taiwan a tăiat o treime din planul de apărare de 40 mld. dolari (aprox. 180 mld. lei), păstrând însă miliarde pentru achiziții de armament din SUA, într-un moment în care Washingtonul cere insulei să accelereze pregătirile militare în fața riscului unui atac chinez, relatează CNN . Decizia amplifică miza politică înaintea summitului așteptat între președinții Donald Trump și Xi Jinping, unde Taiwanul va fi, cel mai probabil, un subiect central. Pachetul votat de legislativul controlat de opoziție a rezultat după luni de blocaj politic și a redus cu circa o treime propunerea președintelui Lai Ching-te , estimată la aproximativ 40 de miliarde de dolari (aprox. 180 mld. lei). Potrivit materialului, varianta adoptată menține miliarde de dolari pentru cumpărări de armament din SUA, dar taie finanțarea pentru părți din consolidarea capacităților interne, inclusiv segmente din industria taiwaneză de drone. Mesajul KMT: mai puțină confruntare, mai mult dialog Cheng Li-wun , președinta Kuomintang (KMT) – cel mai mare partid de opoziție din Taiwan – susține că „armele singure” nu pot garanta securitatea insulei și pledează pentru reducerea confruntării și intensificarea dialogului. În interviul acordat CNN, ea a avertizat: „Taiwan nu vrea să devină următoarea Ucraină.” Cheng a respins acuzațiile că opoziția ar bloca modernizări militare urgente, afirmând că KMT este „un susținător ferm” al apărării naționale și argumentând că o parte importantă din bugetul propus era „foarte vag”, ceea ce ar fi făcut imposibilă autorizarea „în alb” a întregului pachet. Presiune americană și critică pe tema dronelor În paralel, administrația Trump pune presiune pe aliații din Asia să își asume mai mult din efortul de descurajare a Chinei. În acest context, CNN notează că analiști și oficiali americani au ridicat întrebări despre intențiile opoziției din Taiwan. Într-un comentariu publicat în presa locală, Matt Pottinger, fost adjunct al consilierului pentru securitate națională în prima administrație Trump, a cerut opoziției să „reflecteze serios” asupra reducerilor pentru drone, pe care le-a descris drept capabilități „ieftine și eficiente” împotriva cărora chiar și „superputerile” se apără greu. Între Washington și Beijing: „nu trebuie să alegem” Cheng a avut recent o întâlnire rară cu Xi Jinping la Beijing – prima reuniune la nivel înalt din ultimul deceniu între Partidul Comunist Chinez și principala opoziție taiwaneză – și spune că Taiwanul nu ar trebui forțat să aleagă între SUA și China. „A fi prietenos cu SUA nu înseamnă neapărat că există animozitate față de China.” Ea a declarat că acceptă cadrul „O singură Chină”, pe care Beijingul îl consideră baza oricărui dialog politic peste strâmtoare, și a susținut că găsirea unei „fundamente comune” este esențială pentru evitarea războiului. Pe de altă parte, oficiali taiwanezi din domeniul securității au avertizat, potrivit CNN, că Beijingul ar folosi această deschidere pentru a proiecta imaginea unui Taiwan divizat politic și mai puțin aliniat cu Washingtonul înaintea întâlnirii Trump–Xi, în timp ce activitatea militară chineză în jurul insulei a continuat. Ce urmează Disputa internă din Taiwan privind ritmul și structura cheltuielilor de apărare se suprapune peste calendarul diplomatic SUA–China. În acest cadru, poziționarea opoziției – inclusiv tăierile din bugetul pentru consolidarea industriei locale de apărare – riscă să devină un element de presiune suplimentar în discuțiile dintre Washington și Beijing despre Taiwan. [...]
Kim Jong-un își reafirmă sprijinul militar pentru Rusia într-un mesaj către Vladimir Putin transmis de Ziua Victoriei, un semnal care consolidează axa Moscova–Phenian în plin război din Ucraina și complică suplimentar calculele de securitate din regiune, potrivit Libertatea . Liderul nord-coreean l-a felicitat pe Putin pentru aniversarea victoriei asupra Germaniei naziste în Al Doilea Război Mondial, o zi cu miză politică majoră pentru Kremlin, și a transmis că relația cu Rusia rămâne o „prioritate maximă” pentru Coreea de Nord. Mesajul vine după ce Phenianul a trimis mii de soldați să lupte alături de armata rusă, relatează Reuters. Mesajul: „prioritate maximă” și obligații din tratat În mesajul către liderul rus, Kim Jong-un a reafirmat că parteneriatul cu Moscova este tratat drept „prioritate maximă” și a invocat respectarea obligațiilor asumate prin tratatul semnat între cele două țări, potrivit agenției oficiale nord-coreene KCNA. Rusia și Coreea de Nord au semnat în 2024 un „ Tratat de parteneriat strategic cuprinzător ”, în timpul vizitei lui Vladimir Putin la Phenian. Pactul include și o clauză de apărare reciprocă. La începutul lunii aprilie, cele două state au semnat și un acord de cooperare pentru combaterea a ceea ce numesc „dezinformare” răspândită de „numeroșii lor dușmani”. Dincolo de declarații: trupe nord-coreene în sprijinul Rusiei Alianța nu a rămas la nivel politic. Coreea de Nord a trimis aproximativ 14.000 de soldați să lupte alături de forțele ruse în zona Kursk, în războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Oficiali sud-coreeni, ucraineni și occidentali au declarat că trupele nord-coreene au suferit pierderi grele; potrivit acestora, peste 6.000 de soldați nord-coreeni ar fi fost uciși în luptă. În același context, sursa citată menționează că soldații nord-coreeni ar fi primit ordin să se arunce în aer dacă sunt pe cale să devină prizonieri. Contextul Zilei Victoriei: paradă restrânsă și armistițiu de trei zile Mesajul a fost transmis în ziua în care Rusia marchează Ziua Victoriei, iar parada de la Moscova a fost una dintre cele mai restrânse din ultimii ani, pe fondul temerilor privind un posibil atac ucrainean. Totodată, Rusia și Ucraina au confirmat vineri că au convenit asupra unui armistițiu de trei zile, anunțat de președintele american Donald Trump. Încetarea focului ar urma să fie în vigoare între 9 și 11 mai. [...]
