Știri
Știri din categoria Externe

Escaladarea din Strâmtoarea Ormuz ține traficul aproape de zero și împinge în sus prețurile la carburanți, pe fondul acuzațiilor reciproce dintre Teheran și Washington privind „blocada” acestei rute-cheie pentru comerțul global cu energie, potrivit Agerpres.
Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat că Strâmtoarea Ormuz „suferă acum în primul rând din cauza agresiunii americane și a blocadei” impuse de SUA. El a făcut afirmațiile pentru Press TV, în marja reuniunii miniștrilor de externe ai statelor BRICS de la New Delhi.
„Strâmtoarea Ormuz suferă acum în primul rând din cauza agresiunii americane și a blocadei pe care au impus-o asupra ei.”
Strâmtoarea Ormuz are un rol central în comerțul global din domeniul energiei, iar deteriorarea situației de securitate a afectat direct fluxurile comerciale. Potrivit informațiilor citate, amenințările, controalele și atacurile asupra navelor au adus traficul prin strâmtoare „aproape de zero”, ceea ce a fost asociat cu o creștere accelerată a prețurilor la carburanți.
Din perspectiva Teheranului, calea navigabilă ar rămâne deschisă pentru navele comerciale, cu condiția ca acestea să „coopereze” cu forțele navale iraniene. În același timp, Iranul susține că strâmtoarea nu este blocată, însă companiile de navigație ar trebui să se coordoneze cu puncte de contact iraniene înainte de a folosi un coridor în apropierea coastei iraniene, „în schimbul unor comisioane ridicate”.
În material se arată că experți în drept internațional consideră că această practică încalcă dreptul de tranzit. Totodată, surse iraniene afirmă că strâmtoarea ar fi minată.
La jumătatea lunii aprilie, SUA au impus o blocadă navală navelor care se îndreaptă spre porturile iraniene, într-un efort de a reduce veniturile Iranului din petrol, conform aceleiași relatări.
Săptămâna trecută, președintele american Donald Trump a încercat să redeschidă strâmtoarea prin misiunea militară „Operation Freedom”, însă a oprit-o după două zile, invocând eforturi diplomatice.
Deși un armistițiu ar fi intrat în vigoare la începutul lui aprilie, tensiunile militare din Strâmtoarea Ormuz au rămas ridicate, iar atacurile și schimburile de focuri dintre forțele americane și iraniene au alimentat riscul de reizbucnire a conflictului, pe o rută cu impact direct asupra piețelor de energie și a costurilor de transport maritim.
Recomandate

Administrația SUA încearcă să lege relația cu Beijingul de deblocarea Strâmtorii Ormuz , iar secretarul de stat Marco Rubio spune că Washingtonul mizează pe influența Chinei asupra Iranului pentru a reduce tensiunile care afectează fluxurile comerciale și energetice, potrivit Agerpres . Rubio a descris China drept „cea mai mare provocare geopolitică” pentru Statele Unite, dar și „cea mai importantă relație” pe care Washingtonul trebuie să o gestioneze. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru Fox News, la bordul Air Force One, în drum spre China, în contextul vizitei la Beijing alături de președintele Donald Trump, care avea programată joi o întâlnire cu președintele chinez Xi Jinping. Ormuz, miza economică: presiune pe comerț și pe exporturile Chinei Șeful diplomației americane a afirmat că SUA se bazează pe sprijinul Chinei pentru a rezolva impasul din jurul Strâmtorii Ormuz, unde tranzitul este „în mare parte blocat” în prezent. Rubio a spus că Washingtonul speră să convingă Beijingul să joace un rol mai activ în a determina Iranul „să renunțe la ceea ce face” în Golful Persic. În argumentația sa, Rubio a indicat și interesul economic al Chinei: nave chineze ar fi blocate în Golf, iar economia chineză, orientată spre export, ar suferi din cauza presiunii economice globale generate de criza din strâmtoare, pe fondul reducerii achizițiilor de produse chinezești de către alte țări. Mesajul către Beijing: sprijinul pentru Iran poate costa relația cu Washingtonul Rubio a mai declarat că SUA au avertizat deja China că orice sprijin pentru Iran va afecta „evident” relațiile cu Washingtonul, subiect care ar urma să fie discutat la Beijing. În acest context, Agerpres notează că China este unul dintre cei mai importanți parteneri internaționali ai Iranului și oferă sprijin economic Teheranului, iar SUA au impus în mod repetat sancțiuni companiilor chineze acuzate de comerț ilicit cu Iranul. Cum își definește Rubio relația cu China Rubio a prezentat relația cu Beijingul ca un exercițiu de gestionare a conflictelor de interese, fără a intra în detalii suplimentare: „Vom avea propriile interese care vor fi în conflict cu interesele lor și, pentru a evita războaie și pentru a menține pacea și stabilitatea în lume, va trebui să le gestionăm.” [...]

Iranul a început să permită unor nave chineze să traverseze Strâmtoarea Ormuz , o relaxare punctuală a restricțiilor care poate influența fluxurile de export de energie din regiune, în condițiile în care ruta este esențială pentru transporturile globale de petrol și gaze, potrivit Agerpres . Decizia vine „în urma unei înțelegeri privind protocoalele iraniene de gestionare” a rutei maritime, conform agenției iraniene semioficiale Fars, preluată de Reuters. Fars își bazează informația pe o „sursă bine informată”, care susține că Teheranul a acceptat tranzitul unor nave chineze în cadrul parteneriatului bilateral, la cererile ambasadorului Chinei în Iran și ale ministrului chinez de externe Wang Yi . Context: restricții după atacuri și blocadă asupra porturilor iraniene Iranul a restricționat sever traficul prin strâmtoare după ce a fost atacat de SUA și Israel începând din 28 februarie, mai arată materialul. Ulterior, Statele Unite au creat o blocadă a porturilor iraniene la câteva zile după ce un armistițiu convenit cu Iranul în aprilie a prelungit criza pe ruta maritimă. Strâmtoarea Ormuz este descrisă ca o arteră pe care, înainte de război, trecea „o cincime din transporturile mondiale de petrol și gaze naturale”, ceea ce face ca orice schimbare de regim al tranzitului să fie urmărită de piețele energetice și de industria de shipping (transport maritim). Ce se vede în teren și ce rămâne neclar Reuters notează că nu este clar în ce măsură decizia recentă a Iranului schimbă situația „de pe teren”. Teheranul indicase deja după începerea războiului că navele neutre – în special cele legate de China – pot traversa strâmtoarea dacă își coordonează deplasările cu forțele armate iraniene. Un exemplu invocat este trecerea, miercuri, a unui super-petrolier chinez care transporta două milioane de barili de petrol iranian, potrivit datelor de monitorizare a navigației. Nava fusese blocată timp de două luni în Golful Persic din cauza conflictului armat. De ce contează pentru economie Pentru companii și investitori, semnalul principal este că Iranul pare să aplice un regim diferențiat de acces în Strâmtoarea Ormuz, favorizând cel puțin parțial nave asociate Chinei. Într-o zonă în care riscul geopolitic se traduce rapid în costuri (asigurări, rute ocolitoare, întârzieri), orice „fereastră” de tranzit pentru exporturi poate avea efecte asupra livrărilor și, implicit, asupra prețurilor și disponibilității pe piața energiei. [...]

Apelul Iranului către BRICS riscă să blocheze consensul blocului într-un moment de criză energetică globală , pe fondul războiului care a început la 28 februarie și al tensiunilor interne dintre membri cu interese divergente, potrivit Agerpres . Ministrul de externe iranian Abbas Aragchi a cerut, la reuniunea de două zile a miniștrilor de externe BRICS de la New Delhi, ca statele din grup să condamne ceea ce el a numit încălcări ale dreptului internațional comise de SUA și Israel, inclusiv „agresiunea lor ilegală împotriva Iranului”. În același timp, oficialul iranian a afirmat că Teheranul rămâne deschis diplomației, dar este pregătit să se apere cu toate „mijloacele de care dispune”. „Iranul face, prin urmare, apel către statele membre BRICS și către toți membrii responsabili ai comunității internaționale să condamne în mod explicit încălcările dreptului internațional de către Statele Unite și Israel.” Diviziuni interne: consens dificil într-un bloc extins Intervenția Iranului scoate în evidență dificultatea BRICS de a ajunge la o poziție comună, în condițiile în care formatul funcționează pe bază de consens, iar în grup se află rivali regionali precum Iran și Emiratele Arabe Unite (EAU). Potrivit informațiilor din material, Iranul a lansat numeroase atacuri asupra EAU și a altor țări vecine, ceea ce complică negocierile pentru o eventuală declarație comună. BRICS a fost format inițial din Brazilia, Rusia, India și China, extins în 2011 cu Africa de Sud, iar ulterior a admis Egiptul, Etiopia, Indonezia, Iranul și Emiratele Arabe Unite. Extinderea a crescut greutatea globală a grupului, dar a adâncit divergențele interne pe teme geopolitice. India deține președinția prin rotație a BRICS în 2026. Miza economică: Strâmtoarea Ormuz și șocul pe piața petrolului Conflictul a declanșat, potrivit sursei, o criză energetică globală, după „închiderea efectivă” a Strâmtorii Ormuz, rută prin care se transportă aproape o cincime din petrolul mondial. Restricționarea traficului petrolierelor a dus la un salt brusc al prețului țițeiului și a alimentat temeri privind reapariția inflației, condiții financiare mai stricte și o posibilă încetinire economică globală, în special pentru economiile importatoare de energie, precum India. Separat, Ministerul de Externe de la New Delhi a anunțat că o navă sub pavilion indian a fost atacată miercuri lângă coasta Omanului, însă echipajul este în siguranță. „Atacul este inacceptabil și deplângem faptul că navele comerciale și marinarii civili sunt în continuare vizați.” India cere stabilitate și avertizează asupra sancțiunilor unilaterale În discursul de deschidere, ministrul indian de externe Subrahmanyam Jaishankar a evitat criticile directe, dar a insistat pe importanța stabilității și a traficului maritim neîngrădit pe căile navigabile internaționale, inclusiv prin Strâmtoarea Ormuz și Marea Roșie, ca element esențial pentru bunăstarea economiei globale. Jaishankar a mai spus că utilizarea tot mai frecventă a sancțiunilor unilaterale contravine dreptului internațional și Cartei ONU și afectează disproporționat țările emergente, adăugând că economiile emergente se așteaptă ca BRICS să joace un „rol constructiv și stabilizator” într-un context de fragmentare geopolitică și incertitudine economică. [...]

Posibilele livrări secrete de armament din China către Iran riscă să complice agenda diplomatică a Washingtonului la Beijing , pe fondul unor informații de intelligence invocate de oficiali americani, potrivit Adevărul . Miza pentru SUA este dublă: oprirea unor eventuale transferuri de armament finit către Iran și evitarea escaladării tensiunilor în timpul vizitei președintelui Donald Trump în China. Washingtonul susține că reprezentanți ai unor companii chineze și oficiali iranieni ar fi discutat transferuri de armament, inclusiv prin rute care ar implica state terțe pentru a ascunde originea livrărilor. În același timp, nu este clar dacă livrările au avut loc, în ce volum și nici dacă autoritățile de la Beijing ar fi aprobat astfel de înțelegeri. Ce știe și ce nu poate confirma SUA, potrivit oficialilor citați Evaluările din interiorul administrației americane ar diferi, potrivit sursei: unii oficiali cred că echipamentele ar fi putut fi deja direcționate către țări terțe, în timp ce alții nu confirmă acest lucru. Până acum, nu ar exista indicii că arme chineze ar fi fost folosite pe câmpul de luptă împotriva forțelor americane sau israeliene de la începutul conflictului cu Iranul, în februarie. Tot în acest context, este menționat că The New York Times relata luna trecută despre date de intelligence potrivit cărora China ar fi transferat către Iran sisteme portabile de apărare aeriană (MANPADS) – armament capabil să doboare aeronave care zboară la joasă altitudine – și că ar fi fost analizate și alte posibile livrări similare. Presiune politică în timpul vizitei lui Trump în China Dezvăluirile ar amplifica presiunea asupra lui Donald Trump să ridice subiectul în discuțiile cu liderii chinezi, însă rămâne neclar dacă va aborda direct tema, în condițiile în care ar urmări o „recalibrare” a relației cu Xi Jinping. Marți, Trump a spus că intenționează să aibă o „discuție lungă” cu Xi despre conflictul din Orientul Mijlociu și a apreciat că liderul chinez a avut o atitudine „relativ bună” față de Iran. După primele informații privind posibile transferuri de MANPADS, Trump a afirmat, într-un interviu acordat Fox Business Network, că i-a cerut lui Xi să nu permită livrări de armament către Iran: „I-am scris o scrisoare în care i-am cerut să nu facă acest lucru, iar el mi-a răspuns că, în esență, nu face asta.” De ce contează: diferența dintre „dublă utilizare” și armament finit Potrivit oficialilor americani citați, China ar fi oferit Iranului informații de intelligence și acces la imagini de la un satelit de spionaj pentru monitorizarea pozițiilor forțelor americane din regiune. Separat, Beijingul ar fi furnizat componente cu dublă utilizare (de exemplu semiconductori, senzori, convertoare de tensiune), care pot fi folosite atât civil, cât și militar, ceea ce le face mai greu de urmărit decât livrările directe de armament. Diferența majoră, în evaluarea oficialilor, este că livrările de armament finit ar reprezenta o categorie distinctă, iar folosirea unor rute prin state terțe ar sugera intenția de a ține transferurile în afara vizibilității publice. Sursa mai notează că cel puțin una dintre țările terțe implicate s-ar afla în Africa, fără ca oficialii să poată confirma dacă vreun transport a ajuns efectiv pe teritoriul acestor state. Context economic: petrolul iranian și dependența de rutele energetice China rămâne un cumpărător important de petrol iranian sancționat, achiziționat la prețuri sub nivelul pieței, reprezentând aproximativ 80% din exporturile de petrol ale Iranului, potrivit sursei. Beijingul ar avea, totodată, interese strategice în susținerea Teheranului, inclusiv legate de dependența de fluxurile energetice din regiune și de transporturile prin Strâmtoarea Ormuz . Conflictul ar fi perturbat grav transporturile prin strâmtoare, iar încetarea focului convenită în urmă cu câteva săptămâni nu ar fi restabilit pe deplin fluxul comercial, ceea ce ar crea dificultăți pentru China, pe fondul presiunilor tot mai mari asupra piețelor sale de export. Misiunea Iranului la ONU nu a oferit un punct de vedere imediat, iar Teheranul a oferit puține detalii despre cooperarea cu China; ministrul iranian de externe a declarat în martie că Iranul a beneficiat de „cooperare militară” din partea Chinei și Rusiei, fără explicații suplimentare. [...]

SUA și China au convenit să mențină Strâmtoarea Ormuz deschisă , un semnal cu miză directă pentru stabilitatea fluxurilor globale de energie și, implicit, pentru prețurile petrolului, potrivit Agerpres , care citează un comunicat al Casei Albe după întâlnirea de la Beijing dintre Donald Trump și Xi Jinping. În comunicatul citat, Casa Albă arată că cei doi lideri au fost de acord că Strâmtoarea Ormuz „trebuie să rămână deschisă pentru a asigura libera circulație a produselor energetice”. Pentru piețele energetice, mesajul vizează reducerea riscului de întreruperi pe una dintre cele mai sensibile rute maritime pentru transportul de petrol. Petrol american, în ecuația discuțiilor Potrivit Casei Albe, Xi Jinping și-a exprimat interesul de a cumpăra mai mult petrol american, cu obiectivul de a reduce dependența Chinei de importurile care tranzitează Strâmtoarea Ormuz. Beijingul nu a menționat acest interes în propria relatare a discuțiilor, notează Agerpres. Tot Casa Albă afirmă că Xi s-a opus „militarizării” Strâmtorii Ormuz și impunerii unei taxe de trecere. China a cerut în mod constant libera circulație prin strâmtoare, pe unde tranzitează o mare parte din importurile sale de petrol. Context politic: Taiwan, prezent în mesajele Chinei, absent din rezumatul SUA Administrația americană a descris întâlnirea Trump–Xi drept „bună” și a indicat că discuțiile au vizat „modalitățile de consolidare a cooperării economice” dintre cele două țări, fără să menționeze Taiwanul în rezumatul său. În schimb, potrivit Ministerului chinez de Externe, Xi l-a avertizat pe Trump asupra riscului unui „conflict” între China și SUA dacă problema Taiwanului este gestionată greșit de Washington, principalul susținător al insulei revendicate de Beijing. [...]

Scăderea cu aproape 40% a populației carcerale din Rusia în patru ani indică o presiune operațională a războiului asupra resurselor umane , după ce autoritățile au folosit recrutarea deținuților și munca acestora pentru a susține efortul militar, potrivit Euronews . În ultimii cinci ani, numărul deținuților din Rusia a scăzut cu peste 180.000, iar o parte din această reducere este pusă pe seama trimiterii condamnaților să lupte în Ucraina. În cei patru ani de război, Moscova le-a oferit deținuților contracte cu armata și posibilitatea de a-și reduce pedepsele dacă supraviețuiesc. Datele prezentate de Arkadi Gostev , șeful serviciului penitenciar rus, arată că la finalul lui 2021 existau 465.000 de deținuți, iar „acum sunt 282.000”, cifre citate de agenția de stat TASS. Din totalul actual, aproximativ 85.000 sunt în arest preventiv. Gostev a explicat că scăderea este determinată parțial de campania de recrutare a armatei, dar și de creșterea numărului de condamnări cu suspendare și alte forme de pedeapsă. Efecte interne: de la recrutare la tensiuni sociale Materialul notează că întoarcerea deținuților de pe frontul din Ucraina a dus la creșterea criminalității și a tensiunilor sociale în Rusia, un efect secundar al folosirii acestui bazin de recrutare. În paralel, sistemul penitenciar este folosit și ca resursă de producție pentru economia de război: Gostev a spus că mii de deținuți lucrează în unități de producție care sprijină armata. Tot el a afirmat că „pe parcursul anului” au fost mobilizați suplimentar 16.000 de deținuți pentru astfel de scopuri, în special pentru activități de producție. Context: semnale de dialog, dar intensificarea atacurilor continuă În același timp, Vladimir Putin a declarat că războiul „se apropie de un sfârșit” și că ar fi dispus la dialog cu Volodimir Zelenski, cu condiția unui acord de pace convenit în prealabil și a unei întâlniri într-o țară terță, după o întrevedere la Kremlin cu premierul slovac Robert Fico. „Cred că problema se apropie de sfârșit, dar este încă o problemă serioasă.” Totuși, la Summitul B9 de la București , discuțiile au vizat agresiunea Rusiei și riscurile pentru flancul estic al NATO, iar atacurile rusești au continuat: chiar în timpul reuniunii, Rusia a lansat unul dintre cele mai ample atacuri asupra Ucrainei, cu peste 800 de drone raportate într-o singură zi. [...]