Știri
Știri din categoria Externe
Declarațiile lui Marco Rubio despre folosirea bazelor militare din România de către SUA ridică miza politică a prezenței americane și pot alimenta presiuni în interiorul NATO. Potrivit G4Media, secretarul de stat american a lăudat România, Portugalia, Polonia și Bulgaria pentru că au permis utilizarea bazelor de pe teritoriul lor în războiul din Iran, în timp ce a criticat dur Spania pentru refuz.
Rubio a făcut declarațiile într-un interviu pentru FoxNews, în care a pus sub semnul întrebării utilitatea alianței pentru SUA dacă state membre nu permit folosirea infrastructurii militare americane din Europa.
În intervenția sa, oficialul american a enumerat explicit statele pe care le consideră „de mare ajutor”, menționând că Portugalia „a spus DA înainte ca noi să le cerem ajutorul”, alături de Polonia, România și Bulgaria.
Rubio a legat sprijinul american pentru NATO de posibilitatea de a opera baze militare în Europa, sugerând că restricționarea accesului la aceste baze lovește în „motivul principal” pentru care alianța ar fi benefică pentru SUA.
În același context, Rubio a criticat Spania după ce guvernul condus de Pedro Sánchez ar fi refuzat trupelor SUA utilizarea bazelor, decizie care, potrivit materialului, a atras „furia” președintelui Donald Trump.
„Suntem în NATO doar pentru a-i proteja pe ei și nu pentru a ne urmări propriul interes național? Aceasta este o întrebare foarte legitimă pe care trebuie să o ridicăm.”
„Unul dintre motivele pentru care am susținut NATO este acela că ne-a oferit dreptul de a avea baze militare în Europa. Așadar, atunci când parteneri NATO precum Spania ne interzic utilizarea acestor baze—motivul principal pentru care NATO este benefic pentru America—atunci care mai este scopul alianței?”
În lipsa altor detalii în sursă despre eventuale consecințe concrete, rămâne de urmărit dacă aceste poziționări se vor traduce în solicitări formale către aliați sau în condiționări politice în cadrul NATO.
Recomandate
Vizita lui Marco Rubio în Islanda și Grecia indică o accelerare a agendei de securitate a SUA în Arctica și pe flancul sudic al NATO, cu implicații directe pentru cooperarea economică și energetică în regiune , potrivit Economica . La Reykjavik, Rubio urmează să se întâlnească cu oficiali „pentru a discuta despre cooperarea în domeniile economiei şi securităţi”, conform unui comunicat citat în material. Deplasarea vine pe fondul creșterii tensiunilor în Arctica, context în care Islanda – stat fără armată – rămâne dependentă în mare măsură de SUA și de NATO pentru securitate. Context: acordul privind Groenlanda și repoziționarea SUA în Arctica Potrivit Agerpres, vizita are loc la câteva zile după acordul de securitate privind Groenlanda, semnat săptămâna trecută la New York, care a pus capăt unei dispute ce a afectat relațiile cu Uniunea Europeană. În cadrul acordului, Washingtonul intenționează să instaleze două noi baze militare, consolidând integrarea teritoriului autonom danez în zona de influență a SUA, după amenințările anterioare cu anexarea formulate de președintele Donald Trump. Materialul amintește și un episod recent de tensiune diplomatică: la începutul lunii septembrie, președintele american a stârnit o polemică după publicarea unei „hărți” care acoperea cu steagul SUA America de Nord, Mexicul, Caraibele, Groenlanda și Islanda. Islanda a reacționat prin convocarea ambasadorului american la Reykjavik, pentru a transmite că imaginea a fost „total inadecvată”. Islanda între SUA și UE: referendum și miza strategică Vizita are loc și după referendumul de la sfârșitul lunii august, în care islandezii au respins reluarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, înghețate din 2013: 52,8% împotrivă și 47,2% pentru. În acest context, importanța strategică a Islandei crește, pe fondul presiunilor geopolitice din Arctica. Ultima vizită a unui secretar de stat american în Islanda a avut loc în 2021. Următoarele opriri: Grecia și Portugalia După Islanda, Rubio se va deplasa la Atena pentru un „ dialog strategic ” axat, între altele, pe securitatea regională și energetică. Ultima etapă a deplasării este o scurtă escală la Lisabona. [...]
Vladimir Putin a ridicat miza nucleară în jurul Kaliningrad ului , avertizând Occidentul să nu „escaladeze” tensiunile prin „amenințarea” exclavei, pe fondul exercițiilor NATO din zonă, potrivit Biziday . Într-o intervenție la Clubul de Discuții „Valdai”, președintele rus a spus că „logica escaladării și a măsurilor de represalii tot mai dure ar putea duce la un punct critic fără întoarcere”. Revenind la Kaliningrad, Putin a afirmat că, în cazul unui „atac direct” asupra Federației Ruse – „în acest caz ne referim la Kaliningrad și poate și la alte teritorii” – „problema folosirii tuturor armelor aflate la dispoziția țării noastre va apărea inevitabil și imediat pe ordinea de zi”. Mesajul către NATO: descurajare și „avantaj competitiv” nuclear Putin a susținut din nou că Rusia nu intenționează să atace vreo țară europeană și că își dorește relații pașnice, dar a insistat asupra raportului de forțe cu NATO, despre care a spus că ar fi „un adversar de două ori mai mare”. În declarațiile citate de Reuters , liderul rus a invocat explicit componenta nucleară, menționând că Franța și Marea Britanie sunt puteri nucleare, însă a adăugat că „nimeni altcineva nu deține genul de arme pe care le are Rusia astăzi”, numindu-le „avantajul nostru competitiv”. Context: exerciții NATO lângă Kaliningrad și schimb de mesaje diplomatice Putin a atras atenția asupra capacității armelor nucleare de a provoca „daune catastrofale planetei” și a spus că nu există certitudinea că acestea nu vor fi folosite, cerând evitarea unui astfel de scenariu. În același timp, Biziday notează că Rusia a avertizat NATO și printr-o notă diplomatică, iar Alianța a răspuns invocând caracterul defensiv și subliniind că amenințările nucleare nu contribuie la reducerea tensiunilor. NATO a desfășurat recent exerciții militare în apropiere de Kaliningrad, menite să consolideze capacitatea de descurajare. Separat, Putin a reiterat că sprijinul occidental pentru atacuri ucrainene asupra teritoriului rus reprezintă o amenințare, dar a spus că armata rusă nu intenționează „în viitorul apropiat” să atace fabricile europene care produc armament pentru Ucraina. Totodată, a declarat că este dispus să participe la o întâlnire trilaterală cu Xi Jinping și Donald Trump, fără a oferi detalii despre un calendar. [...]
NATO le cere statelor membre să nu escaladeze reacțiile la sabotajele atribuite Rusiei și să mențină sprijinul pentru Ucraina , pe fondul unei serii de incidente despre care guverne europene spun că vizează țări care ajută Kievul, potrivit Mediafax . Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a îndemnat la „calm” în legătură cu ceea ce a numit o campanie de sabotaj a Rusiei în Europa și a susținut că aceste acțiuni nu reușesc să slăbească unitatea alianței și sprijinul pentru Ucraina. Informațiile sunt atribuite de Mediafax publicației Kyiv Post. Incidentul invocat: acuzații oficiale din Estonia În aceeași zi, Estonia a devenit „ultima țară” care a acuzat oficial Rusia de un astfel de incident. Autoritățile estoniene au declarat că „serviciile speciale” ale Moscovei ar fi ordonat un atac prin incendiere asupra unei companii din domeniul apărării, în luna august. Rutte a spus că Rusia „își continuă campania nesăbuită de acțiuni ostile” împotriva aliaților NATO și că încearcă să le slăbească hotărârea și să oprească sprijinul pentru Ucraina, însă „eșuează” atât pe frontul din Ucraina, cât și în tentativa de a submina unitatea aliaților. Mesajul către aliați: vigilență, dar fără alarmism Șeful NATO a admis că activitățile Rusiei „pot avea un impact” și că „uneori au un impact”, dar a insistat ca statele membre să rămână „calme”, să-și continue activitatea și să sprijine Ucraina. „Nu trebuie să fim naivi… în privința Rusiei, dar ei știu că noi suntem mai puternici.” Alături de Rutte, premierul Lituaniei, Mindaugas Sinkevicius, a declarat că serviciile de informații nu au dovezi că Moscova ar pregăti „sigur” o acțiune de amploare mai mare și a avertizat împotriva exagerărilor privind un pericol iminent. „Este obligatoriu să semnalăm dacă există o amenințare pentru societate, dar nu putem exagera susținând că urmează să se întâmple ceva în lunile sau săptămânile următoare.” Potrivit acestuia, „riscul persistă”, dar „nu fluctuează”, în sensul că nu ar fi nici în creștere, nici în scădere. [...]
Rusia a transmis NATO că ar putea recurge la arme nucleare dacă Alianța ar încerca să izoleze Kaliningradul , potrivit HotNews , care relatează pe baza unui document obținut de Reuters . Mesajul ridică miza de securitate în zona Mării Baltice și amplifică riscul de calcul greșit într-un context de tensiuni crescute între Rusia și statele europene. Documentul, clasificat drept „ non-paper ” (un document informal folosit în diplomație), acuză NATO de o „conduită periculoasă și imprudentă” și susține că aceasta ar implica „riscuri ridicate” de izbucnire a unui conflict armat direct. În scenariul unei escaladări, Moscova afirmă că își rezervă posibilitatea unor lovituri „împotriva centrelor de luare a deciziilor” din statele membre NATO „chiar de la începutul conflictului”. Punctul central al avertismentului este Kaliningradul, exclava rusă dintre Polonia și Lituania. În text se arată că Rusia ar fi pregătită să folosească „întregul arsenal” aflat la dispoziția sa, „inclusiv arme nucleare”, pentru a-și apăra teritoriul dacă țările NATO ar întreprinde „orice tentativă” de izolare a regiunii de restul Rusiei. Tensiuni în creștere în jurul Kaliningradului Pe lângă mesajul transmis în privat, ambasadele Rusiei din cel puțin trei țări europene au emis în ultimele trei zile declarații în care acuză NATO că amplifică tensiunile prin exerciții militare și planificarea unor scenarii care implică Kaliningradul. În același timp, Rusia respinge acuzațiile occidentale că ar reprezenta o amenințare pentru Europa și susține că nu intenționează să atace țări NATO. Reuters mai notează că avertismentele vin pe fondul acuzațiilor europene privind intensificarea unui „război hibrid” al Rusiei pe continent, prin acțiuni precum sabotajul și incendierile. Moscova neagă aceste acuzații și respinge afirmațiile politicienilor occidentali potrivit cărora s-ar pregăti pentru un posibil atac militar asupra unei țări NATO. Reacția NATO: „retorică nucleară iresponsabilă” NATO a confirmat, prin purtătoarea de cuvânt Allison Hart, că Rusia a transmis alianței un document informal, fără a-i face public conținutul. Hart a spus că NATO a răspuns subliniind că este o alianță defensivă și că activitățile și exercițiile sale nu reprezintă un risc pentru Rusia. „Denunțăm ferm amenințarea cu folosirea forței, inclusiv orice retorică nucleară iresponsabilă. Facem apel la Rusia să pună capăt războiului din Ucraina”, a declarat ea. Un înalt oficial european din domeniul apărării a apreciat, citat de Reuters, că este „pentru prima dată de la încheierea Războiului Rece” când Rusia „amenință în acest fel”, iar un diplomat a descris documentul drept o nouă încercare de intimidare, susținând că răspunsul NATO rămâne „ferm și responsabil” și că sprijinul pentru Ucraina nu va fi descurajat. [...]
Rusia încearcă să mute confruntarea din jurul Kaliningrad ului în registrul nuclear , pentru a crește costurile politice ale măsurilor NATO în zona Baltică și a complica sprijinul occidental pentru Ucraina, potrivit Kyiv Post . Moscova a transmis un „non-paper” (document diplomatic informal) către sediul NATO de la Bruxelles și a avertizat că este pregătită să folosească „întregul arsenal” dacă statele Alianței ar încerca să izoleze enclava. Kaliningrad este unul dintre cele mai sensibile puncte strategice ale Rusiei: o enclavă între Polonia și Lituania, la Marea Baltică, separată geografic de restul teritoriului rus. După invazia pe scară largă a Ucrainei, NATO și-a întărit semnificativ postura militară în regiune, iar aderarea Finlandei și Suediei a schimbat geografia militară a Europei de Nord, crescând presiunea strategică în jurul Kaliningradului. De ce contează: un pariu pe descurajare prin frică Analiza indică faptul că, pentru Moscova, vulnerabilitatea este în primul rând operațională: Rusia a militarizat puternic enclava, dar întărirea și susținerea ei într-o confruntare serioasă cu NATO ar ridica probleme logistice și de operare. În acest context, avertismentul privind „întregul arsenal” este prezentat ca o încercare deliberată de a împinge disputa în zona nucleară, pentru a face chiar și activitățile convenționale ale NATO din jurul Kaliningradului mai riscante politic pentru guvernele aliate. NATO a respins această logică, reiterând că este o alianță defensivă și că exercițiile și desfășurările sale nu amenință teritoriul Rusiei. În paralel, Alianța și-a consolidat flancul estic din 2022, inclusiv prin forțe suplimentare pregătite de luptă, apărare aeriană și antirachetă, supraveghere și noi planuri regionale de apărare, ca răspuns la invazia Ucrainei și la activitățile ostile atribuite Rusiei. Legătura cu „presiunea hibridă” din regiunea Baltică Un element central al reacției NATO, potrivit materialului, este asocierea retoricii nucleare ruse cu o campanie mai largă de „presiune hibridă” (acțiuni sub pragul războiului deschis). Sunt menționate: sabotaj și violențe; atacuri cibernetice; interferențe electronice; incursiuni cu drone; dezinformare. Regiunea Baltică este descrisă drept unul dintre teatrele cele mai vizibile ale acestei presiuni. Un exemplu concret este interferența persistentă a semnalului GPS, care afectează aviația comercială; Finnair și-ar fi modificat instruirea piloților și procedurile operaționale pentru a gestiona perturbări aproape zilnice, pe fondul intensificării activităților de război electronic în contextul războiului din Ucraina. Mesajul politic al NATO: sprijinul pentru Ucraina nu scade Kyiv Post notează că NATO a făcut publică existența „non-paper”-ului și a răspuns măsurat, semnalând că nu acceptă „încadrarea” impusă de Moscova. În același timp, secretarul general Mark Rutte a susținut, potrivit AFP, că acțiunile hibride ale Rusiei ar trebui să producă efectul invers celui urmărit de Kremlin: „Reacția noastră va fi întotdeauna mai mult sprijin pentru Ucraina.” Rutte a revenit ulterior cu un mesaj similar către aliați, avertizând să nu „cadă în capcană” și să nu lase atacurile hibride să distragă atenția de la Ucraina. Riscul imediat: crește probabilitatea de „mecanică a incidentelor” Deși analiza nu sugerează că una dintre părți ar urmări un război direct, concluzia este că acumularea de forțe în jurul Mării Baltice, incidentele repetate de spațiu aerian, sabotajul, războiul electronic și retorica nucleară tot mai explicită cresc riscul de eroare de calcul. În această logică, Kaliningrad rămâne un punct de presiune major în confruntarea NATO–Rusia, iar escaladarea este folosită de Moscova ca instrument politic. [...]
Kievul pregătește în octombrie un pachet legislativ pentru drepturile minorităților în educație, o mișcare care ar putea debloca veto-ul Ungariei și relansa negocierile de aderare a Ucrainei la UE , potrivit Antena 3 . Budapesta condiționează de ani buni avansul Kievului pe traseul european de schimbări concrete privind drepturile etnicilor maghiari din Transcarpatia. Kievul ar urma să trimită în parlament ( Rada Supremă ) un proiect de lege privind drepturile educaționale ale minorităților naționale, cu vot așteptat în octombrie. În paralel, un proiect de lege privind drepturile lingvistice și culturale ar urma să fie prezentat tot mai târziu în cursul lunii, însă autoritățile ucrainene nu au comentat oficial aceste evoluții. Miza: ridicarea blocajului ungar din negocierile cu UE Ungaria a blocat negocierile de aderare ale Ucrainei la UE până când Kievul adoptă legislația convenită într-un plan în 11 puncte privind drepturile minorității maghiare. În iunie, cele două țări au convenit asupra acestui plan, iar Ungaria a permis deschiderea a două „clustere” de negociere (pachete de capitole tematice din procesul de aderare), dar a oprit ulterior progresele, cerând adoptarea efectivă a legilor. Ministrul ungar de Externe, Anita Orbán, a transmis pe rețelele sociale că vicepremierul ucrainean Vsevolod Chsentsov a informat-o că proiectul de lege va fi înaintat parlamentului ucrainean. „Vicepremierul Ucrainei, Vsevolod Chsentsov, m-a informat personal că un proiect de lege privind drepturile educaționale ale minorităților naționale va fi înaintat parlamentului ucrainean. Salutăm acest pas.” „Ungaria rămâne interesată de dialog și de rezultate concrete în viața de zi cu zi a comunității maghiare din Transcarpatia.” Ce poate urma și unde sunt riscurile Publicația ucraineană LIGA.net a relatat că experți din cele două țări au avut în această săptămână negocieri intense și au convenit asupra prevederilor din planul în 11 puncte pe care Kievul le poate pune în aplicare. Totuși, Dániel Hegedűs, director adjunct al Institutului pentru Politică Europeană, a declarat pentru Euronews că adoptarea legislației în octombrie ar putea fi dificilă, în contextul lipsei unor majorități stabile în Rada Supremă. În evaluarea sa, votul ar fi „un obiectiv ambițios” și un test pentru capacitatea administrației ucrainene de a-și recâștiga controlul politic asupra unor teme considerate strategice pentru integrarea europeană. În scenariul în care Ucraina adoptă pachetul legislativ, Ungaria și-ar putea ridica veto-ul pentru deschiderea unor noi clustere, însă rămâne incert dacă sprijinul Budapestei ar viza toate clusterele sau doar o parte dintre ele, potrivit aceleiași analize. [...]
