Știri
Știri din categoria Externe
Declarațiile lui Marco Rubio despre folosirea bazelor militare din România de către SUA ridică miza politică a prezenței americane și pot alimenta presiuni în interiorul NATO. Potrivit G4Media, secretarul de stat american a lăudat România, Portugalia, Polonia și Bulgaria pentru că au permis utilizarea bazelor de pe teritoriul lor în războiul din Iran, în timp ce a criticat dur Spania pentru refuz.
Rubio a făcut declarațiile într-un interviu pentru FoxNews, în care a pus sub semnul întrebării utilitatea alianței pentru SUA dacă state membre nu permit folosirea infrastructurii militare americane din Europa.
În intervenția sa, oficialul american a enumerat explicit statele pe care le consideră „de mare ajutor”, menționând că Portugalia „a spus DA înainte ca noi să le cerem ajutorul”, alături de Polonia, România și Bulgaria.
Rubio a legat sprijinul american pentru NATO de posibilitatea de a opera baze militare în Europa, sugerând că restricționarea accesului la aceste baze lovește în „motivul principal” pentru care alianța ar fi benefică pentru SUA.
În același context, Rubio a criticat Spania după ce guvernul condus de Pedro Sánchez ar fi refuzat trupelor SUA utilizarea bazelor, decizie care, potrivit materialului, a atras „furia” președintelui Donald Trump.
„Suntem în NATO doar pentru a-i proteja pe ei și nu pentru a ne urmări propriul interes național? Aceasta este o întrebare foarte legitimă pe care trebuie să o ridicăm.”
„Unul dintre motivele pentru care am susținut NATO este acela că ne-a oferit dreptul de a avea baze militare în Europa. Așadar, atunci când parteneri NATO precum Spania ne interzic utilizarea acestor baze—motivul principal pentru care NATO este benefic pentru America—atunci care mai este scopul alianței?”
În lipsa altor detalii în sursă despre eventuale consecințe concrete, rămâne de urmărit dacă aceste poziționări se vor traduce în solicitări formale către aliați sau în condiționări politice în cadrul NATO.
Recomandate
România rămâne o excepție în Europa, dar cu sprijin intern fragil pentru baze americane , într-un moment în care redislocarea trupelor SUA din Germania redeschide competiția pentru prezență militară pe flancul estic NATO, potrivit news.ro . Sondajul citat arată că, în timp ce majoritatea europenilor se opun găzduirii unei baze militare americane în țara lor, Polonia este „o excepție clară”, iar România este singura altă țară europeană unde există o majoritate – însă una foarte strânsă – în favoarea bazelor americane. Diferența contează politic și operațional: guvernele din Polonia, țările baltice și România încearcă să afle dacă o parte din trupele retrase din Germania ar putea fi redislocate pe teritoriul lor. Ce arată sondajul: Polonia are majoritate solidă, România e aproape la egalitate Datele provin dintr-un sondaj realizat pentru Indicele anual de percepție a democrației (DPI), efectuat în martie și aprilie în 98 de țări, inclusiv 17 din Uniunea Europeană, potrivit informațiilor preluate de POLITICO. Rezultatele relevante pentru Europa: Polonia: aproape 51% dintre respondenți sunt în favoarea bazelor militare americane, iar circa 23% se opun. România: 39,8% sunt favorabili, 37,3% sunt împotrivă, iar 22,8% răspund „nu știu”. Cu alte cuvinte, România apare ca excepție europeană, dar cu o opinie publică mult mai divizată decât în Polonia, unde sprijinul este net. De ce contează acum: retragerea din Germania și posibile redislocări Contextul imediat este decizia lui Donald Trump de a retrage cel puțin 5.000 de soldați americani din Germania , ca răspuns la criticile Berlinului privind războiul împotriva Iranului, conform relatării. În acest cadru, state din prima linie NATO caută să atragă o parte din efectivele care ar putea fi mutate. În Polonia, rezultatul sondajului este prezentat ca un argument care susține demersurile președintelui Karol Nawrocki de a convinge administrația Trump să redistribuie trupe în Polonia. Întrebat despre o astfel de relocare, Trump a spus că „este posibil”, invocând relația sa cu Nawrocki. Dimensiunea prezenței militare: Europa, Polonia și România Potrivit datelor Departamentului Apărării al SUA din martie, în Europa se aflau aproape 70.000 de soldați americani în serviciu activ, mai mult de jumătate dintre aceștia fiind în Germania. În Polonia, ministrul adjunct al Apărării Paweł Zalewski a indicat un total de 10.000 de soldați (permanenți și de rotație). El a precizat că militarii americani permanenți sunt staționați în mai multe puncte, inclusiv la Redzikowo (bază de sprijin naval pentru un sistem american de rachete antibalistice), la cartierul general al Corpului 5 al Armatei SUA din Poznań și la o garnizoană care asigură sprijin infrastructural. În România, președintele Nicușor Dan a declarat marți că sunt în prezent „cam 1.500 ” de soldați americani și că România și-ar dori „oricât de mulți”, dar nu printr-o „atitudine incorectă” față de partenerii europeni. Ce urmează: competiție pentru trupe, dar cu limitări de legitimitate publică Sondajul sugerează că, spre deosebire de Polonia, România intră în această competiție cu un sprijin public mai puțin robust, ceea ce poate limita spațiul de manevră al decidenților dacă discuțiile despre extinderea prezenței americane se intensifică. În paralel, decizia finală privind redislocările rămâne la Washington, iar dinamica depinde de evoluțiile politice și de securitate din relația SUA–Europa. [...]
Anularea de ultim moment a desfășurării a 4.000 de militari americani în Polonia amplifică incertitudinea operațională în NATO , după ce decizia secretarului american al Apărării, Pete Hegseth , i-a luat prin surprindere atât pe oficiali din Pentagon , cât și pe aliați europeni, potrivit Digi24 . Trupele și echipamentele începuseră deja să sosească în Polonia, iar ordinul de oprire a venit în timp ce cei 4.000 de soldați din Texas se pregăteau pentru o rotație de nouă luni, planificată de mult timp, care includea antrenamente cu aliații NATO. Potrivit a trei oficiali din domeniul apărării familiarizați cu situația, citați de Politico, nu este clar de ce Hegseth a emis ordinul. Decizia a generat, conform relatării, „valuri de anxietate” în capitalele europene și în interiorul Pentagonului, pe fondul temerilor că mișcări bruște privind prezența militară americană ar putea încuraja Rusia să testeze solidaritatea NATO. „Nu aveam nicio idee că se va întâmpla asta”, a spus unul dintre oficialii americani, potrivit Politico. Un semnal de retragere mai largă a prezenței SUA în Europa Măsura vine după un anunț făcut în această lună de Hegseth, potrivit căruia Pentagonul va retrage 5.000 de soldați din bazele din Germania. Digi24 notează că această decizie a urmat unei amenințări a președintelui Donald Trump, după ce cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că SUA se „umilește” prin conflictul din Iran. În același context, Trump și-a exprimat în repetate rânduri frustrarea față de aliații europeni pentru „eșecul” de a ajuta în războiul cu Iranul, deși a descris Polonia drept un „aliat model” pentru nivelul ridicat al cheltuielilor de apărare. Impact operațional: descurajarea, pusă sub semnul întrebării Anularea unei misiuni descrise ca rutină este prezentată ca neobișnuită tocmai pentru că prezența militară americană în Europa este considerată un element-cheie de descurajare față de Rusia. „Rolul armatei în Europa se rezumă la descurajarea rușilor, protejarea intereselor strategice ale Americii și asigurarea aliaților”, a declarat lt. gen. Ben Hodges, fost comandant al Armatei SUA în Europa. „Iar acum, un element foarte important care urma să facă parte din acea descurajare a dispărut.” Reacția Pentagonului și ce rămâne neclar Pentagonul a susținut că decizia a urmat un proces „cuprinzător”, pe mai multe niveluri, care a inclus perspectivele liderilor-cheie și lanțul de comandă, potrivit declarațiilor secretarului de presă interimar, Joel Valdez. „Aceasta nu a fost o decizie neașteptată, luată în ultimul moment”, a afirmat Valdez. Casa Albă nu a răspuns unei solicitări de comentarii, mai notează Digi24, iar rațiunea exactă a ordinului rămâne neexplicată în informațiile disponibile. [...]
Avertismentul lui Volodimir Zelenski privind un posibil atac din Belarus ridică riscul de escaladare la granița NATO , cu potențiale efecte directe asupra securității regionale și a costurilor de apărare în flancul estic, potrivit Reuters . Președintele Ucrainei a declarat vineri că Rusia încearcă să atragă Belarus mai adânc în războiul împotriva Ucrainei și că ia în calcul planuri de operațiuni din teritoriul belarus fie împotriva nordului Ucrainei, fie împotriva „uneia dintre țările NATO”. Zelenski a făcut afirmațiile pe Telegram, după o întâlnire cu oficiali militari și din servicii de informații, fără să ofere detalii suplimentare despre ținta din NATO. Ce spune Kievul: direcții posibile de atac și rolul Minskului Zelenski a indicat două direcții posibile pentru operațiuni din Belarus: împotriva Ucrainei, pe axa Cernihiv–Kiev; împotriva „uneia dintre țările NATO”, direct de pe teritoriul Belarusului. Belarus are frontieră cu Ucraina la sud și cu state membre NATO – Polonia, Lituania și Letonia – la nord și vest, ceea ce face ca orice mișcare militară din această zonă să fie urmărită atent de aliați. Totodată, Zelenski a spus că Ucraina ar fi identificat contacte suplimentare între Rusia și președintele belarus Aleksandr Lukașenko , menite să-l convingă să se alăture „noilor operațiuni agresive rusești”. Context: Belarus, infrastructură pentru Rusia și găzduire de arme Belarus, unul dintre cei mai apropiați aliați ai președintelui rus Vladimir Putin, a permis folosirea teritoriului său pentru o parte a invaziei ruse din februarie 2022, însă nu a trimis trupe belaruse să lupte în Ucraina. În timp, Minsk a acceptat să fie desfășurate pe teritoriul său arme nucleare tactice rusești și rachete hipersonice Oreshnik, potrivit relatării. Nu a existat un răspuns imediat la comentariile lui Zelenski din partea Moscovei sau a Minskului. Reuters notează că Rusia nu își face publice planurile militare în Ucraina, considerate secrete de stat. Ce urmează: măsuri de apărare în nordul Ucrainei Zelenski a mai spus că a instruit forțele de apărare ale Ucrainei să pregătească un plan de răspuns și să întărească apărarea în regiunile nordice Cernihiv și Kiev. În aprilie, el declarase că Ucraina are informații de la serviciile de informații potrivit cărora Rusia face pregătiri care ar indica o nouă încercare de a implica Belarus în război. În același context, Zelenski a avertizat că Ucraina „se va apăra” dacă Lukașenko „face alegerea greșită” și decide să sprijine intențiile Rusiei. [...]
Atacurile recente ale Rusiei indică o strategie de capitulare impusă, nu o negociere de pace , iar Occidentul riscă să nu-și transforme avantajul economic și bugetar într-un sprijin decisiv pentru Ucraina, potrivit Digi24 , care relatează declarațiile fostului oficial american din domeniul apărării Ian Brzezinski . Brzezinski a afirmat, într-un interviu pentru TVP World, că cele mai recente lovituri asupra orașelor ucrainene arată că Vladimir Putin „nu se pregătește pentru pace”, ci încearcă să forțeze Ucraina să se supună. Declarațiile au fost făcute la conferința Impact 2026 din Poznań, în vestul Poloniei. „Putin nu vrea pace. El vrea Ucraina”, a spus Brzezinski, citând unul dintre colegii săi. Miza pentru Occident: avantajul economic există, dar lipsește „voința politică” Fostul secretar adjunct al apărării a susținut că NATO și SUA au „o economie și un buget de apărare mult mai mari decât Rusia”, însă nu au reușit să transforme acest avantaj într-un sprijin care să încline decisiv balanța în favoarea Kievului. „Este o chestiune de voință politică, nu de capacitate”, a spus el. În aceeași logică, Brzezinski a indicat că războiul a schimbat felul în care Europa privește apărarea, invocând războiul cu drone, inovațiile de pe câmpul de luptă și revenirea conflictelor la scară largă. Trump, corupția și sprijinul pentru NATO Comentând afirmația președintelui american Donald Trump că războiul s-ar putea apropia de sfârșit, Brzezinski a spus că aceasta ar arăta „un pic de naivitate” față de Putin. Întrebat despre o anchetă de corupție care vizează un fost consilier apropiat al președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski, Brzezinski a declarat că acest caz ar demonstra că instituțiile ucrainene funcționează și a avertizat că tema corupției este folosită prea des ca pretext pentru a amâna măsurile necesare de sprijin. „Folosim prea des corupția ca scuză pentru a nu lua măsurile necesare pentru a ajuta Ucraina să câștige acest război”, a spus el. Despre Trump, Brzezinski a mai afirmat că acesta este „mai puțin dedicat securității europene” decât predecesorii săi, dar a adăugat că sprijinul pentru NATO rămâne puternic în Congres și în rândul americanilor. [...]
Israelul și Libanul au acceptat o prelungire de 45 de zile a armistițiului, o fereastră care menține deschise rutele comerciale și reduce riscul de șocuri regionale pe energie și transport , după negocieri desfășurate la Washington, potrivit Digi24 . Departamentul de Stat al SUA a transmis că încetarea ostilităților din 16 aprilie, anunțată de președintele american Donald Trump, va fi extinsă „cu 45 de zile pentru a permite progrese suplimentare”, conform declarației purtătorului de cuvânt Tommy Piggott, citată de Reuters. Ce s-a decis și care e calendarul Washingtonul a descris discuțiile dintre Israel și Liban, purtate joi și vineri, drept „foarte productive” și a anunțat că părțile vor relua negocierile pe 2 și 3 iunie. Prelungirea armistițiului vine după mai multe runde de discuții, într-un context în care confruntarea a continuat, chiar și după anunțul de încetare a ostilităților din 16 aprilie, cu lupte concentrate în mare parte în sudul Libanului. Contextul militar care apasă asupra stabilității regionale Potrivit informațiilor transmise, aceasta a fost a treia rundă de negocieri după ce Israelul și-a intensificat atacurile aeriene asupra Libanului, ca reacție la lansarea de rachete de către Hezbollah către Israel, la 2 martie, la trei zile după începerea războiului dintre SUA, Israel și Iran. Luna trecută, Israelul și-a extins și ofensiva terestră în sudul Libanului. În paralel cu conflictul dintre SUA și Iran, războiul Israelului din Liban a continuat și după armistițiul din 16 aprilie, ceea ce indică faptul că prelungirea anunțată acum funcționează mai degrabă ca un mecanism de gestionare a escaladării decât ca o oprire completă a confruntărilor. [...]
Iran condiționează reluarea negocierilor cu SUA de „seriozitate”, pe fondul blocajului din Strâmtoarea Hormuz , un punct critic pentru fluxurile globale de energie, potrivit The Jerusalem Post . Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi , a spus că Teheranul nu are „nicio încredere” în Washington și invocă „mesaje contradictorii” care ar pune sub semnul întrebării intențiile americane. În marja reuniunii miniștrilor de Externe ai BRICS, la New Delhi, Araghchi a susținut că Iranul este „victima expansionismului ilegal și a instigării la război” și a afirmat că țara „devine mai puternică și mai unită” sub presiune. El a adăugat că Iranul este pregătit să se apere „cu tot ce are”, dar că este dispus și să „urmeze și să apere diplomația”, în condițiile unui limbaj „al respectului”. Strâmtoarea Hormuz rămâne miza operațională Araghchi a declarat că toate navele pot tranzita Strâmtoarea Hormuz, cu excepția celor aflate în război cu Teheranul, însă a precizat că navele care vor să treacă ar trebui să se coordoneze cu marina iraniană. El a descris situația din jurul acestui coridor drept „foarte complicată”. Conform informațiilor din articol, Iranul a închis practic strâmtoarea pentru cea mai mare parte a traficului maritim după izbucnirea războiului cu SUA și Israel, în februarie. Înainte, ruta ar fi gestionat aproximativ o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol și gaze. Negocierile de pace, suspendate; medierea Pakistanului „în dificultate” Washington și Teheran au anunțat luna trecută un armistițiu, dar nu au reușit să ajungă la un acord de pace permanent. Discuțiile, mediate de Pakistan, sunt suspendate după ce Iranul și SUA și-au respins reciproc cele mai recente propuneri săptămâna trecută. Araghchi a spus că procesul de mediere nu a eșuat, dar se află „în dificultate”. El a mai afirmat că Iranul încearcă să mențină armistițiul pentru a da o șansă diplomației, însă este pregătit să revină la conflict. Printre temele care blochează negocierile sunt menționate ambițiile nucleare ale Iranului și controlul asupra Strâmtorii Hormuz. Declarațiile ministrului iranian au venit la câteva ore după ce președintele SUA, Donald Trump, a spus că „răbdarea” sa cu Iranul se epuizează și că, în discuții cu președintele Chinei, Xi Jinping, au convenit că Teheranul trebuie să redeschidă strâmtoarea. [...]
