Știri
Știri din categoria Externe

Declarațiile lui Marco Rubio despre folosirea bazelor militare din România de către SUA ridică miza politică a prezenței americane și pot alimenta presiuni în interiorul NATO. Potrivit G4Media, secretarul de stat american a lăudat România, Portugalia, Polonia și Bulgaria pentru că au permis utilizarea bazelor de pe teritoriul lor în războiul din Iran, în timp ce a criticat dur Spania pentru refuz.
Rubio a făcut declarațiile într-un interviu pentru FoxNews, în care a pus sub semnul întrebării utilitatea alianței pentru SUA dacă state membre nu permit folosirea infrastructurii militare americane din Europa.
În intervenția sa, oficialul american a enumerat explicit statele pe care le consideră „de mare ajutor”, menționând că Portugalia „a spus DA înainte ca noi să le cerem ajutorul”, alături de Polonia, România și Bulgaria.
Rubio a legat sprijinul american pentru NATO de posibilitatea de a opera baze militare în Europa, sugerând că restricționarea accesului la aceste baze lovește în „motivul principal” pentru care alianța ar fi benefică pentru SUA.
În același context, Rubio a criticat Spania după ce guvernul condus de Pedro Sánchez ar fi refuzat trupelor SUA utilizarea bazelor, decizie care, potrivit materialului, a atras „furia” președintelui Donald Trump.
„Suntem în NATO doar pentru a-i proteja pe ei și nu pentru a ne urmări propriul interes național? Aceasta este o întrebare foarte legitimă pe care trebuie să o ridicăm.”
„Unul dintre motivele pentru care am susținut NATO este acela că ne-a oferit dreptul de a avea baze militare în Europa. Așadar, atunci când parteneri NATO precum Spania ne interzic utilizarea acestor baze—motivul principal pentru care NATO este benefic pentru America—atunci care mai este scopul alianței?”
În lipsa altor detalii în sursă despre eventuale consecințe concrete, rămâne de urmărit dacă aceste poziționări se vor traduce în solicitări formale către aliați sau în condiționări politice în cadrul NATO.
Recomandate

Vizita secretarului general al NATO la Varșovia ridică miza de securitate pe flancul estic , după un incident în care două rachete rusești și o dronă cu motor cu reacție s-au prăbușit pe teritoriul Poloniei, pe fondul unor exerciții militare ale aliaților, potrivit Antena 3 . Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a spus sâmbătă, la Varșovia, că Alianța va apăra „fiecare centimetru” din teritoriul Poloniei. Declarația a fost făcută după o întâlnire cu jurnaliștii, în cadrul vizitei sale în Polonia, la o zi după incidentul menționat. „Pot garanta că NATO va apăra fiecare centimetru din teritoriul Poloniei.” Ce știe NATO despre incident și ce urmează Rutte a calificat incidentul drept „periculos” și a precizat că împrejurările exacte sunt încă în curs de clarificare. În același timp, el a afirmat că Polonia este un aliat puternic și dispune de forțe armate importante. Potrivit informațiilor citate de Antena 3, generalul Alexus Grynkewich, comandantul forțelor NATO din Europa, ar urma să facă „tot ce este necesar” pentru a identifica eventuale amenințări la adresa capacităților de apărare și descurajare ale Alianței și pentru a introduce ajustări, dacă situația o va cere. Un pas instituțional concret este programat pentru începutul săptămânii: Consiliul Nord-Atlantic , principalul organism decizional al NATO, urmează să se reunească luni, la Bruxelles, pentru a discuta încălcarea spațiului aerian polonez, potrivit agenției poloneze PAP. Context: exerciții militare și tensiuni recurente pe flancul estic Incidentul de vineri a avut loc în timp ce Polonia găzduia exerciții militare la care participau state din așa-numita „Coaliție a Voinței”, un grup de țări care susțin Ucraina. Oficialii polonezi au apreciat, potrivit Reuters, că momentul încălcării spațiului aerian nu a fost întâmplător. Vizita lui Rutte a avut loc și după o convorbire cu premierul polonez Donald Tusk , care a descris incidentul drept o provocare și a indicat că unul dintre obiectivele deplasării este clarificarea intențiilor Alianței în urma evenimentului. Tot Reuters notează că încălcări ale spațiului aerian al statelor de pe flancul estic al NATO de către drone au fost raportate în repetate rânduri de la începutul războiului declanșat de Rusia în Ucraina, alimentând tensiunile dintre Moscova și Alianță și temerile privind extinderea conflictului. [...]

Zelenski spune că aderarea la NATO rămâne cea mai ieftină garanție de securitate pentru Ucraina , în condițiile în care Kievul nu a primit încă oferte scrise privind garanții colective de tip Articolul 5 , potrivit Kyiv Post . Într-un briefing cu jurnaliștii, președintele ucrainean a afirmat, citat de Ukrinform, că tema aderării a fost ridicată în mod repetat în cadrul „Coaliției celor dispuși” și este discutată și cu SUA. Zelenski a susținut că Franța și alți aliați înțeleg că „cele mai clare garanții de securitate” pentru Ucraina ar fi integrarea în NATO, inclusiv prin aportul unei armate „ca cea ucraineană” în cadrul alianței. Miza economică și operațională: costul apărării în afara NATO Zelenski a argumentat că, dintr-o perspectivă practică, integrarea Ucrainei în NATO ar fi un model „mai ieftin” pentru parteneri decât scenariul în care Ucraina ar rămâne să se apere singură, fără umbrela alianței. În acest caz, a spus el, armata ucraineană ar avea nevoie nu doar de o forță de un milion de militari, ci și de capabilități extinse – aviație, artilerie, un număr corespunzător de rachete și capacitatea de a apăra spațiul aerian independent, fără aliați. Totodată, Zelenski a precizat că este prea devreme pentru a anticipa un rezultat final, deoarece aderarea depinde de momentul și modul în care se va încheia războiul. „Articolul 5” fără NATO: Kievul cere angajamente scrise, nu formule politice Pe fondul discuțiilor despre angajamente bilaterale sau multilaterale care ar putea înlocui temporar aderarea, Zelenski a spus că Ucraina nu a văzut garanții concrete „de tip Articolul 5” puse pe hârtie. El a insistat că astfel de angajamente trebuie codificate în documente obligatorii, nu în declarații. „Articolul 5 este apărare colectivă. Pentru Ucraina, acest lucru este neclar pentru că nu există încă un răspuns complet. Ce este acest «colectiv»? Cum va apăra și va fi acest «colectiv» pregătit să respingă un agresor?” Context diplomatic: „Yalta 2” a eșuat la Shenzhen, spune Zelenski Zelenski a comentat și summitul trilateral din 19 noiembrie, la Shenzhen (China), între președintele SUA Donald Trump, președintele Rusiei Vladimir Putin și liderul chinez Xi Jinping. Potrivit lui, Putin a eșuat în tentativa de a negocia o împărțire globală a sferelor de influență sau modificări ale granițelor internaționale, iar China ar fi refuzat să fie atrasă într-un astfel de aranjament. Zelenski a adăugat că nu au apărut acorduri publice privind Ucraina sau revizuiri de frontieră. În același briefing, Zelenski a mai spus că Rusia a urmat summitului cu un nou atac masiv cu rachete asupra Ucrainei, menționând un baraj nocturn de 111 rachete. Ce urmează: rotație diplomatică în SUA și liste pentru evacuări umanitare Președintele ucrainean a indicat că așteaptă un raport final privind rotația diplomatică de la ministrul de externe Andrii Sybiha, inclusiv pentru postul de ambasador în SUA. El a enumerat mai mulți candidați considerați calificați, între care Oksana Markarova, Yulia Svyrydenko, Sergiy Kyslytsya, Dmytro Kuleba, Pavlo Klimkin și Andrii Sybiha, menționând și varianta unui ofițer militar cu nivel ridicat de engleză. Separat, Zelenski a prezentat o listă actualizată de localități temporar ocupate din regiunile Herson și Zaporijjea, transmisă Ombudsmanului ucrainean și SUA, pentru posibile misiuni de evacuare umanitară a civililor, listă care ar urma să fie actualizată în funcție de evaluările autorităților. [...]

România riscă să rămână la periferia interesului economic britanic , în condițiile în care Londra nu este nici măcar în top 10 investitori în România, iar relația bilaterală „bună pe hârtie” nu se traduce în proiecte și influență comparabile cu cele obținute de Polonia și Ungaria, potrivit unei analize citate de Adevărul . Politologul Cristian Nițoiu , profesor la Universitatea Loughborough din Londra, pune decalajul pe seama unui lobby mai eficient al altor state, dar și a unei diplomații românești care ar fi împins în față mai ales argumentul de securitate, lăsând în plan secund oferta economică. În plan economic, expertul arată că Regatul Unit are investiții mai mari în Polonia și Ungaria, în timp ce România nu reușește să-și valorifice potențialul. Totuși, el remarcă o dinamică pozitivă: unele companii multinaționale britanice ar începe să se uite și spre România, chiar dacă nu la aceeași scară ca în Polonia, Ungaria sau Cehia. Datele invocate în articol indică o poziționare modestă a Marii Britanii în clasamentele investițiilor. Conform unei analize a BNR (document disponibil aici ), relația economică România–Marea Britanie este descrisă ca un „parteneriat strategic în extindere”, cu accent pe energie, imobiliare, industrie și tehnologie, dar cu fluctuații ale poziției Regatului Unit în ierarhia investitorilor străini direcți. Separat, potrivit Ministerului Afacerilor Externe (informații publicate aici ), Marea Britanie este pe locul 12 după capitalul social subscris la Registrul Comerțului. De ce Polonia și Ungaria „conving” mai ușor la Londra Nițoiu susține că Polonia și Ungaria beneficiază de comunități istorice mai vechi și mai active în Marea Britanie, capabile să facă lobby și să influențeze agenda politică, un avantaj pe care România nu l-ar avea la aceeași intensitate. În această logică, diferența nu ar ține doar de interesul Londrei, ci și de modul în care statele din regiune își construiesc argumentele și canalele de influență. În plus, el afirmă că, în discuțiile cu partea britanică, România ar fi insistat preponderent pe rolul său în securitatea NATO și pe flancul estic, în timp ce reprezentanții altor țări ar fi pus mai mult accent pe cooperarea economică. Mesajul: securitatea rămâne importantă, dar fără o componentă economică mai puternică România ar pierde oportunități de investiții și parteneriate comerciale. Componenta de securitate: parteneriat, dar fără trupe permanente Pe zona de apărare, articolul notează că România și Marea Britanie au un parteneriat din 2003, revizuit în 2011 și actualizat printr-o declarație comună la nivel de miniștri de externe în martie 2023. Cu toate acestea, spre deosebire de SUA și Franța, Londra nu a trimis trupe permanente în România, deși a participat la misiuni de poliție aeriană cu avioane Eurofighter Typhoon. Explicația avansată de Nițoiu ține de resurse: armata britanică ar fi mai mică decât cea americană sau franceză, iar interesele Londrei ar depăși spațiul european, ceea ce ar fragmenta capacitatea de desfășurare. În același timp, el leagă această prudență de contextul intern britanic, inclusiv de presiuni economice care limitează resursele disponibile. Ce ar urma să conteze pentru România În lectura expertului, miza pentru București este să-și recalibreze abordarea față de Londra, astfel încât agenda economică să nu rămână secundară. El indică și o nevoie de „lobby” mai susținut al românilor din Regatul Unit, după modelul comunităților poloneze și ungare, dar și o discuție mai amplă despre capacitatea diplomației economice românești. Nițoiu sugerează că o direcție de schimbare ar fi reformarea Ministerului Afacerilor Externe și stabilirea unor obiective mai ambițioase pentru reprezentarea externă, inclusiv pentru sprijinirea firmelor românești. În lipsa unei strategii coerente, avertizează el, rezultatele ar rămâne dependente de inițiative individuale, nu de o politică publică predictibilă. [...]

Rusia ar fi testat practic regulile NATO de apărare aeriană după ce a trimis intenționat două rachete de croazieră și o dronă în spațiul aerian al Poloniei, într-un episod care a dus la mobilizarea de avioane aliate, dar fără interceptări, potrivit unei evaluări a Institutului pentru Studiul Războiului citate de G4Media . Incidentul a avut loc pe 20 noiembrie, în timpul atacurilor rusești asupra Ucrainei. ISW susține că Moscova ar fi urmărit simultan să observe reacția Alianței și să transmită un semnal de descurajare privind sprijinul occidental pentru Kiev, sincronizând acțiunea cu un exercițiu militar desfășurat pe teritoriul polonez. Potrivit evaluării, ar fi fost vorba despre două rachete de croazieră Kh-101 și o dronă, cel mai probabil de tip Geran-5. Una dintre rachete s-a prăbușit în apropierea localității Rudnik nad Sanem, la peste 80 km de granița cu Ucraina și la circa 35 km de locul exercițiului de la Nowa Dęba. Nu au fost raportate victime sau pagube materiale importante. De ce nu au fost interceptate proiectilele Forțele armate poloneze au identificat 11 rachete și drone aflate în spațiul aerian ucrainean, ale căror traiectorii ar fi putut reprezenta o amenințare pentru Polonia. Ca răspuns, NATO a mobilizat avioane poloneze, suedeze și olandeze și a activat radarele de apărare antiaeriană. Totuși, Alianța nu a încercat să intercepteze rachetele și drona. Ministrul polonez al Apărării a explicat că situația nu îndeplinea condițiile prevăzute de regulile de angajament, iar evaluarea autorităților ar fi fost că o intervenție ar fi putut genera riscuri mai mari pentru populație și infrastructură, în funcție de traiectoria estimată. Sincronizarea cu exercițiul „Coaliției de Voință” și ce urmează ISW leagă încălcările spațiului aerian de exercițiul „Coaliției de Voință” organizat la Nowa Dęba, în sud-estul Poloniei, considerând că momentul a fost ales pentru a descuraja sprijinul pentru Ucraina și pentru a testa reacția NATO. „ISW evaluează că Kremlinul a efectuat aceste încălcări ale spațiului aerian polonez pentru a coincide cu un exercițiu militar în curs al Coaliției de Voință, care are loc la Nowa Dęba, Polonia, într-un efort de a descuraja sprijinul pentru Ucraina, dar și pentru a testa răspunsul NATO” Coaliția de Voință este o inițiativă militară din afara NATO, înființată în martie 2025, cu 37 de state membre, inclusiv România, care s-au angajat să contribuie la o eventuală forță internațională de menținere a păcii după încheierea războiului din Ucraina. Componenta militară este condusă de Marea Britanie și Franța, iar primul exercițiu are loc între 9 și 22 noiembrie, cu aproximativ 6.000 de militari din mai multe state europene. După incidente, autoritățile de la Varșovia au cerut aliaților suplimentarea forțelor NATO și a capacităților de apărare aeriană, iar secretarul general al Alianței, Mark Rutte , urmează să viziteze Polonia. [...]

Donald Trump își leagă mesajul diplomatic de un semnal de putere tehnologică , susținând că noul Air Force One a „impresionat” atât China, cât și Rusia, potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute într-o conferință de presă la Casa Albă , după o vizită în Asia pe care președintele SUA a descris-o drept una dintre cele mai reușite din istoria Americii. Trump a apărut la podium cu aproximativ 25 de minute mai târziu decât era programat și a fost însoțit de vicepreședintele JD Vance și de secretarul de stat Marco Rubio. În intervenția sa, președintele american a afirmat că delegația s-a întors „aseară” din Asia și a prezentat drept element distinctiv aeronava prezidențială, despre care a spus că a realizat „cel mai lung zbor efectuat vreodată de Air Force One”. Trump a susținut că „noul Air Force One poate zbura fără a fi nevoie să oprească pentru realimentare”. Mesajul transmis: capabilități logistice și simbol de influență Trump a comparat noua aeronavă cu „vechiul echipament”, pe care l-a descris drept inferior, și a sugerat că modernizarea are și o dimensiune de percepție externă. „China a fost foarte impresionată, iar Rusia a fost foarte impresionată.” Din informațiile disponibile în material, nu sunt oferite detalii tehnice suplimentare despre aeronavă și nici reacții oficiale din partea Chinei sau Rusiei; afirmațiile sunt prezentate ca declarații ale lui Trump în cadrul conferinței de presă. [...]

Iran condiționează redeschiderea Strâmtorii Hormuz de ridicarea sancțiunilor și deblocarea activelor , într-un demers care menține presiunea asupra fluxurilor energetice și a costurilor de transport, potrivit Al Jazeera . Teheranul spune că a discutat cu mediatori din Qatar și cere Statelor Unite să accepte „condiții rezonabile” pentru reluarea traficului prin strâmtoare. Vice-ministrul iranian de externe Kazem Gharibabadi a declarat, citat de agenția semi-oficială Tasnim, că o delegație din Qatar a venit la Teheran vineri seară și a avut două ore de discuții cu oficiali iranieni. El a precizat că aceste contacte nu au devenit încă negocieri formale, dar că, dacă vor evolua, ar urma să includă detalii tehnice despre programul nuclear al Iranului. În același timp, poziția Teheranului rămâne că uraniul îmbogățit nu trebuie să părăsească țara. Condițiile Iranului și miza economică a Hormuz Ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a spus, potrivit televiziunii de stat, că discuțiile regionale „trebuie să primească o șansă”, iar „blocada trebuie ridicată rațional”. El a susținut că redeschiderea Strâmtorii Hormuz „nu este dificilă”, dar că devine „inutilă” cât timp cererile Iranului nu sunt îndeplinite. Condițiile menționate includ: încetarea războiului „pe toate fronturile”; deblocarea activelor iraniene; ridicarea sancțiunilor asupra exporturilor de petrol; încetarea „contra-blocadei” americane asupra porturilor iraniene. Iranul a restricționat transportul maritim prin strâmtoare de la începutul războiului, iar ruta „în mod normal” ar fi transportat aproximativ o cincime din petrolul mondial, notează publicația. În replică, SUA au impus o blocadă navală asupra porturilor iraniene. În acest context, conflictul a perturbat transportul maritim și a împins în sus prețurile globale la energie. Poziția Washingtonului și riscul de escaladare Președintele SUA, Donald Trump, a declarat pentru Fox News că își dorește un acord „permanent” care să împiedice Iranul să obțină o armă nucleară, adăugând că oficialii iranieni sunt „foarte, foarte dificili”. El a susținut că, în trecut, Iranul ar fi încălcat rapid înțelegeri. Gharibabadi a mai afirmat că Teheranul consideră blocada economică americană un act de război și că va „întreprinde orice acțiune necesară” pentru a o sparge, ceea ce indică faptul că presiunea asupra rutelor maritime și a pieței energetice poate continua în lipsa unui compromis. „Război economic tăcut” și semnale militare interne Președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat, citat de agenția de stat IRNA, că Iranul se confruntă cu un „război economic tăcut”, „mai dur decât un război cu rachete”. El a spus că guvernul lucrează pentru a evita întreruperile de curent în timpul iernii. Separat, comandantul Gardienilor Revoluției (IRGC), generalul-maior Ahmad Vahidi, a vizitat o facilitate subterană de rachete, potrivit Tasnim, fiind informat despre nivelul de pregătire și evoluțiile recente ale programului de rachete. Vizita vine după prezentarea, la începutul lunii, a unei noi facilități subterane. În lipsa unor negocieri formale și cu condiții politice și economice explicite puse pe masă, redeschiderea Strâmtorii Hormuz rămâne legată de un pachet mai larg: sancțiuni, active înghețate și arhitectura de securitate din regiune. [...]