Știri
Știri din categoria Externe

Lipsa de reacție a Kremlinului la capturarea lui Nicolas Maduro a iritat Beijingul, potrivit Digi24, care citează The Times. Publicația britanică scrie, pe baza unei surse chineze „bine informate”, că refuzul Moscovei de a-l susține pe președintele Venezuelei, cu care Vladimir Putin semnase un acord de cooperare strategică, a declanșat discuții la Beijing despre perspectivele parteneriatului cu Rusia.
Conform relatării, autoritățile ruse nu ar fi împărtășit cu partea chineză propria evaluare a situației din Venezuela și nici decizia de a-și retrage diplomații și familiile acestora din Caracas la sfârșitul lunii decembrie. În acest context, China ar fi fost luată prin surprindere de operațiunea forțelor speciale americane în urma căreia Maduro a fost capturat și dus în SUA, unde riscă închisoare pe viață sub acuzația de organizare a traficului de droguri.
Textul mai notează că, cu doar câteva ore înainte de arestare, Maduro s-a întâlnit la Caracas cu Qiu Xiaoci, trimisul special al SUA pentru America Latină, iar anterior ministrul de externe al Chinei a discutat telefonic cu omologul său venezuelean, promițând „sprijin ferm” pentru „suveranitatea” și „stabilitatea” țării. Potrivit The Times, iritarea de la Beijing a alimentat inclusiv speculații în unele cercuri că „tăcerea” sistemelor rusești de apărare aeriană din Venezuela în timpul raidului american ar putea indica o cooperare între Moscova și Washington.
Într-un articol pentru The Times, profesorul Peter Frankopan (Universitatea Oxford) susține că operațiunea SUA a evidențiat limitele capacității reale a Beijingului de a influența situația, în pofida declarațiilor diplomatice. În China, arată el, se aud tot mai puternic voci care consideră că apropierea de Rusia aduce costuri, inclusiv prin deteriorarea relațiilor cu Europa, în condițiile în care Beijingul încearcă să-și mențină imaginea de actor „stabilizator” și susținător al normelor internaționale.
Dimensiunea economică este prezentată ca un risc direct pentru China: Venezuela a primit credite de miliarde de dolari, rambursate parțial în petrol, însă după capturarea lui Maduro pe 3 ianuarie nu ar mai fi plecat petroliere către China, relatează The Wall Street Journal, citând date Kpler. Potrivit acelorași date, în a doua jumătate a lui 2025 China importa aproximativ 440.000 de barili pe zi din Venezuela (circa 4% din importuri) și investise aproximativ 9 miliarde de dolari într-un complex petrochimic din Jieyang, adaptat pentru petrolul greu venezuelean.
În paralel, Frankopan notează că la Beijing cresc suspiciunile privind o posibilă înțelegere „pe la spate” între Moscova și Washington, iar The Times reamintește declarații din 2019 ale Fionei Hill, fost responsabil pentru Rusia la Casa Albă, despre sugestii repetate ale oficialilor ruși privind un „schimb” între sprijinul pentru Maduro și libertatea de acțiune a Rusiei în Ucraina.
Recomandate

Rusia își acoperă acum 90% din importurile de tehnologii sancționate prin China , ceea ce adâncește dependența economică și operațională a Moscovei de Beijing, pe fondul înăspririi sancțiunilor UE, potrivit Digi24 . Date citate de Bloomberg, din surse familiarizate cu statisticile, indică o creștere a dependenței față de anul trecut, când nivelul era de 80%, în pofida programelor rusești de substituire a importurilor. Explicația avansată este că noile sancțiuni europene au blocat canalele de aprovizionare rămase din Occident, împingând Rusia să se bazeze și mai mult pe rute intermediare prin China. Ce înseamnă, practic, această dependență În UE este cunoscut rolul Chinei în furnizarea către Kremlin de tehnologii cu dublă utilizare (bunuri care pot fi folosite atât civil, cât și militar) și chiar de informații de recunoaștere prin satelit pentru război, potrivit acelorași surse citate de Bloomberg. Totuși, statele UE ar evita, deocamdată, sancțiuni directe împotriva Chinei, de teama unor măsuri de retorsiune. În acest context, ruptura cu Occidentul a accelerat o repoziționare structurală a economiei ruse: Elina Rybakova, economist la Institutul de Economie Internațională Peterson (Washington), apreciază că Rusia s-a transformat într-un „vasal al Chinei”, în ciuda declarațiilor președintelui Vladimir Putin despre „suveranitate tehnologică”. Comerțul: pondere mare pentru Rusia, miză relativ mică pentru China Potrivit datelor Institutului Gaidar, anul trecut China a cumpărat 27% din totalul exporturilor Rusiei și a asigurat 36% din importurile Federației Ruse. În același timp, Rusia rămâne o piață marginală pentru exporturile Chinei: ponderea a scăzut de la 3,2% la 2,7%, un nivel comparat în material cu cel al Mexicului. Dezechilibrul de putere economică este esențial pentru înțelegerea relației: Beijingul poate influența semnificativ Moscova, în timp ce dependența Chinei de piața rusă este limitată. Semnal de vulnerabilitate: comerțul bilateral a scăzut în 2025 Un alt indicator al fragilității este evoluția schimburilor comerciale: volumul comerțului ruso-chinez a scăzut în 2025 cu 6,5%, până la 1,63 trilioane de yuani (234 miliarde de dolari). Au scăzut atât livrările Chinei către Rusia (cu 3,4% față de anul anterior), cât și exporturile Rusiei către China (cu 9,9%). Digi24 notează că această scădere a provocat îngrijorare la Kremlin: Reuters a relatat, citând surse apropiate guvernului rus, că Vladimir Putin ar fi intenționat să-i ceară lui Xi Jinping să nu reducă volumul comerțului, de care economia rusă ar depinde „în mod critic”. [...]

SUA extind sancțiunile contra Iranului și avertizează că plata „taxelor” din Strâmtoarea Ormuz poate atrage penalizări , într-o mișcare care ridică riscuri operaționale și de conformare pentru companiile de transport și pentru fluxurile de petrol din regiune, potrivit Agerpres . Noile sancțiuni vizează inclusiv trei case de schimb și urmăresc să blocheze mecanismele prin care sumele în yuani chinezești încasate din vânzarea de petrol către China sunt convertite în riali iranieni. În paralel, OFAC (Oficiul pentru controlul activelor străine, structură din Trezoreria SUA care administrează sancțiunile) a transmis că este la curent cu amenințările Iranului la adresa navigației și cu pretențiile de impunere a unei taxe de trecere prin Strâmtoarea Ormuz, care ar putea fi cerută sub diverse forme, inclusiv ca donații „pretins caritabile” pentru organizații precum Semiluna Roșie iraniană. Ce înseamnă avertismentul OFAC pentru nave și operatori OFAC avertizează că cei care plătesc astfel de taxe – fie cetățeni americani, fie străini – pot fi vizați de sancțiuni, indiferent de modalitatea de plată. Conform unor informații vehiculate de presă, taxa percepută de Iran ar fi de un dolar pe barilul de țiței transportat prin Strâmtoarea Ormuz, menționează Agerpres. Context: presiune pe relația China–Iran Președintele american Donald Trump reproșează Beijingului că achiziționează în continuare petrol iranian, ceea ce, potrivit acestuia, ar finanța efortul de război al Teheranului. [...]

Costul real al operațiunii SUA în Iran a urcat la circa 50 mld. dolari, aproape dublu față de cifra oficială , potrivit Libertatea , care citează estimări interne discutate de oficiali americani cu CBS News . Diferența de raportare mută discuția din zona strict militară în cea bugetară: ce intră, de fapt, în „nota de plată” și cât mai poate crește. Estimarea de aproximativ 50 de miliarde de dolari (aprox. 230 de miliarde de lei) vizează operațiunea „Epic Fury ”, desfășurată în ultimele două luni. În schimb, directorul financiar al Departamentului Apărării, Jules Hurst, a indicat public un cost de circa 25 de miliarde de dolari (aprox. 115 miliarde de lei) pentru aceeași operațiune, declanșată pe 28 februarie. De unde vine diferența față de cifra Pentagonului Potrivit surselor citate de CBS News, suma prezentată de Hurst nu ar include o serie de costuri care, în practică, apasă direct pe buget: echipamente deteriorate sau distruse; pagube la instalațiile militare americane; costuri logistice (combustibil, mișcarea trupelor, desfășurarea infrastructurii). Un exemplu de pierderi materiale menționat în articol: armata americană ar fi pierdut cel puțin 24 de drone MQ-9 Reaper, evaluate la 30 de milioane de dolari bucata (adică cel puțin 720 de milioane de dolari, aprox. 3,3 miliarde de lei). Presiune pentru finanțare suplimentară: până la 200 mld. dolari În paralel, Administrația Trump caută fonduri suplimentare pentru continuarea operațiunii și refacerea arsenalului. Potrivit Politico (citat de Libertatea), oficialii americani ar urma să solicite o finanțare de până la 200 de miliarde de dolari (aprox. 920 de miliarde de lei). Pe fondul acestor discuții, senatorul democrat Chris Coons a contestat estimarea de 25 de miliarde de dolari, argumentând că nu include costul menținerii trupelor în regiune în ultimele două luni. Reparații și refacerea stocurilor: costuri încă neclare Pentru restaurarea bazelor, Pentagonul nu ar avea încă o estimare, pe motiv că nu este stabilită configurația viitoare a forțelor și nici ce baze vor trebui construite, potrivit declarațiilor lui Hurst. În plus, Mark Cancian, consilier principal la Centrul de Studii Strategice și Internaționale (CSIS), afirmă că o parte din costuri sunt suportate și de Departamentul pentru Securitate Internă, nu doar de Pentagon, iar refacerea arsenalelor ar urma să dureze „câțiva ani”, în condițiile în care stocurile erau deja sub presiune înainte de „Epic Fury”. Ce urmează: scenariu de escaladare și costuri în creștere În plan operațional, Donald Trump ar fi ordonat pregătiri pentru o blocadă navală îndelungată asupra Iranului, în ideea de a crește presiunea economică, inclusiv prin restricții asupra exporturilor de petrol, potrivit unor surse citate de The Wall Street Journal. În același timp, Trump ar fi admis posibilitatea reluării ostilităților, inclusiv cu rachete hipersonice Dark Eagle, și desfășurarea de forțe speciale pentru a prelua rezervele de uraniu îmbogățit ale Iranului, dacă Teheranul nu cedează. [...]

Rusia își reduce parada de 9 Mai și scoate tancurile din Piața Roșie, o decizie pusă de analiști pe seama presiunii militare și a costurilor economice ale războiului , potrivit Daily Mail . Kremlinul invocă motive de securitate, pe fondul intensificării loviturilor ucrainene cu rază lungă, însă experții citați susțin că miza reală este degradarea capacității Rusiei de a susține simultan frontul și demonstrațiile de forță. Decizia de a elimina tancurile și „hardware-ul” greu de la parada de Ziua Victoriei (9 mai) marchează o abatere de la formatul tradițional, folosit ani la rând ca vitrină a puterii militare. În același timp, vine într-un moment în care Ucraina își intensifică atacurile asupra infrastructurii energetice și militare din adâncimea teritoriului rus, inclusiv prin valuri de drone îndreptate spre Moscova. Securitate invocată oficial, dar presiunea de pe front rămâne explicația centrală Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a justificat modificările prin „amenințarea teroristă” și necesitatea de a reduce riscurile. Totuși, Keir Giles (Chatham House), citat de publicație, leagă decizia de dificultățile de pe câmpul de luptă și de pierderile care ar limita disponibilitatea unităților și a tehnicii pentru un marș complet. În aceeași logică, Giles afirmă că nu există explicații care să nu trimită, într-un fel sau altul, la incapacitatea Rusiei de a învinge Ucraina, iar reducerea paradei ar contrazice narațiunea oficială privind eficiența apărării antiaeriene ruse. Loviturile ucrainene în adâncime și efectele economice Daily Mail notează că loviturile ucrainene ar ajunge la distanțe de până la 932 de mile (aprox. 1.500 km), vizând infrastructură critică. Sunt menționate „rapoarte” privind pagube importante la producția de petrol și la sisteme de apărare antiaeriană, pe fondul dificultăților Moscovei de a preveni astfel de atacuri, cu consecințe economice care „încep să se vadă”. În plan energetic, articolul indică faptul că Rusia a fost nevoită să reducă producția de petrol în aprilie din cauza atacurilor cu drone asupra porturilor și rafinăriilor, dar și a opririi livrărilor de țiței prin „singura conductă rămasă” a Rusiei către Europa. Publicația menționează o posibilă scădere a producției cu aproximativ 300.000–400.000 de barili pe zi în aprilie, față de media din primele luni ale anului. Ce transmite Kremlinul printr-o paradă „mai mică” Ministerul rus al Apărării a anunțat pe Telegram că mai multe școli militare, corpuri de cadeți și „coloana de tehnică militară” nu vor participa, invocând „situația operațională curentă”. În 2025, Ucraina ar fi încercat să perturbe evenimentul prin atacuri cu drone asupra Moscovei, ceea ce ar fi provocat haos în transportul aerian, cu mii de zboruri anulate sau întârziate. În plan intern, Daily Mail mai notează că Putin ar fi „mai nepopular” decât în ultimii ani, citând un sondaj al institutului FOM (afiliat Kremlinului) potrivit căruia 71% dintre ruși ar avea încredere în președinte, cel mai slab rezultat din ultimii șapte ani. În același timp, publicația menționează reprimarea disidenței și faptul că opoziția publică este puternic limitată. Context: presiune militară, dar și semnale economice negative Articolul amintește că Putin a recunoscut recent că economia Rusiei performează sub așteptări și că a indicat o scădere a PIB-ului cu 1,8% în ianuarie și februarie. Totodată, guvernatoarea băncii centrale, Elvira Nabiullina, este citată cu avertismentul că „condițiile externe se înrăutățesc aproape constant” pentru exporturi și importuri. În acest cadru, reducerea paradei de 9 Mai capătă o dimensiune operațională și economică: nu mai este doar o decizie de protocol, ci un semnal că riscurile de securitate și uzura resurselor (militare și financiare) obligă Kremlinul să limiteze chiar și evenimentele folosite tradițional pentru a proiecta forță. [...]

Atacurile Iranului au produs pagube de până la 25 mld. dolari (aprox. 115 mld. lei) la infrastructura militară americană din Orientul Mijlociu, potrivit unei investigații preluate de G4Media . Miza nu este doar militară, ci și bugetară: amploarea avariilor indică un efort de reparații și înlocuiri care poate împinge costurile totale mult peste estimările inițiale. Investigația CNN indică faptul că cel puțin 16 poziții militare americane au fost avariate, acestea reprezentând „majoritatea” pozițiilor SUA din regiune. Siturile sunt în opt țări din Orientul Mijlociu, iar unele facilități ar fi devenit „practic neutilizabile” sau „nelocuibile”. Ce a fost lovit și de ce contează operațional Conform relatărilor citate (CNN, The New York Times și NBC News), atacurile au vizat infrastructură critică, cu echipamente scumpe și greu de înlocuit: sisteme radar de „înaltă valoare”; terminale de comunicații prin satelit; sisteme de apărare aeriană, inclusiv componente THAAD (un sistem american de apărare antirachetă la altitudine mare). Țintirea acestor elemente sugerează un impact direct asupra capacității de supraveghere, comandă-control și apărare antiaeriană, adică exact zonele care susțin funcționarea bazelor și protecția personalului. Nota de plată: interval larg și incertitudini Costurile estimate pentru reparații sunt plasate între 5 miliarde și 25 de miliarde de dolari (aprox. 23–115 mld. lei), însă „unele surse” citate în material sugerează că impactul economic total ar putea fi „mult mai mare”. Publicația nu detaliază metodologia acestor estimări și nici nu oferă o defalcare pe tipuri de lucrări, ceea ce lasă o marjă mare de incertitudine. Un exemplu punctual menționat este Bahrain, unde cartierul general al Flotei a V-a a SUA din Manama ar fi suferit daune estimate la 200 de milioane de dolari (aprox. 920 mil. lei). Unde au fost raportate avarii Materialul enumeră mai multe țări gazdă și baze/obiective afectate: Bahrain : cartierul general al Flotei a V-a (Manama) – daune extinse; Kuwait : baza aeriană Ali Al Salem și Camp Buehring – avarii la hangare și piste; Qatar : baza aeriană Al Udeid și un radar de avertizare timpurie de 1,1 miliarde de dolari (aprox. 5,1 mld. lei) lângă Umm Dahal; Arabia Saudită : baza aeriană Prince Sultan – distrugeri la comunicații și sisteme radar; Emiratele Arabe Unite : bazele Al Dhafra și Al Ruwais – ținte confirmate prin imagini satelitare; Iordania : baza aeriană Muwaffaq Salti – avarii la sisteme de interceptare a rachetelor. Pierderi umane raportate De la începutul conflictului, pe 28 februarie 2026, ar fi fost răniți aproximativ 140–155 de militari americani, iar cel puțin 8 ar fi fost uciși, potrivit informațiilor din material. În lipsa unor date suplimentare despre calendarul reparațiilor și sursele de finanțare, rămâne deschisă întrebarea cât de repede pot fi readuse la capacitate completă aceste situri și ce presiune bugetară va genera refacerea infrastructurii critice în regiune. [...]

China își extinde discret amprenta economică în Crimeea și în alte teritorii ucrainene ocupate , evitând însă investițiile directe vizibile din teama sancțiunilor, potrivit Adevărul . Miza pentru Beijing combină calcule geopolitice în Marea Neagră cu accesul la resurse și rute către Europa de Est. Interesul nu este nou. Conform publicației independente ruse The Insider, în decembrie 2013 fusese semnat un proiect ucraineano-chinez care viza construirea unui port în ape adânci și modernizarea portului de pescuit din Sevastopol. Proiectul a fost abandonat după protestele din Ucraina, plecarea președintelui Viktor Ianukovici și intervenția Rusiei în Crimeea. De la intenții la contacte mai frecvente după 2022 Între 2014 și 2022, presa rusă a relatat repetat despre interesul companiilor chineze pentru proiecte de infrastructură în Crimeea, fără ca acestea să se concretizeze. Situația „pare să se fi schimbat” după declanșarea ofensivei ruse în Ucraina, care ar fi creat oportunități noi pentru Beijing. În noiembrie 2023, The Washington Post a relatat despre posibile discuții ruso-chineze privind construirea unui tunel de transport sub strâmtoarea Kerci, informații negate atât de Moscova, cât și de Beijing. Cum arată „prudența” Chinei: prezență fără investiții mari la vedere Textul indică o intensificare a contactelor dintre China și Crimeea, uneori fără acordul Kievului. Un exemplu este nava „Heng Yang 9”, sub pavilion panamez, dar deținută de o companie chineză, observată de mai multe ori în portul Sevastopol; Ministerul ucrainean de Externe a protestat pe lângă autoritățile chineze. În paralel, expansiunea chineză în teritoriile ucrainene ocupate este descrisă ca fiind, deocamdată, „nu de amploare”, însă „tot mai multe companii chineze” își stabilesc prezența acolo și dezvoltă relații cu elitele locale. Un oficial din republica separatistă Lugansk susține că „China urmărește îndeaproape evoluțiile”. De ce contează: resurse, rute și testarea limitelor sancțiunilor Adevărul notează că motivele Beijingului sunt atât geopolitice, cât și economice: Crimeea are importanță strategică în Marea Neagră, iar sud-estul Ucrainei poate funcționa ca punct de acces către Europa de Est. În plus, aproximativ jumătate din resursele de pământuri rare ale Ucrainei s-ar afla în zone controlate de Rusia. Potrivit The Insider, implicarea actuală ar putea fi și un „test” în contextul sancțiunilor internaționale: companiile private ar evalua riscurile și oportunitățile, în perspectiva unei implicări viitoare a marilor grupuri industriale susținute de statul chinez. [...]