Știri
Știri din categoria Externe
Economia Rusiei intră într-o zonă de risc sistemic pe fondul escaladării cheltuielilor militare, iar presiunea internă asupra Kremlinului crește, inclusiv dinspre instituții-cheie precum banca centrală, potrivit unei analize sintetizate de Adevărul. În acest tablou, vulnerabilitatea militară din Ucraina este dublată de tensiuni economice și sociale care pot influența deciziile lui Vladimir Putin, descris ca tot mai imprevizibil.
Pe front, Ucraina ar fi împins forțele ruse în defensivă cu drone și rachete dezvoltate la Kiev, iar pierderile Moscovei sunt estimate la „zeci de mii lunar”. Ofensiva rusă ar stagna pe mai multe direcții și ar fi fost respinsă în anumite sectoare, în timp ce loviturile ucrainene pe teritoriul Rusiei amplifică impactul războiului asupra populației și „alimentează tensiuni economice și sociale”.
În paralel, războiul – prezentat inițial drept o „operațiune militară specială” – a depășit deja durata Primului Război Mondial, fără un rezultat decisiv, potrivit The Guardian, citat în material.
Materialul indică o deteriorare a indicatorilor economici, pe fondul costurilor războiului și al loviturilor asupra infrastructurii energetice. Sunt menționate inflația ridicată și scăderea veniturilor din exporturi după atacuri ucrainene asupra rafinăriilor și terminalelor petroliere, care ar fi dus volumele de procesare a petrolului la cel mai mic nivel din ultimii 16 ani.
În același timp, cheltuielile militare au urcat puternic. Potrivit economistului Janis Kluge de la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate (SWP), bugetul militar al Rusiei a crescut cu peste 30% față de anul trecut și ar absorbi 46% din totalul cheltuielilor bugetare – „aproape fiecare al doilea rublă” din bugetul federal, conform textului.
Pe plan intern, Adevărul notează o creștere a criticilor publice la adresa lui Putin, pe fondul prelungirii războiului. O analiză The Telegraph, citată în articol, menționează luări de poziție ale unor deputați ruși care cer oprirea ostilităților și invocă riscuri economice și sociale.
Deputatul Viaceslav Marhaev este citat cu un avertisment privind apropierea de „o criză socială majoră” și riscul de „proteste în masă și haos” dacă situația nu se schimbă. Tot în material apare poziția deputatului Renat Suleimanov, care ar fi avertizat că prelungirea războiului va deveni „o povară mult prea grea pentru economia rusă”.
În plus, Centrul Atotrus pentru Studiul Opiniei Publice (VTsIOM) ar lua în calcul suspendarea publicării datelor privind încrederea în Putin, după ce indicatorul ar fi coborât la 29,5% (procentul celor care l-au numit spontan pe Putin printre politicienii în care au încredere), cel mai scăzut nivel de la începutul invaziei, potrivit articolului.
Un punct sensibil este rolul guvernatoarei Băncii Centrale a Rusiei, Elvira Nabiullina, absentă de la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, pe fondul unor speculații. Conform unor surse independente citate de The Telegraph, Nabiullina i-ar fi condiționat rămânerea în funcție de evitarea unei escaladări care ar implica închiderea granițelor și declararea legii marțiale. Articolul susține că o eventuală demisie a acesteia ar produce „un șoc sistemic major” pentru Moscova.
În același timp, Putin ar fi semnat un decret pentru suplimentarea efectivelor armatei cu încă 10.000 de soldați, a doua decizie de acest tip în patru luni, potrivit materialului.
Din perspectiva economică, combinația dintre scăderea veniturilor din energie, inflație și alocarea unei părți foarte mari din buget către apărare crește riscul de instabilitate internă și reduce spațiul de manevră al autorităților. În acest context, analiza citată de Adevărul pune accent pe tensiunea dintre slăbirea capacității militare a Rusiei și riscul ca un lider izolat, confruntat cu perspectiva eșecului, să aleagă escaladarea în locul compromisului.
Pentru context regional, materialul trimite și la un alt articol despre exerciții NATO în zona Coridorului Suwalki: Adevărul.
Recomandate
Reluarea folosirii rachetelor nord-coreene sugerează un nou stoc pentru Rusia , într-un moment în care Moscova își intensifică atacurile asupra Ucrainei, potrivit Agerpres , care citează Reuters. Două surse sub rezerva anonimatului au declarat că armata rusă ar fi folosit o rachetă nord-coreeană într-un atac lansat în noaptea de miercuri spre joi, în apropierea orașului Krîvîi Rih (Krivoi Rog), în centrul Ucrainei. În atac ar fi fost uciși mai mulți membri ai aceleiași familii. Informația nu este confirmată oficial în material de către forțele aeriene ucrainene, care nu au răspuns imediat unei solicitări de comentarii. De ce contează: semnal despre capacitatea de aprovizionare a Rusiei Deși Rusia a mai folosit în trecut rachete nord-coreene împotriva țintelor ucrainene, una dintre surse a indicat că reluarea utilizării după o pauză îndelungată ar putea însemna că Moscova dispune de un nou stoc de astfel de arme, pe fondul intensificării atacurilor cu rachete. O sursă militară a afirmat că 8 august 2025 a fost ultima dată când Ucraina a confirmat un atac rusesc cu o rachetă nord-coreeană. Context: atacuri cu rachete și drone și presiune pe apărarea aeriană Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Rusia a atacat Ucraina cu zeci de rachete și sute de drone în timpul nopții, iar opt persoane au fost ucise. Zelenski a deplâns lipsa de provizii pentru apărarea aeriană și le-a cerut aliaților să sprijine Kievul. Rusia a început să folosească rachete balistice nord-coreene cu rază scurtă de acțiune KN-23 și KN-24 împotriva Ucrainei spre sfârșitul anului 2023, mai notează Reuters, citat de Agerpres. În același context, Coreea de Nord este prezentată drept un aliat apropiat al Rusiei în conflict, furnizând mii de soldați și milioane de obuze de artilerie, pe lângă rachete. [...]
Serghei Lavrov a respins ideea unor concesii ale Moscovei și a acuzat Occidentul că urmărește „dezmembrarea” Rusiei , într-un nou mesaj care întărește linia dură a Kremlinului privind condițiile pentru negocieri și face mai improbabil un armistițiu pe termen scurt, potrivit Kyiv Post . Ministrul rus de Externe a susținut că „întregul Occident” s-ar fi „unit împotriva Rusiei” și că guvernele occidentale ar folosi Ucraina pentru a slăbi Moscova. Declarațiile sunt atribuite de publicație agenției ruse de stat TASS . Lavrov a afirmat că progresele recente ale Ucrainei pe câmpul de luptă ar fi fost posibile datorită sprijinului aliaților Kievului și a acuzat statele occidentale că ar spera să „dezmembreze” Rusia și să întoarcă populația împotriva conducerii. În același timp, partenerii Ucrainei au spus în mod constant că asistența militară are scopul de a ajuta țara să se apere în fața invaziei ruse, notează articolul. Pe componenta de negociere, Lavrov a acuzat Occidentul că ar transmite „ultimatumuri” Moscovei pentru încheierea războiului și a indicat că Rusia nu este dispusă să facă concesii. El a spus că Rusia ar trebui să-și dezvolte „o mânie sănătoasă” în politica externă, fără „isterie”. Mesaj către flancul estic și tema nucleară Separat, Lavrov a descris statele baltice drept „principalele focoase” ale Occidentului împotriva Moscovei. El a criticat discuțiile din regiune despre restricții privind o posibilă desfășurare de arme nucleare, prezentându-le ca o amenințare suplimentară la adresa Rusiei. De ce contează: semnal de blocaj pe armistițiu În contextul discuțiilor despre oprirea luptelor, Lavrov a reiterat că Moscova nu ar accepta un armistițiu pe actuala linie a frontului ca precondiție pentru negocieri, invocând faptul că Rusia ar fi fost „înșelată” în timpul discuțiilor eșuate din 2022. Potrivit lui Lavrov, Rusia rămâne „deschisă” negocierilor, dar doar dacă acestea includ „propuneri sensibile” și „oameni rezonabili” de partea ucraineană. El a mai spus că Moscova nu va lua „pe nimeni pe cuvânt” și a respins din nou ideea unui armistițiu înaintea negocierilor, făcând trimitere la discuțiile de la Istanbul din primele luni ale războiului. [...]
FSB a emis un mandat internațional pe numele lui Pavel Durov , fondatorul Telegram, într-un nou pas cu potențial de a complica funcționarea și poziționarea platformei pe piețe-cheie, pe fondul presiunilor tot mai mari ale autorităților asupra aplicațiilor de mesagerie criptate, potrivit news.ro . Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a anunțat miercuri că l-a pus sub acuzare pe Durov pentru facilitarea activităților teroriste și că a emis un mandat internațional de arestare. Informația este relatată de Reuters, citată de news.ro. FSB susține că acuzațiile vizează faptul că Telegram nu a eliminat materiale „utilizate de serviciile speciale ucrainene și de organizațiile teroriste și extremiste” pentru pregătirea și coordonarea unor acte precum sabotaj și terorism, „ucideri în masă” și operațiuni de fraudă cibernetică pe teritoriul Federației Ruse. Până la momentul publicării, nu exista un comentariu imediat din partea lui Durov sau a Telegram. De ce contează: presiune de reglementare asupra unei platforme cu peste 1 miliard de utilizatori Telegram, aplicație de mesagerie criptată fondată în 2013, afirmă că are peste 1 miliard de utilizatori și este folosită pe scară largă de ambele părți implicate în războiul dintre Rusia și Ucraina. În acest context, un mandat internațional de arestare pe numele fondatorului ridică miza pentru relația platformei cu autoritățile și pentru modul în care gestionează conținutul și solicitările instituțiilor de aplicare a legii. Rusia a încercat în repetate rânduri să restricționeze utilizarea Telegram în ultimii ani, promovând propriul serviciu de mesagerie, MAX, susținut de stat, potrivit aceleiași surse. Context: anchetă și în Franța Separat, autoritățile franceze îl anchetează pe Durov în legătură cu acuzații potrivit cărora Telegram nu ar fi combătut adecvat activitățile criminale de pe platformă și nu ar fi cooperat suficient cu solicitările autorităților. Durov neagă orice faptă ilegală. Durov s-a născut în Rusia, dar deține pașapoarte din Emiratele Arabe Unite și Franța. Înainte de Telegram, el a fondat VKontakte, rețeaua socială considerată echivalentul rusesc al Facebook, iar în 2014 și-a vândut restul participației „sub presiunea autorităților ruse”, conform informațiilor citate. [...]
Ungaria pregătește reducerea voluntară a consumului industrial la orele de vârf după oprirea temporară a centralei nucleare de la Paks , pe fondul secetei și al scăderii record a nivelului Dunării, potrivit Antena 3 . Guvernul de la Budapesta le va cere marilor consumatori de energie electrică – inclusiv producătorilor de baterii și companiilor din industria auto – să își reducă voluntar consumul între orele 17:00 și 22:00 în zilele caniculare, pentru a sprijini sistemul energetic național afectat de oprirea centralei, a declarat premierul Peter Magyar , potrivit Reuters, preluat de Agerpres. Premierul a spus că centrala atomoelectrică Paks își va opri activitatea începând de joi sau cel târziu de vineri. El a susținut că rețeaua electrică a Ungariei poate susține importuri care să compenseze producția pierdută prin suspendarea activității centralei nucleare. Totuși, Peter Magyar a avertizat că, începând de luni, situația ar putea deveni „critică”, odată cu un val de căldură care ar urma să crească cu aproximativ 20% cererea de electricitate la orele de vârf. În acest context, guvernul îndeamnă și populația să își diminueze consumul, nu doar consumatorii industriali. Centrala de la Paks are patru reactoare rusești, cu o capacitate totală de 2 gigawați, și și-a redus deja producția din cursul zilei de luni la mai puțin de 50% din capacitate. Pe fondul secetei, nivelul Dunării a scăzut la valori record în această săptămână, afectând și transporturile și croazierele fluviale. [...]
FIFA a deschis mai multe proceduri disciplinare împotriva Argentinei , iar sancțiunile posibile merg de la amenzi și restricții pentru suporteri până la suspendări pe mai multe meciuri pentru jucători, potrivit unei analize Al Jazeera . Miza imediată este una de reglementare: cazul poate aduce penalități sportive și obligații suplimentare de organizare și control al mulțimii pentru federația argentiniană. În centrul dosarului se află incidentele de la finala Cupei Mondiale 2026, câștigată de Spania cu 1-0 după prelungiri, dar și episoade din semifinală și acuzații legate de comportamentul fanilor pe parcursul turneului. Ce acuzații a formulat FIFA FIFA a deschis „numeroase” cazuri disciplinare împotriva Argentinei și a federației sale (AFA), care acoperă: acuzații de agresiune în urma încăierării de după finală, vizând doi jucători argentinieni și un membru al staffului tehnic; utilizarea unui eveniment sportiv pentru o demonstrație non-sportivă , după afișarea unui banner cu mesajul „Las Malvinas son Argentinas” („Malvinele sunt argentiniene”) în contextul disputei privind Insulele Falkland/Malvine; „cântece și gesturi discriminatorii” atribuite fanilor; aruncarea de obiecte din tribune în legătură cu mai multe meciuri. Finala, punctul critic: încăierarea și acuzațiile de agresiune Imaginea asociată turneului pentru Argentina, notează publicația, este bătaia de după fluierul final al meciului cu Spania. În acest context: Leandro Paredes este acuzat de trei fapte de agresiune ; Nahuel Molina are două acuzații pentru aceeași faptă; antrenorul secund Roberto Ayala este, la rândul său, acuzat de aceeași infracțiune disciplinară. Tot din episodul finalei derivă și acuzații de comportament nesportiv : Gavi (Spania), Molina și Thiago Almada sunt vizați pentru rolul lor în busculadă, conform Al Jazeera. Ce sancțiuni pot primi jucătorii și stafful Dacă acuzațiile de agresiune sunt confirmate, FIFA poate decide: suspendări pe mai multe meciuri pentru Paredes, cu posibilitatea unei interdicții mai lungi dacă sunt reținute „multiple acte de conduită violentă”; suspendare pentru Molina, probabil mai redusă decât în cazul lui Paredes; interdicție pe bancă sau suspendare de acces pe stadion pentru Ayala, pentru un anumit număr de meciuri. Pentru acuzațiile de comportament nesportiv (Almada și Gavi), sancțiunile ar putea fi mai ușoare — suspendări scurte sau avertismente — dacă nu sunt încadrate ca violență. Ce riscă federația: amenzi, restricții pentru suporteri și obligații de organizare În cazul AFA, opțiunile de sancționare descrise includ: amendă financiară semnificativă ; avertisment sau mustrare oficială ; obligația de a îmbunătăți controlul mulțimii și organizarea meciurilor ; măsuri aplicate și altor echipe naționale în trecut: meciuri cu porțile închise sau limitarea numărului de suporteri la competițiile FIFA. Poate fi Argentina exclusă de la viitoare Cupe Mondiale? Suspendarea de la viitoare ediții este „o opțiune” în arsenalul FIFA, dar este descrisă ca extrem de improbabilă . Totuși, analiza indică faptul că recidiva (în competiții continentale sau la viitoare turnee finale), în special pe componenta ce ține de echipă și suporteri, ar putea amplifica riscul unor sancțiuni mai dure. Ca precedent general, Al Jazeera amintește suspendarea cluburilor engleze din competițiile europene în anii ’80-’90, pe fondul violențelor repetate ale suporterilor, dar subliniază că nu a existat atunci o interdicție echivalentă pentru naționala Angliei la Cupa Mondială sau Campionatul European. [...]
UE înăsprește accesul la protecția temporară pentru bărbații ucraineni de vârstă militară , o schimbare de reglementare care mută o parte din presiunea administrativă de la „admiterea simplificată” către verificări și, în unele cazuri, către procedura de azil, potrivit Agerpres . Măsura a fost aprobată de țările UE la cererea Kievului și urmărește să excludă de la schema de protecție temporară persoanele care ar încerca să evite serviciul militar în contextul războiului Ucrainei împotriva Rusiei. Ce se schimbă, concret, în regulile de intrare Conform acordului, bărbații ucraineni cu vârste între 23 și 60 de ani vor putea beneficia de protecția temporară a UE doar dacă: și-au îndeplinit serviciul militar; sau au fost scutiți oficial. Schimbarea se aplică însă doar bărbaților care sosesc în Uniunea Europeană pentru prima dată. Implicația de reglementare: mai multă verificare, mai puțină „admitere automată” Până acum, refugiații de război din Ucraina au fost admiși în UE în baza Directivei privind protecția temporară, ceea ce a însemnat că cererile nu erau evaluate de la caz la caz. Acest mecanism a făcut obținerea protecției considerabil mai ușoară pentru ucraineni comparativ cu refugiații din alte țări. În viitor, bărbații care fug din Ucraina vor trebui să dovedească îndeplinirea obligațiilor militare prin: un pașaport cu ștampila de ieșire emisă de autoritățile ucrainene; sau un document care confirmă scutirea ori îndeplinirea obligațiilor de serviciu militar. Azilul rămâne posibil, dar cu șanse mai mici Noile reguli nu elimină dreptul de a solicita azil. Totuși, solicitarea de azil înseamnă, potrivit informațiilor citate, perspective „mult mai mici” de a obține protecție și un permis de ședere, comparativ cu protecția temporară. [...]
