Știri
Știri din categoria Externe
Iran condiționează acordul cu SUA de includerea Libanului, iar semnarea unui memorandum de înțelegere este programată pentru vineri, la Geneva, potrivit The Jerusalem Post. Teheranul susține că proiectul de document menționează Libanul de trei ori și cere încetarea războiului „pe toate fronturile”, precum și respectarea suveranității și integrității teritoriale a țării.
Declarațiile au fost făcute luni de purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, care a indicat că Iranul pregătește vizite diplomatice în state din regiune înainte de semnarea acordului, prevăzută pentru 15 iunie 2026, la Geneva (Elveția).
Mesajul Teheranului sugerează că înțelegerea cu SUA nu este tratată ca un aranjament bilateral limitat, ci ca un cadru care ar urma să acopere și dimensiunea regională a conflictului. Baghaei a spus că memorandumului îi este atribuit explicit un obiectiv de „încetare a războiului pe toate fronturile”, cu referire directă la Liban și la necesitatea respectării suveranității acestuia.
Baghaei a precizat că decizia finală privind „modul și mecanismul” de semnare a memorandumului urmează să fie luată „astăzi și mâine”, iar rezultatul va fi anunțat oficial.
Președintele iranian Masoud Pezeshkian a confirmat luni pentru agenția iraniană Tasnim News intenția guvernului de a semna acordul. În declarația citată, el a susținut că rezultatul a fost obținut prin acțiunile autorităților iraniene și a afirmat că, deși „inamicul” ar fi mizat pe destabilizarea țării în timpul războiului, „situația a fost bine gestionată”.
Materialul este prezentat ca „în curs de actualizare”.
Recomandate
Administrația SUA încearcă să redeschidă canalul de negociere cu Iranul pentru a evita o escaladare militară în următoarele săptămâni, printr-o scrisoare trimisă de vicepreședintele JD Vance către secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, Mohsen Rezaei, potrivit Agerpres , care citează Wall Street Journal și AFP. Demersul, descris de Wall Street Journal ca o încercare de a relua discuțiile cu Teheranul, ar urmări identificarea unor „puncte comune” între Washington și Iran, astfel încât președintele Donald Trump să fie convins să nu ordone „un atac scurt și intens” împotriva Iranului „în următoarele săptămâni”, conform aceleiași relatări. Potrivit cotidianului american, scrisoarea nu vizează „un acord de pace”, ci un „eventual cadru de negocieri” și ar fi fost trimisă la cererea lui Trump. Întrebat înainte de plecarea la un miting de campanie în Ohio, președintele republican a negat că inițiativa i-ar aparține, dar a spus că Vance i-a cerut părerea și că el și-a dat acordul. Contextul: alegeri în SUA și pregătiri pentru o posibilă campanie militară Efortul diplomatic este plasat în contextul în care Trump amenință că va relua atacurile de amploare împotriva Iranului după alegerile de la mijlocul mandatului din SUA, programate pe 3 noiembrie. Wall Street Journal mai relatează că Washingtonul ar fi cerut mai multor state din Golf să se pregătească pentru o posibilă „campanie militară scurtă și intensă” după scrutinul din SUA. Conflictul actual: blocadă, presiune maritimă și miza strâmtorii Ormuz Din începutul lunii septembrie, nici SUA, nici Iranul nu ar fi lansat atacuri majore asupra unor ținte terestre, cele două țări fiind angajate în principal într-un conflict maritim, potrivit informațiilor citate de Agerpres. În acest cadru, Washingtonul impune o blocadă a porturilor iraniene, iar Republica Islamică încearcă să controleze strâmtoarea Ormuz , descrisă ca strategică. Mohsen Rezaei, destinatarul scrisorii, are 71 de ani și conduce în prezent, ca secretar, Consiliul Suprem de Securitate Națională al Iranului; anterior a fost comandant al corpului Gardienilor Revoluției Islamice în anii 1980 și 1990. [...]
Kremlinul vrea negocieri Rusia–Ucraina–SUA fără europeni , o poziționare care riscă să reducă influența UE asupra unui posibil aranjament de securitate în regiune, potrivit Agerpres . Moscova transmite că noua rundă de discuții despre războiul din Ucraina, programată pentru noiembrie la Abu Dhabi (Emiratele Arabe Unite) , va fi reluată în format tripartit, fără invitați europeni la masa negocierilor. Consilierul Kremlinului pentru politică internațională, Iuri Ușakov , a declarat la televiziunea publică rusă că părțile au convenit reluarea negocierilor cu participarea Rusiei, Ucrainei și SUA. Întrebat despre europeni, acesta a spus că pot veni „dacă își cumpără bilete”, dar că „nimeni nu intenționează să îi invite la masa negocierilor”. Miza: un format de negocieri care marginalizează UE Mesajul Moscovei vine în contextul în care președintele ucrainean Volodimir Zelenski a susținut constant prezența aliaților europeni în procesul de negociere, cu atât mai mult după tensiunile dintre Kiev și președintele american Donald Trump, menționate în relatare. Ușakov afirmase încă de marți că este prematur să se discute despre desemnarea unui negociator european pentru negocierile privind Ucraina, semnalând că Rusia nu vede un rol formal pentru UE în acest cadru. Context: contacte europene cu Putin și condițiile invocate de Moscova În același timp, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că Europa „nu a prezentat nimic nou” în contactele avute marți cu președintele Vladimir Putin. Tot marți, cu sprijinul lui Zelenski, președintele Finlandei, Alexander Stubb, și prim-ministrul Norvegiei, Jonas Gahr Store, au discutat telefonic cu Putin și l-au îndemnat să declare un armistițiu. Potrivit relatării, liderul de la Kremlin i-a avertizat pe interlocutorii europeni că nu va exista pace în Ucraina până când nu vor fi luate în considerare „interesele naționale” ale Rusiei. Când ar urma să aibă loc întâlnirea de la Abu Dhabi Data exactă a întâlnirii nu a fost anunțată. Ușakov a spus că va fi comunicată „în curând”. Agerpres notează că Moscova a propus a doua săptămână din noiembrie, în timp ce Kievul ar prefera amânarea pentru zilele imediat următoare alegerilor legislative din 3 noiembrie din SUA. [...]
Declarațiile lui Donald Trump despre alegerile din Brazilia riscă să amplifice tensiunile politice și incertitudinea de pe piețe , într-un moment în care moneda locală s-a depreciat puternic după scrutin, potrivit Al Jazeera . Președintele SUA a refuzat să spună dacă este de acord cu rezultatul alegerilor prezidențiale de duminică din Brazilia, dar a descris competiția drept o „rușine” și „o mare jenă pentru poporul Braziliei”. Trump a susținut că „nu a luat partea” nimănui și că i s-a cerut acest lucru de „președintele, președintele actual”, însă a invocat reacția piețelor ca argument: „uitați-vă la piață… piața lor s-a prăbușit”. Piața și moneda, în prim-planul reacției În contextul rezultatului electoral, realul brazilian a scăzut cu 12% față de dolar în tranzacțiile spot, după ce Luiz Inacio Lula da Silva l-a învins pe candidatul de dreapta Flavio Bolsonaro cu peste patru milioane de voturi, conform informațiilor prezentate de publicație. Fuga familiei Bolsonaro și miza rezidenței în SUA Declarațiile lui Trump vin la o zi după ce Flavio Bolsonaro și familia sa au părăsit Brazilia și au ajuns la Miami, Florida. Al Jazeera notează că plecarea ar fi fost facilitată de Trump și administrația sa, iar The New York Times a relatat că oficiali americani au indicat că guvernul SUA ar urma, probabil, să ofere familiei Bolsonaro rezidență permanentă. În Brazilia, Curtea Supremă i-a cerut lui Flavio Bolsonaro să predea pașapoartele obișnuit și diplomatic la scurt timp după alegeri, pentru a preveni plecarea din țară înaintea unei investigații pentru delapidare și spălare de bani. Potrivit relatării, acesta ar fi ieșit din Brazilia pe timp de noapte, pe cale terestră către Argentina, apoi cu un avion privat către Ecuador și ulterior către Miami. După sosire, Flavio Bolsonaro a transmis că este „adevăratul președinte ales al Braziliei” și a descris acuzațiile drept o „vânătoare de vrăjitoare” motivată politic, fără să prezinte dovezi. Ce urmează: extrădarea rămâne incertă Deși Brazilia și SUA au un tratat de extrădare de mai multe decenii, nu este clar dacă Washington ar accepta o eventuală solicitare și nici dacă autoritățile braziliene îl vor inculpa pe Flavio Bolsonaro și vor cere formal extrădarea. În plus, Curtea Supremă a Braziliei a respins zvonurile potrivit cărora ar fi fost emis un mandat de percheziție pentru locuința sa. Între timp, propriul Partid Liberal al lui Bolsonaro a anunțat că acceptă rezultatul alegerilor, un detaliu care contrastează cu mesajele de contestare lansate de fostul senator din SUA. [...]
Rusia ar fi importat proteze de circa 158,6 milioane de dolari (aprox. 713,7 milioane lei) în S1 2026, inclusiv din state NATO , o evoluție care indică atât dimensiunea costurilor umane ale războiului, cât și persistența unor fluxuri comerciale sensibile cu produse medicale din Occident, potrivit Adevărul . Datele prezentate în articol, atribuite publicației britanice The Sun, arată că Rusia ar fi importat proteze și articulații artificiale în valoare de aproximativ 87,9 milioane de dolari (aprox. 395,6 milioane lei) din Germania în primele șase luni ale anului 2026. Alte livrări ar fi venit din Țările de Jos, în valoare de 38,7 milioane de dolari (aprox. 174,2 milioane lei), și din Belgia, de aproximativ 28 de milioane de dolari (aprox. 126,0 milioane lei), toate țări membre NATO. Importuri în creștere și dependență de produse occidentale Potrivit informațiilor citate, valoarea importurilor din Germania ar fi de cinci ori mai mare decât înainte de invazia pe scară largă a Ucrainei , declanșată de Rusia în februarie 2022. Articolul mai menționează că Rusia ar cumpăra produse protetice și din afara Uniunii Europene, inclusiv din țări asiatice. În Ucraina, aceste date au atras atenția, iar oficialii ucraineni au pus sub semnul întrebării faptul că Rusia continuă să achiziționeze produse medicale din state occidentale în timp ce poartă un război împotriva Ucrainei, susținută de aceleași state. Dimensiunea economică: ce ar fi putut finanța sumele invocate Autoritățile ucrainene susțin, conform estimărilor citate de The Sun, că banii cheltuiți de Rusia pentru proteze reprezintă doar o mică parte din costurile totale ale invaziei, dar folosesc comparații pentru a ilustra ordinul de mărime al cheltuielilor. Printre exemplele invocate: construirea a aproximativ 1.000 de școli și 200 de spitale; majorarea pensiilor și extinderea sprijinului pentru familii; construirea a aproximativ 10.000 de kilometri de autostradă. Informațiile sunt prezentate ca estimări și nu sunt însoțite, în textul citat, de o metodologie detaliată de calcul. [...]
UE cere aliaților să înăsprească presiunea asupra Rusiei după atacul asupra gării din Dnipro, un mesaj care mută discuția de la condamnări la pași concreți de responsabilizare internațională, potrivit news . Atacul a provocat cel puțin 14 morți pe peronul gării din orașul ucrainean. Șefa diplomației UE, Kaja Kallas , a calificat lovitura drept „o nouă agresiune brutală împotriva civililor ucraineni” și a susținut că aceasta arată că „Moscova nu este interesată de pace”. Ea a cerut ca Rusia „să fie trasă la răspundere” și a anunțat că va ridica subiectul în discuțiile de la summitul UE–Canada de la Montreal și la reuniunea miniștrilor de externe ai G20 de la Atlanta. Miza: mecanisme de răspundere și presiune diplomatică Kallas a spus că va face apel la parteneri să consolideze sprijinul pentru Ucraina și să promoveze mecanismele de tragere la răspundere. În acest context, ea a menționat: viitorul tribunal special pentru Ucraina , care ar urma să judece invazia rusă; Comisia Internațională pentru Reclamații, mecanism creat în 2023 de Consiliul Europei pentru înregistrarea cererilor de despăgubiri. Summitul UE–Canada de la Montreal se desfășoară până vineri, iar reuniunea G20 este programată vineri și sâmbătă la Atlanta, precizează aceeași sursă. Contextul atacurilor și mesajul Consiliului European Pe lângă atacul din Dnipro, lovituri rusești au ucis joi civili și în Cernihov, Kremenciuk și în regiunea Zaporojie, potrivit informațiilor citate. Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a condamnat la rândul său „încă o serie de atacuri rusești crude și devastatoare” și a afirmat că UE va continua să intensifice presiunea asupra Rusiei și să sprijine Ucraina „până la obținerea unei păci juste și durabile”, cerând partenerilor internaționali să procedeze similar. [...]
Marea Britanie alocă încă 10 miliarde lire pentru Ucraina, combinând împrumuturi și garanții pentru a susține economia și apărarea pe timp de iarnă , potrivit Kyiv Post . Pachetul, evaluat la 10 miliarde lire (13,3 miliarde dolari, aprox. 61 miliarde lei), este prezentat drept cel mai mare sprijin financiar unic acordat de Regatul Unit Ucrainei. Măsura a fost publicată pe site-ul Trezoreriei britanice miercuri, 28 octombrie, iar președintele Volodîmîr Zelenski a fost informat în aceeași dimineață de liderii britanici, înainte ca includerea pachetului să fie anunțată în buget în cursul zilei. Cum este structurat pachetul și ce problemă vizează Conform informațiilor citate, pachetul combină instrumente financiare și fonduri cu destinație militară, cu accent pe perioada de iarnă și pe protecția infrastructurii critice: un sistem de împrumuturi și garanții de finanțare a exporturilor (export finance guarantees), menite să susțină stabilitatea economică și funcționarea serviciilor publice esențiale; 500 milioane lire (665 milioane dolari, aprox. 3,1 miliarde lei) în finanțare militară urgentă pentru apărare antiaeriană în sezonul rece. Publicația notează că pachetul este justificat de atacurile rusești asupra infrastructurii naționale critice și de nevoia de a menține economia și serviciile publice funcționale pe parcursul iernii. Legătura cu angajamentele anterioare ale Londrei Noua alocare vine peste angajamentul existent de 3 miliarde lire pe an (4 miliarde dolari, aprox. 18,4 miliarde lei) în ajutor militar, promis de fostul premier Keir Starmer și descris ca fiind asigurat „până în 2030/31” și „atât timp cât va fi necesar”. În declarațiile citate de Kyiv Post , premierul Andy Burnham a încadrat decizia în logica sprijinului pe termen lung: „Când am spus că vom intensifica sprijinul pentru Ucraina, am vorbit serios. Acesta este cel mai mare pachet de finanțare pentru Ucraina din partea Regatului Unit și nu ar trebui să lase pe nimeni cu vreo îndoială privind sprijinul nostru neclintit, atât timp cât va fi nevoie.” Ministrul de finanțe John Healey a spus, la rândul său, că pachetul va ajuta Ucraina să își apere populația și statul. Dimensiunea totală a sprijinului britanic, potrivit Trezoreriei Trezoreria britanică a indicat că, odată cu acest anunț, angajamentele totale ale Regatului Unit pentru Ucraina ajung la 35 miliarde lire (46 miliarde dolari, aprox. 212 miliarde lei), defalcate astfel: 16 miliarde lire (21 miliarde dolari, aprox. 97 miliarde lei) – sprijin militar; până la 12,6 miliarde lire (16,75 miliarde dolari, aprox. 77 miliarde lei) – sprijin non-militar; 6,5 miliarde lire (8,6 miliarde dolari, aprox. 40 miliarde lei) – sprijin prin finanțare a exporturilor. Pentru Ucraina, miza imediată este capacitatea de a finanța servicii publice și de a întări apărarea antiaeriană într-o perioadă în care atacurile asupra infrastructurii energetice tind să se intensifice iarna; pentru Europa, Londra își leagă explicit decizia de „securitatea colectivă”, conform formulării citate în material. [...]
