Știri
Știri din categoria Externe
Volodimir Zelenski încearcă să deblocheze negocierile propunând o întâlnire cu Vladimir Putin în SUA, mizând pe un format care, în evaluarea sa, ar fi mai greu de refuzat de către liderul rus, potrivit Agerpres.
Propunerea a fost discutată într-o convorbire telefonică pe care Zelenski a avut-o duminică cu președintele american Donald Trump, a spus liderul ucrainean într-o alocuțiune video publicată pe X. Zelenski a indicat că a vorbit cu Trump despre „posibilitatea de a organiza o astfel de întâlnire în Statele Unite”, într-un format care „lui Putin i-ar fi mult mai greu să-l refuze”.
„Vom vedea ce va rezulta din aceasta.”
Zelenski a mai propus o întâlnire față în față cu Putin, însă Kremlinul ia în considerare o astfel de întrevedere doar la Moscova, opțiune pe care președintele ucrainean spune că nu o poate accepta.
În acest context, mutarea discuției pe teren neutru – în SUA – este prezentată de Zelenski ca o cale de a depăși blocajul legat de locație, fără a face concesia politică implicată de o deplasare la Moscova.
Zelenski nu a oferit detalii despre un calendar sau despre un răspuns din partea Moscovei. Informația disponibilă se limitează la faptul că propunerea a fost avansată și discutată cu Trump, iar rezultatul rămâne incert.
Recomandate
Redeschiderea Strâmtorii Ormuz devine miza economică imediată după ce SUA și Iranul au semnat un memorandum de înțelegere pentru încheierea conflictului, iar traficul maritim ar urma să fie reluat treptat, potrivit HotNews . Donald Trump a spus că vineri va avea loc o ceremonie oficială de semnare la Geneva și că strâmtoarea va fi „complet deschisă”. Președintele SUA a declarat, înaintea reuniunii G7, că acordul este „semnat în întregime” și că textul memorandumului ar urma să fie făcut public la scurt timp după semnarea oficială. Trump a precizat că nu știe dacă va participa la ceremonia de vineri, dar că vicepreședintele JD Vance va fi prezent. JD Vance a afirmat că documentul a fost semnat digital duminică și că, „deocamdată”, nu au fost eliberate fonduri pentru Iran. În privința sancțiunilor, Trump a condiționat orice ridicare de „comportamentul” Teheranului. Ce se schimbă pentru transportul maritim și energie Un oficial american, citat de Reuters, a spus că redeschiderea Strâmtorii Ormuz ar contribui la soluționarea crizei energetice globale provocate de război, care a lovit economia globală. Acesta a anticipat o creștere „semnificativă” a traficului, deja începută, dar a avertizat că revenirea la normal nu va fi rapidă. Potrivit aceluiași oficial, strâmtoarea va fi deschisă fără taxe timp de 60 de zile, conform acordului dintre SUA și Iran. Ce nu este încă limpede: termenii și condițiile politice Termenii memorandumului nu sunt cunoscuți în întregime și nu au fost publicați. Un oficial american a declarat pentru Reuters că se așteaptă ca aceștia să fie făcuți publici în următoarele 24–48 de ore, însă Trump a indicat că publicarea ar putea avea loc după vineri. Deși Trump a spus că navele au început deja să traverseze strâmtoarea, armata americană le-a transmis transportatorilor că nu a ridicat încă blocada asupra porturilor iraniene, ceea ce sugerează că reluarea fluxurilor ar putea rămâne graduală și dependentă de măsuri operaționale. Armistițiu de 60 de zile și dosarele rămase deschise Conform declarațiilor ambelor părți, acordul ar urma să prelungească armistițiul pe o perioadă de negociere de 60 de zile, în care negociatorii ar urma să decidă asupra unor chestiuni controversate, inclusiv viitorul programului nuclear al Iranului. Vance a spus că acordul ar putea permite, în cele din urmă, accesul Iranului la un fond de reconstrucție de până la 300 de miliarde de dolari, cu condiția renunțării la material nuclear, fond care ar urma să fie finanțat de vecinii arabi din Golf. Riscul major: condiționarea de evoluțiile din Liban Soarta imediată a pactului ar putea depinde de Liban, unde Israelul luptă cu Hezbollah. Iranul a susținut că acordul preliminar impune încetarea ostilităților pe toate fronturile, inclusiv în Liban, în timp ce Israelul a transmis că își rezervă dreptul de a acționa împotriva amenințărilor Hezbollah. Surse din domeniul securității au spus că luptele din sudul Libanului s-au atenuat, dar nu au încetat complet. În acest context, un oficial israelian a descris acordul, în discuții private cu Reuters, drept „oribil pentru Israel”, iar ministrul apărării, Israel Katz, a declarat că Israelul va rămâne „pe termen nelimitat” în zonele ocupate din sudul Libanului. [...]
Un acord anunțat între SUA și Iran ar putea debloca Strâmtoarea Ormuz și reduce presiunea pe piața petrolului , însă conținutul înțelegerii rămâne neclar, potrivit HotNews , care citează informații publicate de BBC. Prim-ministrul Pakistanului, Shehbaz Sharif, a declarat că s-a ajuns la un „acord de pace” între SUA și Iran, care ar urma să pună capăt „operațiunilor militare pe toate fronturile, inclusiv în Liban”, conform BBC . Acordul ar urma să fie semnat oficial vineri, în Elveția, însă detaliile despre ce include – sau ce exclude – sunt încă în curs de publicare. În acest context, Donald Trump a afirmat că „petrolul va curge” după semnarea acordului, deși, la acest moment, nu există suficiente informații publice pentru a evalua concret ce se schimbă în teren și în ce calendar. De ce contează: Strâmtoarea Ormuz, rută-cheie pentru petrol și gaze Războiul ar fi început pe 28 februarie, după atacuri americane și israeliene în Iran, ceea ce a determinat Iranul să atace Israelul și state aliate cu SUA din Golf și să închidă „efectiv” Strâmtoarea Ormuz, descrisă drept o rută-cheie pentru transportul petrolului și gazelor. Un analist citat de BBC notează că orice evoluție care duce la eliberarea Strâmtorii Ormuz ar fi „binevenită” pentru industria maritimă globală și economia mondială, dar și pentru Iran. În același timp, aceeași analiză susține că pagubele economice pentru Iran, ca urmare a blocadei navale asupra porturilor din Golf, au fost „uriașe”, chiar dacă Teheranul ar fi încercat să minimizeze public efectele. Ce rămâne neclar: efectul în Liban și componenta nucleară Ministrul adjunct de externe al Iranului a confirmat la televiziunea de stat că a fost finalizat un acord, iar comandamentul militar superior al țării l-a prezentat ca pe o victorie pentru Teheran. Totuși, nu este clar dacă înțelegerea va aduce un răgaz Libanului, în condițiile în care „două armistiții anterioare nu au produs efecte”. Pe termen mai lung, testul major invocat în analiză este dacă acordul reduce, așa cum susține președintele SUA, riscul ca Iranul să dezvolte o armă nucleară. În oglindă, este menționată și temerea că membri ai liniei dure din Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) ar putea încerca să accelereze în secret obținerea unei bombe, ca măsură de descurajare față de un nou atac. [...]
Rusia neagă că a lovit Lavra din Kiev și pune pagubele pe seama unei rachete Patriot „expirate” , deși la fața locului au fost raportate resturi de drone Shahed, potrivit Kyiv Post . Episodul are miză de reglementare și politică externă: acuzațiile privind „muniție expirată” încearcă să mute responsabilitatea asupra sprijinului militar occidental și să submineze credibilitatea sistemelor de apărare aeriană furnizate Ucrainei. Ministerul rus al Apărării a susținut că complexul Kyiv-Pechersk Lavra, sit protejat de UNESCO, ar fi fost lovit nu de arme rusești, ci de o rachetă interceptoare din sistemul american Patriot, care ar fi „funcționat defectuos” în timpul atacului. În aceeași declarație, Moscova a afirmat că una dintre cauzele defecțiunii ar fi faptul că țările occidentale ar fi livrat Ucrainei rachete „expirate”. Această versiune a fost contrazisă de relatări de la fața locului. The Guardian, citat de Kyiv Post , a scris că în dimineața de luni, în afara complexului, ofițeri ai securității de stat se aflau lângă rămășițele a două drone Shahed, ceea ce ar contrazice explicația Rusiei. Contextul atacului și semnificația țintei Kyiv Post notează că incendiul de la complexul monahal a izbucnit în timpul unui atac aerian de amploare asupra Kievului, care ar fi implicat 70 de rachete și 611 drone. Kyiv Pechersk Lavra datează din secolul al XI-lea și este considerat unul dintre cele mai sacre locuri religioase din Ucraina; situl recunoscut de UNESCO este deținut de statul ucrainean ca rezervație națională și este, în mare parte, deschis publicului. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha , a calificat loviturile drept atacuri deliberate asupra patrimoniului cultural comun al umanității și a cerut folosirea mecanismelor internaționale de tragere la răspundere, inclusiv proceduri UNESCO. Reacția Kievului: presiune pe G7 pentru apărare aeriană Președintele Volodîmîr Zelenski a cerut un răspuns „decisiv și semnificativ” din partea liderilor G7 și a solicitat intensificarea presiunii asupra Moscovei, precum și consolidarea apărării aeriene a Ucrainei. În mesajul citat de Kyiv Post, Zelenski a spus că amploarea atacului ar arăta intenția Rusiei de a continua războiul și a cerut sisteme suplimentare de apărare aeriană. [...]
Liderii G7 discută noi măsuri de presiune asupra Rusiei , după atacul rusesc în urma căruia Mănăstirea Pechersk din Kiev a luat foc, un sit inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO, potrivit Mediafax . Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a spus că tema va fi pe agenda summitului G7 din Franța , în contextul intensificării bombardamentelor asupra Ucrainei, care au produs noi victime în rândul civililor. Informațiile despre pagubele suferite de mănăstire sunt atribuite de publicație European Pravda. Într-un mesaj publicat pe X, von der Leyen a indicat că liderii G7 vor discuta „următoarele măsuri” pentru a crește presiunea asupra Rusiei, cu obiectivul de a-l aduce pe Vladimir Putin la negocieri și de a opri războiul. Ce se discută la G7 și de ce contează Miza imediată este o posibilă înăsprire a presiunilor internaționale asupra Rusiei, într-un moment în care atacurile asupra Ucrainei continuă, iar liderii occidentali caută pârghii suplimentare pentru a influența cursul conflictului. Von der Leyen a mai afirmat că Europa și poporul ucrainean își doresc pacea, în timp ce Rusia ar fi demonstrat „încă o dată” că este interesată de violență și distrugere. Context: contactele cu SUA, pe fondul discuțiilor despre negocieri Președintele ucrainean Volodimir Zelenski așteaptă un răspuns din partea țărilor G7 la ultimele atacuri rusești asupra orașelor ucrainene. Separat, Bloomberg relatează că liderii europeni intenționează să discute cu președintele american Donald Trump, în cadrul summitului, pentru a-l sprijini în planul de reluare a negocierilor între Ucraina și Rusia, cu participarea Europei. Potrivit aceleiași surse, Zelenski a avut o convorbire telefonică cu Trump înaintea reuniunii, iar cei doi au convenit să discute la summit idei suplimentare pentru a apropia o soluție de pace. [...]
Economia Rusiei intră într-o zonă de risc sistemic pe fondul escaladării cheltuielilor militare , iar presiunea internă asupra Kremlinului crește, inclusiv dinspre instituții-cheie precum banca centrală, potrivit unei analize sintetizate de Adevărul . În acest tablou, vulnerabilitatea militară din Ucraina este dublată de tensiuni economice și sociale care pot influența deciziile lui Vladimir Putin, descris ca tot mai imprevizibil. Pe front, Ucraina ar fi împins forțele ruse în defensivă cu drone și rachete dezvoltate la Kiev, iar pierderile Moscovei sunt estimate la „zeci de mii lunar”. Ofensiva rusă ar stagna pe mai multe direcții și ar fi fost respinsă în anumite sectoare, în timp ce loviturile ucrainene pe teritoriul Rusiei amplifică impactul războiului asupra populației și „alimentează tensiuni economice și sociale”. În paralel, războiul – prezentat inițial drept o „operațiune militară specială” – a depășit deja durata Primului Război Mondial, fără un rezultat decisiv, potrivit The Guardian, citat în material. Cheltuieli militare în creștere și presiune pe venituri Materialul indică o deteriorare a indicatorilor economici, pe fondul costurilor războiului și al loviturilor asupra infrastructurii energetice. Sunt menționate inflația ridicată și scăderea veniturilor din exporturi după atacuri ucrainene asupra rafinăriilor și terminalelor petroliere, care ar fi dus volumele de procesare a petrolului la cel mai mic nivel din ultimii 16 ani. În același timp, cheltuielile militare au urcat puternic. Potrivit economistului Janis Kluge de la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate (SWP), bugetul militar al Rusiei a crescut cu peste 30% față de anul trecut și ar absorbi 46% din totalul cheltuielilor bugetare – „aproape fiecare al doilea rublă” din bugetul federal, conform textului. Semnale de fisură internă: critici politice și avertismente despre costul economic Pe plan intern, Adevărul notează o creștere a criticilor publice la adresa lui Putin, pe fondul prelungirii războiului. O analiză The Telegraph, citată în articol, menționează luări de poziție ale unor deputați ruși care cer oprirea ostilităților și invocă riscuri economice și sociale. Deputatul Viaceslav Marhaev este citat cu un avertisment privind apropierea de „o criză socială majoră” și riscul de „proteste în masă și haos” dacă situația nu se schimbă. Tot în material apare poziția deputatului Renat Suleimanov, care ar fi avertizat că prelungirea războiului va deveni „o povară mult prea grea pentru economia rusă”. În plus, Centrul Atotrus pentru Studiul Opiniei Publice (VTsIOM) ar lua în calcul suspendarea publicării datelor privind încrederea în Putin, după ce indicatorul ar fi coborât la 29,5% (procentul celor care l-au numit spontan pe Putin printre politicienii în care au încredere), cel mai scăzut nivel de la începutul invaziei, potrivit articolului. Miza operațională: banca centrală și riscul unui „șoc sistemic” Un punct sensibil este rolul guvernatoarei Băncii Centrale a Rusiei, Elvira Nabiullina, absentă de la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, pe fondul unor speculații. Conform unor surse independente citate de The Telegraph, Nabiullina i-ar fi condiționat rămânerea în funcție de evitarea unei escaladări care ar implica închiderea granițelor și declararea legii marțiale. Articolul susține că o eventuală demisie a acesteia ar produce „un șoc sistemic major” pentru Moscova. În același timp, Putin ar fi semnat un decret pentru suplimentarea efectivelor armatei cu încă 10.000 de soldați, a doua decizie de acest tip în patru luni, potrivit materialului. De ce contează Din perspectiva economică, combinația dintre scăderea veniturilor din energie, inflație și alocarea unei părți foarte mari din buget către apărare crește riscul de instabilitate internă și reduce spațiul de manevră al autorităților. În acest context, analiza citată de Adevărul pune accent pe tensiunea dintre slăbirea capacității militare a Rusiei și riscul ca un lider izolat, confruntat cu perspectiva eșecului, să aleagă escaladarea în locul compromisului. Pentru context regional, materialul trimite și la un alt articol despre exerciții NATO în zona Coridorului Suwalki : Adevărul . [...]
Experții intervievați pun sub semnul întrebării scenariul în care SUA ar debloca 12 miliarde de dolari (aprox. 55,2 miliarde lei) către Iran înainte de negocieri , iar miza reală ar fi momentul și condiționalitățile oricărei relaxări financiare, care ar putea funcționa ca „linie de salvare” pentru Teheran, potrivit The Jerusalem Post . Afirmația privind deblocarea banilor a fost publicată de Mehr News Agency, un canal semi-oficial apropiat regimului, care susține că Washingtonul ar fi acceptat eliberarea a 12 miliarde de dolari din active înghețate, plus încă 12 miliarde de dolari (încă aprox. 55,2 miliarde lei) pe parcursul a 60 de zile de negocieri, invocând un presupus memorandum de înțelegere în 14 puncte. Casa Albă nu a confirmat public „termenii” despre care se discută. De ce contează: calendarul deblocării poate schimba raportul de forțe Shany Mor, cercetător la Britain Israel Communications and Research Centre (BICOM), spune că Teheranul are un tipar de a publica o „listă de dorințe” prezentată ca termeni deja agreați, profitând de discreția Washingtonului asupra condițiilor unui posibil acord. În evaluarea sa, singurele concesii plauzibile din partea SUA ar fi cele care pot fi retrase rapid dacă Iranul nu își respectă angajamentele sau nu negociază „cu bună-credință”. Mor avertizează că diferența majoră este între: o deblocare la început, înainte de un acord nuclear, ceea ce ar fi „mult mai grav”; o deblocare parțială, condiționată de atingerea unor înțelegeri în 60 de zile. În plus, el apreciază că SUA nu ar fi fost supuse unei presiuni suficiente pentru a accepta termenii vehiculați de presa iraniană, chiar dacă perturbările din Strâmtoarea Hormuz au alimentat inflația, iar Iranul a produs unele pagube costisitoare intereselor și facilităților americane din regiune. Dincolo de faptul că Washingtonul nu ar dori un război lung, „nu se află într-un mare dezavantaj”, potrivit analizei sale. Context: lovitura Israelului la Beirut și semnalele că negocierile au fost puse în tensiune Alexander Grinberg, expert pe Iran la Jerusalem Institute of Strategy and Security (JISS), spune că acordă puțină greutate raportării iraniene, dar este mai dispus să ia în calcul ideea că SUA ar fi putut accepta termeni mai favorabili pentru Iran după lovitura Israelului de duminică asupra Beirutului. Atacul a vizat un centru de comandă Hezbollah, după ce gruparea susținută de Iran a lansat mai multe atacuri aeriene. Declarații făcute duminică atât de președintele SUA Donald Trump, cât și de președintele parlamentului iranian Mohammad Bagher Ghalibaf ar fi sugerat că lovitura a amenințat negocierile. În același context, oficiali iranieni au declarat pentru The New York Times că regimul nu a atacat Israelul ca răspuns aparent la acțiunea militară israeliană, după o intervenție diplomatică a lui Trump. Riscul operațional: bani pentru „reînarmare” și rețele de proxy Mor avertizează că, dacă un acord „nu este foarte bun”, iar Iranul primește relaxare de sancțiuni și deblocări de active, atunci i se oferă „o mare șansă să se reînarmeze, să se reconstruiască și să continue investiția în rețelele de proxy”. Din perspectiva Golfului, analistul politic bahrainez Ahmed Alkhuzaie (Khuzaie Associates LLC) spune că o „injecție financiară” ar aduce Teheranului un respiro pe termen scurt, însă fără mecanisme stricte de supraveghere crește probabilitatea ca resursele să fie direcționate către operațiuni de influență regională și către rețele de miliții și proxy din Irak, Siria, Liban și Yemen. El mai susține că Acordul de la Islamabad s-ar baza pe amânări, nu pe rezolvări, menținând riscul ca Iranul să treacă pragul nuclear și alimentând perspectiva unei curse regionale a înarmării. Efect economic intern: „boost” pe termen scurt, fără rezolvare structurală Menahem Merhavi, de la Harry S. Truman Institute (Universitatea Ebraică din Ierusalim), afirmă că, chiar dacă termenii ar avantaja Teheranul, un astfel de „boost” ar ajuta doar pe termen scurt. În opinia sa, modul în care regimul gestionează economia face improbabilă o ameliorare durabilă, iar Iranul are probleme interne prea mari pentru a-și cumpăra legitimitatea. „Văd mai multă frustrare înainte. Nu vor avea pe cine să dea vina pentru condițiile grave ale economiei.” În lipsa confirmării publice din partea Casei Albe, concluzia comună a experților citați este că discuția relevantă nu este doar „dacă” se deblochează bani, ci „când” și în ce condiții — pentru că o deblocare timpurie ar putea schimba rapid capacitatea Iranului de a-și finanța agenda regională și de a-și consolida poziția înaintea negocierilor. [...]
