Știri
Știri din categoria Externe
Reluarea negocierilor Israel–Liban pe 14–15 mai vine cu o condiție-cheie impusă de Washington: dezarmarea completă a Hezbollah, potrivit The Jerusalem Post, care citează un anunț al Departamentului de Stat al SUA. Discuțiile, descrise drept două zile „intensive”, vor fi facilitate de americani și urmăresc conturarea unui „acord cuprinzător de pace și securitate”.
Departamentul de Stat precizează că agenda include delimitarea frontierelor, „căi concrete” pentru ajutor umanitar și reconstrucție, precum și „restabilirea deplină a suveranității libaneze pe întreg teritoriul”. În același comunicat, SUA leagă explicit orice „pace cuprinzătoare” de „restabilirea completă a autorității statului libanez” și de „dezarmarea completă a Hezbollah”.
Conform comunicatului Departamentului de Stat, discuțiile ar urma să vizeze:
În aceeași zi, premierul libanez Nawaf Salam a declarat, într-un interviu pentru Al Jazeera, preluat de Lebanese Broadcasting Corporation International (LBCI), că guvernul este „angajat” ca armele să fie „doar în mâinile statului”, în linie cu deciziile autorităților libaneze.
Tot potrivit LBCI, Salam a spus că negocierile ar putea pune capăt conflictului și că Libanul ar urma să propună: încetarea loviturilor israeliene în regiune, eliberarea prizonierilor și o retragere etapizată din sudul Libanului. El a mai afirmat că Beirutul nu se îndreaptă spre normalizare, ci spre pace cu Israel.
Secretarul de stat american Marco Rubio a insistat public asupra dezarmării Hezbollah, indicând că Washingtonul vrea relații puternice între Israel și „guvernul legitim” al Libanului, dar că obstacolul este Hezbollah.
„Vrem ca relațiile dintre Israel și Liban, guvernul său legitim, să fie foarte puternice. Impedimentul pentru asta este Hezbollah.”
Rubio a mai spus că SUA urmăresc să întărească guvernul libanez pentru a gestiona amenințarea Hezbollah și a cerut altor țări să ajute la echiparea autorităților și la tăierea finanțării grupării.
Formularea Departamentului de Stat ridică miza negocierilor dincolo de teme tehnice (frontiere, reconstrucție) și le ancorează într-o condiție politică și de securitate dificilă: dezarmarea Hezbollah și extinderea controlului statului libanez. În practică, această condiționare poate influența atât ritmul discuțiilor, cât și șansele unui acord, în funcție de capacitatea Beirutului de a livra pe componenta de control intern al armelor.
Recomandate
Refuzul unor aliați NATO de a permite folosirea bazelor pentru operațiuni SUA împotriva Iranului riscă să redeschidă discuția despre utilitatea aranjamentelor militare din Europa , iar președintele Donald Trump „încă nu a luat” o decizie privind un răspuns, potrivit declarațiilor secretarului de stat Marco Rubio , citate de Economica . Rubio a spus că, dacă unul dintre motivele principale pentru care SUA fac parte din NATO este posibilitatea de a desfășura forțe în Europa care să poată fi „proiectate” către alte situații de urgență, iar acest lucru nu mai este valabil pentru unii membri, atunci „aceasta reprezintă o problemă și trebuie examinată”. Ce a spus Rubio despre opțiunile lui Trump Secretarul de stat a precizat că Trump „nu a luat încă astfel de decizii”, fără să detalieze ce măsuri ar putea fi luate față de statele care au refuzat accesul la baze. În același context, Rubio s-a declarat „susținător puternic al NATO”, dar a indicat că unele state europene – dând ca exemplu Spania – au refuzat utilizarea bazelor „pentru o urgență foarte serioasă”, ceea ce, în evaluarea sa, „a creat unele pericole nenecesare” pentru SUA, implicate în ofensiva împotriva Iranului. Italia: fără discuții despre retragerea trupelor americane Potrivit ANSA, după întâlnirile cu premierul italian Giorgia Meloni și cu ministrul de externe Antonio Tajani, Rubio a afirmat că nu a discutat despre o retragere a trupelor americane din Italia. Săptămâna trecută, șefa guvernului de la Roma a declarat că nu este de acord cu amenințările lui Trump de a retrage trupe din state NATO precum Italia, Germania și Spania. [...]
Marco Rubio avertizează că limitarea accesului SUA la baze din Europa poate schimba calculele privind prezența militară americană în NATO , potrivit Digi24 . Mesajul vizează direct aliații care refuză folosirea facilităților militare pentru operațiuni externe, ceea ce, în viziunea Washingtonului, afectează capacitatea logistică și de reacție a alianței. Declarațiile au fost făcute pe fondul întrebărilor despre relația administrației Trump cu NATO și despre posibilitatea reducerii prezenței militare americane în Europa. Rubio a spus că o decizie de retragere a trupelor aparține exclusiv președintelui SUA, dar a insistat că bazele din Europa sunt un avantaj strategic major pentru Statele Unite în cadrul alianței. De ce contează: accesul la baze, condiție pentru „proiectarea de putere” Rubio a explicat că una dintre mizele apartenenței SUA la NATO este posibilitatea de a avea forțe și baze în Europa care oferă „capacitatea logistică” de a interveni rapid în situații de urgență. În acest context, el a invocat un episod recent în care unele state europene ar fi refuzat accesul SUA la facilități militare. În exemplul dat, Rubio a menționat Spania , susținând că refuzul a „împiedicat misiunea” într-o „situație foarte importantă” — „nu grav”, dar cu „un cost” și cu „pericole inutile” create. Avertismentul politic: „este o problemă și trebuie analizată” În cea mai tranșantă parte a intervenției, șeful diplomației americane a pus sub semnul întrebării eficiența aranjamentului actual dacă unii membri NATO limitează accesul militar american la baze: „Dacă unul dintre principalele motive pentru care SUA se află în NATO este posibilitatea de a avea forțe desfășurate în Europa pe care să le putem proiecta în alte situații de criză, iar acum acest lucru nu mai este posibil, cel puțin când vine vorba de unii membri NATO, atunci aceasta este o problemă și trebuie analizată.” Rubio a precizat totuși că, la acest moment, nu există un anunț oficial privind o retragere suplimentară a trupelor americane din Europa. Context: Germania și redistribuirea „povarei” în NATO Oficialul american a mai spus că reducerea parțială a contingentului american din Germania reprezintă „mai puțin de 14% din prezența noastră totală de trupe de acolo” și face parte dintr-un plan „prestabilit” de redistribuire a unei părți din povara militară în interiorul NATO. [...]
Atacurile și contraatacurile din Golf cresc riscul de perturbare a rutelor petroliere , după ce SUA au lovit două petroliere iraniene sub pavilion iranian, iar Emiratele Arabe Unite au anunțat interceptarea unor rachete și drone lansate din Iran, potrivit The Jerusalem Post . Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a transmis vineri că forțele americane au „dezactivat” două petroliere – M/T Sea Star III și M/T Sevda – care ar fi încercat să încalce blocada americană, prin lovituri cu muniții de precizie în coșurile de fum. Navele încercau să intre într-un port iranian din Golful Oman, iar după atac „nu mai tranzitează către Iran”, conform CENTCOM. Publicația notează că petrolierele erau goale. EAU: interceptări și răniți după lansări din Iran Ministerul Apărării din Emiratele Arabe Unite a anunțat, într-o postare pe X, că apărarea antiaeriană a angajat două rachete balistice și trei drone lansate din Iran, joi. Trei persoane au fost rănite moderat, iar numărul total al răniților în EAU de la începutul „atacurilor iraniene flagrante” a ajuns la 230, potrivit aceluiași comunicat. Mesaje politice: Araghchi contestă evaluarea SUA, Rubio cere răspuns la propunerea de încheiere a războiului Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a reacționat pe X la o analiză publicată din zona de informații a SUA, care ar fi susținut că, după război, capacitatea inventarului de rachete a Iranului este la 75% față de nivelul de dinainte de conflict. Araghchi a respins cifra și a acuzat Washingtonul că preferă escaladarea militară în locul unei soluții diplomatice. „De fiecare dată când o soluție diplomatică este pe masă, SUA optează pentru o aventură militară nesăbuită.” De partea americană, secretarul de stat Marco Rubio a declarat vineri, la Roma, că SUA ar trebui să primească în aceeași zi un răspuns din partea Iranului la propunerea de a pune capăt războiului și că speră într-un răspuns care să permită intrarea într-un proces serios de negociere. Rubio a mai spus că loviturile americane de joi noapte asupra unor facilități militare iraniene au fost „separate și distincte” de „Operation Epic Fury”, despre care a afirmat că fusese declarată încheiată, descriind incidentul de joi drept un răspuns defensiv pentru protecția SUA. De ce contează: presiune suplimentară pe securitatea transportului în zonă Succesiunea de acțiuni militare – inclusiv intervenția asupra navelor care ar fi încercat să ajungă în Iran și atacurile cu rachete și drone asupra EAU – menține tensiunea într-o zonă critică pentru transportul energetic. În același context, Rubio a avertizat că acceptarea controlului Iranului asupra Strâmtorii Hormuz ar putea crea un precedent global și a cerut sprijin internațional pentru o rezoluție a SUA la ONU privind această cale navigabilă. Reuters a contribuit la acest material, potrivit sursei. [...]
Rusia condiționează reluarea negocierilor trilaterale de retragerea Ucrainei din părți ale Donbasului , o poziție care menține blocajul diplomatic și reduce șansele unei dezescaladări pe termen scurt, potrivit Kyiv Post . Moscova a transmis că noi discuții în format SUA–Ucraina–Rusia sunt „puțin probabile” dacă Kievul nu își retrage trupele din zone ale regiunii Donbas aflate sub control ucrainean. Declarația îi este atribuită consilierului prezidențial rus Iuri Ușakov , care, citat de The Moscow Times, a spus că, în condițiile actuale, continuarea acestui format ar fi „neavenită”. Ușakov a susținut că un astfel de pas ar duce, în viziunea Moscovei, la suspendarea ostilităților și ar deschide perspectiva unor discuții „serioase” pentru o înțelegere pe termen lung. Kievul respinge condiția și vede o tactică pentru noi operațiuni De partea ucraineană, Andrii Kovalenko, șeful Centrului pentru Contracararea Dezinformării din cadrul Consiliului Național de Securitate și Apărare, a respins cererea, afirmând – potrivit Ukrinform – că declarațiile ar indica lipsa intenției Rusiei de a opri războiul, în condițiile în care Ucraina refuză să părăsească „propriul pământ”. În aceeași logică, Kovalenko a susținut că Moscova ar urmări concesii care să-i permită continuarea operațiunilor milititare. Ce se întâmplă mai departe: contacte cu SUA, dar fără progres pe formatul trilateral Ușakov a mai spus că nu au existat contacte suplimentare în formatul trilateral din februarie, după mai multe runde de întâlniri la Geneva , adăugând că Washingtonul ar fi concentrat pe alte priorități. În paralel, canalele de discuție cu partenerii americani rămân active: secretarul Consiliului Național de Securitate al Ucrainei, Rustem Umerov, urma să se deplaseze joi în SUA pentru discuții, iar președintele Volodîmîr Zelenski a declarat că dialogul cu oficiali americani continuă, cu accent pe chestiuni umanitare, eforturi diplomatice cu Rusia și aranjamente de securitate pentru întărirea apărării Ucrainei. [...]
Atacurile cu drone asupra Moscovei și unor rafinării rusești pun sub semnul întrebării „armistițiul” unilateral anunțat de Kremlin , într-un moment în care Rusia încerca să își securizeze spațiul aerian și infrastructura înaintea festivităților de 9 mai, potrivit Libertatea . În noaptea de joi spre vineri, zeci de drone ucrainene au vizat Moscova și alte regiuni, după intrarea în vigoare a unei încetări a focului de două zile declarate unilateral de Rusia pentru perioada 8–10 mai, cu ocazia Zilei Victoriei. Informațiile sunt relatate de Ukrainska Pravda și Interfax, citate de Libertatea. Restricții de zbor la Moscova, după interceptarea dronelor Primarul Moscovei, Serghei Sobianin , a afirmat că cel puțin 26 de drone au fost distruse deasupra capitalei. Echipele de urgență au fost trimise în zonele unde au căzut resturi, iar autoritatea aeronautică Rosaviatsiya a impus temporar restricții de zbor pe aeroporturile Vnukovo și Domodedovo. Primele drone ar fi fost detectate îndreptându-se spre oraș încă din seara de 7 mai, conform aceleiași relatări. Lovituri raportate asupra unor obiective industriale din Iaroslavl și Rostov În paralel, canale de monitorizare au raportat explozii care ar fi vizat uzina de procesare Yaroslavnefteorgsintez din Iaroslav, unde ar fi izbucnit un incendiu, iar imagini cu fum au fost publicate online. În Rostov-pe-Don, localnicii au raportat explozii urmate de un incendiu masiv. Potrivit informațiilor preliminare menționate în articol, uzina Agropromzapchast ar fi fost ținta unui atac cu rachete. Avertismentul Kremlinului și miza zilelor de 8–10 mai Înaintea incidentelor, Ministerul rus al Apărării anunțase că, la ordinul președintelui Vladimir Putin, forțele ruse vor opri complet operațiunile de luptă și atacurile cu rachete sau drone în perioada 8–10 mai și a cerut Ucrainei să respecte armistițiul. Totodată, ministerul a transmis că orice încălcare va primi un „răspuns adecvat” și a avertizat că o eventuală încercare de a perturba festivitățile de la Moscova ar atrage un atac masiv cu rachete asupra centrului Kievului. „Dacă regimul de la Kiev încearcă să perturbe sărbătorirea celei de-a 81-a aniversări a Victoriei în Marele Război Patriotic la Moscova, Forțele Armate Ruse vor lansa un atac masiv cu rachete asupra centrului Kievului”, a transmis Ministerul Apărării rus. În același context, Ministerul rus al Apărării a somat civilii și personalul diplomatic străin să părăsească imediat Kievul, mai notează articolul. De cealaltă parte, Ucraina acuzase anterior Rusia că a încălcat un armistițiu propus de Kiev, iar președintele Volodimir Zelenski a spus că recentele ofensive terestre și atacuri aeriene rusești reprezintă o „respingere evidentă” a păcii din partea Moscovei. [...]
Ucraina și Rusia au convenit un armistițiu de trei zile și un schimb de câte 1.000 de prizonieri , în cadrul demersurilor SUA de a negocia încheierea războiului, potrivit Agerpres , care citează Reuters. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat vineri seară, într-o postare pe Telegram, că încetarea focului a fost convenită cu Rusia și că va avea loc un schimb de prizonieri de război „câte 1.000 de fiecare parte”. În același timp, Zelenski a emis vineri un decret care „permite” desfășurarea paradei militare de Ziua Victoriei în Rusia și garantează că niciun armament ucrainean nu va fi îndreptat spre Piața Roșie din Moscova. Confirmări de la Moscova și calendarul armistițiului Potrivit agenției Interfax, preluată de Reuters, Kremlinul a anunțat la rândul său că Rusia a acceptat încetarea focului propusă de președintele american Donald Trump și a confirmat schimbul de prizonieri. Trump a anunțat vineri seară că armistițiul va fi în vigoare de sâmbătă, 9 mai, până luni, 11 mai, și că include suspendarea „oricăror acțiuni cinetice” (operațiuni militare) și schimbul de prizonieri. Moscova decretase anterior o încetare unilaterală a focului înainte de marcarea, pe 9 mai, a Zilei Victoriei asupra Germaniei naziste. De ce contează: un test operațional pentru reducerea temporară a riscurilor Dincolo de durata limitată, armistițiul și schimbul de prizonieri sunt un test practic al capacității celor două părți de a implementa măsuri verificabile pe termen scurt, într-un moment cu sensibilitate politică și militară ridicată (Ziua Victoriei în Rusia). În același timp, includerea explicită a unui schimb de amploare indică o componentă operațională concretă a înțelegerii, nu doar o pauză declarativă a luptelor. Trump a susținut că există „progrese constante” în discuțiile pentru încheierea conflictului, fără a oferi detalii suplimentare. [...]
