Știri
Știri din categoria Externe
Atacurile cu drone asupra Moscovei și unor rafinării rusești pun sub semnul întrebării „armistițiul” unilateral anunțat de Kremlin, într-un moment în care Rusia încerca să își securizeze spațiul aerian și infrastructura înaintea festivităților de 9 mai, potrivit Libertatea.
În noaptea de joi spre vineri, zeci de drone ucrainene au vizat Moscova și alte regiuni, după intrarea în vigoare a unei încetări a focului de două zile declarate unilateral de Rusia pentru perioada 8–10 mai, cu ocazia Zilei Victoriei. Informațiile sunt relatate de Ukrainska Pravda și Interfax, citate de Libertatea.
Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a afirmat că cel puțin 26 de drone au fost distruse deasupra capitalei. Echipele de urgență au fost trimise în zonele unde au căzut resturi, iar autoritatea aeronautică Rosaviatsiya a impus temporar restricții de zbor pe aeroporturile Vnukovo și Domodedovo.
Primele drone ar fi fost detectate îndreptându-se spre oraș încă din seara de 7 mai, conform aceleiași relatări.
În paralel, canale de monitorizare au raportat explozii care ar fi vizat uzina de procesare Yaroslavnefteorgsintez din Iaroslav, unde ar fi izbucnit un incendiu, iar imagini cu fum au fost publicate online.
În Rostov-pe-Don, localnicii au raportat explozii urmate de un incendiu masiv. Potrivit informațiilor preliminare menționate în articol, uzina Agropromzapchast ar fi fost ținta unui atac cu rachete.
Înaintea incidentelor, Ministerul rus al Apărării anunțase că, la ordinul președintelui Vladimir Putin, forțele ruse vor opri complet operațiunile de luptă și atacurile cu rachete sau drone în perioada 8–10 mai și a cerut Ucrainei să respecte armistițiul.
Totodată, ministerul a transmis că orice încălcare va primi un „răspuns adecvat” și a avertizat că o eventuală încercare de a perturba festivitățile de la Moscova ar atrage un atac masiv cu rachete asupra centrului Kievului.
„Dacă regimul de la Kiev încearcă să perturbe sărbătorirea celei de-a 81-a aniversări a Victoriei în Marele Război Patriotic la Moscova, Forțele Armate Ruse vor lansa un atac masiv cu rachete asupra centrului Kievului”, a transmis Ministerul Apărării rus.
În același context, Ministerul rus al Apărării a somat civilii și personalul diplomatic străin să părăsească imediat Kievul, mai notează articolul.
De cealaltă parte, Ucraina acuzase anterior Rusia că a încălcat un armistițiu propus de Kiev, iar președintele Volodimir Zelenski a spus că recentele ofensive terestre și atacuri aeriene rusești reprezintă o „respingere evidentă” a păcii din partea Moscovei.
Recomandate
Moscova își calibrează parada de 9 Mai fără invitații externe, dar cu întâlniri bilaterale planificate. Potrivit Stirile Pro TV , Kremlinul spune că nu a trimis invitații speciale pentru demnitari străini la festivitățile de Ziua Victoriei, însă acceptă prezențe „din proprie inițiativă” și a fixat deja o agendă de discuții cu mai mulți lideri, inclusiv cu premierul slovac Robert Fico , singurul lider din UE menționat ca participant. Mesajul Kremlinului: fără invitații, dar cu oaspeți și agendă diplomatică Consilierul prezidențial Iuri Ușakov a declarat că Rusia „nu a invitat în mod special” oaspeți străini la evenimentele de la Moscova, spre deosebire de anul trecut, când participarea liderilor a fost mai numeroasă în contextul aniversării a 80 de ani. În același timp, Ușakov a precizat că unele personalități străine și-au anunțat intenția de a veni la Moscova pe 9 mai și de a participa la evenimente alături de conducerea rusă. Atașații militari ai statelor străine au fost invitați să participe la paradă. Programul lui Putin în jurul datei de 9 Mai Conform informațiilor compilate de TASS din declarațiile lui Ușakov, Vladimir Putin are programate întâlniri și evenimente pe 8 și 9 mai, iar pentru 10 mai nu sunt menționate activități pe agenda internațională. Principalele repere: 8 mai: întâlnire cu liderul belarus Aleksandr Lukașenko, urmată de o „cină amicală”; discuții despre relațiile bilaterale și subiecte internaționale și regionale. 9 mai: recepție oficială pentru delegațiile străine și oaspeții de onoare; serie de întâlniri bilaterale cu șefi de delegații. Pe lista discuțiilor bilaterale apar: premierul slovac Robert Fico, regele Malaeziei Sultan Ibrahim, președintele Laosului Thongloun Sisoulith, precum și lideri din Abhazia și Osetia de Sud (Badra Gunba și Alan Gagloiev). Este menționată și o întâlnire „tete-a-tete” cu regele Malaeziei, la solicitarea acestuia, plus o întâlnire cu o delegație din conducerea Republicii Srpska. Parada: fără tehnică militară, cu discurs și defilare Parada de Ziua Victoriei din acest an nu va include prezentarea de vehicule și echipamente militare. În schimb, programul include defilarea trupelor în formații, survoluri ale grupurilor de acrobație aeriană și discursul lui Vladimir Putin. După paradă, Putin, împreună cu invitații străini și veteranii, urmează să depună flori la Mormântul Soldatului Necunoscut din Grădina Alexandrov. [...]
Atacurile cu drone și suspendarea zborurilor la Moscova arată că „armistițiul” anunțat de Kremlin nu reduce riscul operațional în regiune , iar tensiunile cresc chiar înaintea paradei de Ziua Victoriei , potrivit TVR Info . Cu o zi înaintea paradei de la Moscova, drone ucrainene au lovit mai multe obiective din Rusia. Oficialii ruși au confirmat interceptarea unor drone în apropierea capitalei, iar cele trei aeroporturi ale Moscovei au suspendat temporar zborurile. În paralel, Rusia a continuat atacurile asupra orașelor ucrainene, deși Vladimir Putin anunțase un armistițiu de două zile, pe 8 și 9 mai. La câteva ore după anunț, armata rusă a lansat o serie de atacuri, iar președintele Ucrainei a acuzat Moscova că nu își respectă propriul armistițiu, menționând „peste 140 de lovituri” asupra localităților ucrainene. „Ucraina era pregătită să asigure o încetare completă a focului, dar propunerea noastră de pace a fost întâmpinată doar cu noi atacuri și noi amenințări din partea Rusiei. Ei vor ca Ucraina să le acorde permisiunea de a-și desfășura parada în siguranță timp de o oră, o dată pe an, pentru ca apoi să continue să ne ucidă oamenii și să îşi continue războiul. Oficialii ruși vorbesc deja despre lovituri după data de 9 mai. Este o logică ciudată și, în mod evident, inadecvată din partea conducerii ruse.” ( Volodimir Zelenski ) Ce se schimbă, concret, în plan operațional Episodul scoate în evidență două efecte imediate, cu relevanță practică: perturbări în transportul aerian : suspendarea temporară a zborurilor pe cele trei aeroporturi ale Moscovei indică un risc de întreruperi pe fondul alertelor de securitate; incertitudine privind „ferestrele” de dezescaladare : deși a fost anunțat un armistițiu pe 8–9 mai, atacurile au continuat, ceea ce reduce predictibilitatea pentru civili și operatori. Parada are loc, dar fără tehnică militară grea La Moscova, autoritățile fac ultimele pregătiri, iar Kremlinul a confirmat că parada de Ziua Victoriei va avea loc, pe fondul unei tensiuni ridicate din cauza dronelor ucrainene. Totodată, la paradă nu vor defila tancuri și alte echipamente militare , iar analiști militari citați de TVR Info interpretează această decizie ca un semn că armata rusă se confruntă cu probleme serioase pe frontul din Ucraina. (TVR Info a publicat separat detalii despre formatul paradei: TVR Info .) [...]
Ucraina și Rusia au convenit un armistițiu de trei zile și un schimb de câte 1.000 de prizonieri , în cadrul demersurilor SUA de a negocia încheierea războiului, potrivit Agerpres , care citează Reuters. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat vineri seară, într-o postare pe Telegram, că încetarea focului a fost convenită cu Rusia și că va avea loc un schimb de prizonieri de război „câte 1.000 de fiecare parte”. În același timp, Zelenski a emis vineri un decret care „permite” desfășurarea paradei militare de Ziua Victoriei în Rusia și garantează că niciun armament ucrainean nu va fi îndreptat spre Piața Roșie din Moscova. Confirmări de la Moscova și calendarul armistițiului Potrivit agenției Interfax, preluată de Reuters, Kremlinul a anunțat la rândul său că Rusia a acceptat încetarea focului propusă de președintele american Donald Trump și a confirmat schimbul de prizonieri. Trump a anunțat vineri seară că armistițiul va fi în vigoare de sâmbătă, 9 mai, până luni, 11 mai, și că include suspendarea „oricăror acțiuni cinetice” (operațiuni militare) și schimbul de prizonieri. Moscova decretase anterior o încetare unilaterală a focului înainte de marcarea, pe 9 mai, a Zilei Victoriei asupra Germaniei naziste. De ce contează: un test operațional pentru reducerea temporară a riscurilor Dincolo de durata limitată, armistițiul și schimbul de prizonieri sunt un test practic al capacității celor două părți de a implementa măsuri verificabile pe termen scurt, într-un moment cu sensibilitate politică și militară ridicată (Ziua Victoriei în Rusia). În același timp, includerea explicită a unui schimb de amploare indică o componentă operațională concretă a înțelegerii, nu doar o pauză declarativă a luptelor. Trump a susținut că există „progrese constante” în discuțiile pentru încheierea conflictului, fără a oferi detalii suplimentare. [...]
După 20 de runde de sancțiuni, Rusia arată semne de oboseală economică, dar nu de colaps , iar pentru UE miza se mută tot mai mult pe lovirea veniturilor din petrol – principalul amortizor al economiei de război, potrivit Antena 3 . Economia Rusiei s-a contractat cu 0,3% în primul trimestru (ianuarie–martie), iar deficitul public a urcat la 60 de miliarde de dolari (aprox. 276 miliarde lei), depășind ținta stabilită pentru întregul an. În paralel, inflația rămâne aproape de 6%, în condițiile unei dobânzi de politică monetară de 14,5%, iar banca centrală avertizează asupra unui deficit „sufocant” de forță de muncă. În acest context, chiar Vladimir Putin a cerut explicații privind faptul că „traiectoria indicatorilor macroeconomici nu corespunde în prezent așteptărilor” și a solicitat „măsuri suplimentare” pentru relansarea creșterii. De ce contează: UE încearcă să strângă șurubul pe petrol, dar șocurile din energie complică planul Pe fondul acestor semnale, lideri europeni susțin că sancțiunile își fac efectul. Ursula von der Leyen a spus că „sancțiunile au un efect care mușcă din economia rusă” și că „consecințele războiului ales de Rusia sunt plătite din buzunarele oamenilor”. În același registru, ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot a vorbit despre o economie care „se scufundă în criză”, iar ministra suedeză de finanțe Elisabeth Svantesson a concluzionat: „Sancțiunile funcționează.” Operațional, următoarea țintă discutată la nivel european este o interdicție coordonată în G7 – în special cu SUA – asupra serviciilor maritime pentru petrolierele rusești, menită să crească costurile de transport și să reducă profiturile Moscovei. Planul este însă „în așteptare”, după perturbările energetice generate de închiderea Strâmtorii Hormuz , care ar fi adus Rusiei venituri de 19 miliarde de dolari (aprox. 87 miliarde lei) din vânzări de petrol în martie, față de 9,7 miliarde de dolari (aprox. 45 miliarde lei) în februarie. Bruxellesul urmărește revenirea la scăderea treptată a prețului petrolului Urals, observată înainte de acest episod, iar oficialii mizează pe un pachet de măsuri care să includă și acțiuni împotriva „flotei din umbră” (nave folosite pentru a ocoli restricțiile). „Economia de război” ține Rusia pe linia de plutire, cu costuri tot mai mari Materialul arată că, deși Rusia este cea mai sancționată țară din lume și are aproximativ 300 de miliarde de dolari (aprox. 1.380 miliarde lei) în rezerve „imobilizate”, economia nu este aproape de colaps. Sunt menționate trei scenarii pesimiste pe care Moscova le-a evitat: recesiune prelungită, intrare în incapacitate de plată a datoriei suverane și revoltă populară pe fondul scăderii nivelului de trai. Explicația centrală este trecerea la o economie de război: cheltuielile militare au crescut de la 65 de miliarde de dolari în 2021 (3,6% din PIB) la 190 de miliarde de dolari anul trecut (7,5% din PIB). Această injecție bugetară a reconfigurat industrii, lanțuri de aprovizionare și piața muncii, susținând activitatea economică, chiar dacă „artificial” și cu costuri ridicate. În același timp, sancțiunile au împins Rusia spre finanțare internă, utilizarea yuanului și platforme de criptomonede pentru ocolirea restricțiilor, în timp ce interdicțiile comerciale au limitat accesul la produse sofisticate și tehnologie. Ce urmează: vulnerabilitatea crește pe măsură ce se erodează „tampoanele” Fondul Monetar Internațional estimează o creștere de 1,1% pentru economia Rusiei în 2026 (după 1% în 2025), peste proiecțiile pentru Germania (0,8%), Franța (0,9%) și Italia (0,5%), potrivit datelor citate. Totuși, analiza avertizează că „tampoanele” construite la începutul războiului s-au erodat după patru ani, ceea ce sporește vulnerabilitatea, mai ales dacă Strâmtoarea Hormuz se redeschide și prețurile petrolului scad. În esență, UE vede „fisuri” tot mai vizibile, dar eficiența sancțiunilor rămâne legată de capacitatea Occidentului de a reduce veniturile energetice ale Rusiei fără a provoca noi șocuri pe piața globală a petrolului. [...]
Retragerea, în ultimul moment, a acreditărilor pentru presa străină la parada de 9 mai din Moscova ridică o barieră operațională suplimentară pentru instituțiile media internaționale și restrânge accesul la informații la canale controlate intern, potrivit Digi24 . Decizia a fost comunicată telefonic, iar printre redacțiile care au primit refuzul se numără Der Spiegel , ARD, ZDF, Sky, AFP, precum și posturile Rai și NHK. Conform relatării, unele instituții primiseră deja acreditarea, care a fost ulterior revocată. Un oficial al Kremlinului a invocat o schimbare de format a transmisiunii, „din cauza situației”, ca motiv pentru anularea accesului. Alte instituții media ar fi primit mesajul că „vor fi admise doar instituțiile media rusești”. Ce se schimbă, concret, pentru acoperirea evenimentului Prin retragerea acreditărilor, presa străină pierde accesul direct la eveniment, ceea ce înseamnă, în practică: imposibilitatea transmisiunilor și relatărilor de la fața locului în regim propriu; dependență mai mare de imaginile și fluxurile furnizate de organizatori sau de media locală; reducerea capacității de verificare independentă a detaliilor din teren. Un precedent invocat de presa germană Der Spiegel notează că ar fi „prima dată în istoria paradei de 9 mai” când agențiile de presă străine au primit inițial acreditarea de la Kremlin, dar aceasta le-a fost retrasă ulterior. În materialul citat nu sunt oferite alte detalii despre motivele anulării. [...]
Kremlinul condiționează reluarea dialogului cu UE de un „prim pas” european , într-un moment în care la Bruxelles se discută tot mai des despre oportunitatea unor contacte cu Moscova, pe fondul frustrării față de negocierile conduse de președintele american Donald Trump pentru încheierea războiului din Ucraina, potrivit G4Media . Mesajul a fost transmis vineri de purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov , după ce Financial Times a relatat că liderii Uniunii Europene se pregătesc pentru un eventual dialog cu Rusia. Peskov a spus că Vladimir Putin „este gata să negocieze cu toată lumea”, inclusiv cu europenii, dar a subliniat că Rusia nu va iniția contactele. Miza: cine își asumă costul politic al reluării contactelor Potrivit declarațiilor citate, Kremlinul încearcă să fixeze cadrul unei eventuale reluări a dialogului cu UE: disponibilitate declarată pentru negocieri, dar cu condiția ca inițiativa să vină de la Bruxelles. Peskov a susținut că nu Rusia ar fi inițiat „încetarea completă a relațiilor” cu Uniunea, ci „Bruxellesul și anumite capitale europene”, motiv pentru care guvernele europene ar trebui să facă primul pas, după întreruperea contactelor în 2022, odată cu începutul războiului din Ucraina. În același timp, în spațiul european apar semnale că ar exista „potențial” pentru negocieri între Bruxelles și Moscova. Președintele Consiliului European, Antonio Costa , a declarat că există acest potențial, iar Uniunea ar avea și susținerea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, conform Financial Times. Contextul politic care apasă pe UE Reuters, citată de Agerpres, reamintește că unii lideri europeni au afirmat că Rusia trebuie învinsă în Ucraina și l-au descris pe Putin drept criminal de război și autocrat, avertizând că ar putea ataca și un stat membru NATO dacă i se permite să câștige războiul. Rusia respinge aceste poziții, iar Putin susține că puterile europene ar dori războiul prin sprijinul acordat Ucrainei cu „zeci de miliarde de dolari” sub formă de asistență, armament și informații. În acest cadru, condiționarea „primului pas” mută presiunea pe UE: orice inițiativă de dialog ar putea fi interpretată intern ca o schimbare de linie politică, cu costuri de imagine și de coeziune între statele membre. [...]
