Știri
Știri din categoria Externe
Atacurile cu drone asupra Moscovei și unor rafinării rusești pun sub semnul întrebării „armistițiul” unilateral anunțat de Kremlin, într-un moment în care Rusia încerca să își securizeze spațiul aerian și infrastructura înaintea festivităților de 9 mai, potrivit Libertatea.
În noaptea de joi spre vineri, zeci de drone ucrainene au vizat Moscova și alte regiuni, după intrarea în vigoare a unei încetări a focului de două zile declarate unilateral de Rusia pentru perioada 8–10 mai, cu ocazia Zilei Victoriei. Informațiile sunt relatate de Ukrainska Pravda și Interfax, citate de Libertatea.
Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a afirmat că cel puțin 26 de drone au fost distruse deasupra capitalei. Echipele de urgență au fost trimise în zonele unde au căzut resturi, iar autoritatea aeronautică Rosaviatsiya a impus temporar restricții de zbor pe aeroporturile Vnukovo și Domodedovo.
Primele drone ar fi fost detectate îndreptându-se spre oraș încă din seara de 7 mai, conform aceleiași relatări.
În paralel, canale de monitorizare au raportat explozii care ar fi vizat uzina de procesare Yaroslavnefteorgsintez din Iaroslav, unde ar fi izbucnit un incendiu, iar imagini cu fum au fost publicate online.
În Rostov-pe-Don, localnicii au raportat explozii urmate de un incendiu masiv. Potrivit informațiilor preliminare menționate în articol, uzina Agropromzapchast ar fi fost ținta unui atac cu rachete.
Înaintea incidentelor, Ministerul rus al Apărării anunțase că, la ordinul președintelui Vladimir Putin, forțele ruse vor opri complet operațiunile de luptă și atacurile cu rachete sau drone în perioada 8–10 mai și a cerut Ucrainei să respecte armistițiul.
Totodată, ministerul a transmis că orice încălcare va primi un „răspuns adecvat” și a avertizat că o eventuală încercare de a perturba festivitățile de la Moscova ar atrage un atac masiv cu rachete asupra centrului Kievului.
„Dacă regimul de la Kiev încearcă să perturbe sărbătorirea celei de-a 81-a aniversări a Victoriei în Marele Război Patriotic la Moscova, Forțele Armate Ruse vor lansa un atac masiv cu rachete asupra centrului Kievului”, a transmis Ministerul Apărării rus.
În același context, Ministerul rus al Apărării a somat civilii și personalul diplomatic străin să părăsească imediat Kievul, mai notează articolul.
De cealaltă parte, Ucraina acuzase anterior Rusia că a încălcat un armistițiu propus de Kiev, iar președintele Volodimir Zelenski a spus că recentele ofensive terestre și atacuri aeriene rusești reprezintă o „respingere evidentă” a păcii din partea Moscovei.
Recomandate
Partidul „Rusia Unită” se îndreaptă spre o victorie clară, iar Kremlinul capătă un nou argument politic pentru continuarea războiului , pe fondul unor atacuri cu drone și al acuzațiilor de tentative de perturbare a scrutinului, potrivit News . Rezultatele oficiale parțiale indică un avans confortabil al partidului pro-Putin în alegerile pentru Duma de Stat , primul scrutin parlamentar de la declanșarea invaziei pe scară largă în Ucraina, în februarie 2022. Într-un sistem politic descris de critici ca fiind strict controlat și puțin tolerant cu disidența, datele preliminare arată că „Rusia Unită” a obținut 57,5% din voturi. La mare distanță se află alte formațiuni – comuniștii, LDPR (ultranaționalist), „Oameni Noi” și „Rusia Justă” – care, potrivit relatării, votează în linie cu „Rusia Unită” pe temele majore, dar ar urma să intre în parlament. Dmitri Medvedev , vicepreședinte al Consiliului de Securitate și fost președinte al Rusiei, a salutat rezultatul, susținând că acesta ar demonstra că electoratul a încredințat partidului sarcina de a continua guvernarea. Atacuri cu drone, pagube la o rafinărie și acuzații de sabotaj electoral Scrutinul s-a desfășurat în contextul unui atac masiv cu drone asupra Moscovei și altor regiuni, pe care autoritățile ruse l-au pus pe seama Ucrainei. Agenția de stat TASS a descris atacul drept cel mai mare de acest tip de la începutul războiului. Potrivit informațiilor prezentate, atacurile au provocat victime: trei persoane au murit în regiunea Moscovei și încă două în partea controlată de Rusia a regiunii ucrainene Herson, printre care un funcționar electoral, conform guvernatorului regiunii și comisiei electorale. A fost avariată și o instalație de la rafinăria de petrol din Moscova, care mai fusese vizată anterior. În timpul votului, din zona rafinăriei se ridicau flăcări și coloane mari de fum, la periferia orașului. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a afirmat pe Telegram că atacul a fost respins și că ar fi fost planificat pentru a perturba alegerile. „Test” de sprijin pentru război și control sporit asupra opoziției În relatare se arată că Vladimir Putin a prezentat alegerile ca pe un test al sprijinului public pentru războiul din Ucraina, aflat acum în al cincilea an, fără semne că s-ar încheia curând. În acest context, este de așteptat ca Kremlinul să folosească rezultatele ca dovadă a susținerii politicilor lui Putin și a continuării conflictului. Autoritățile electorale au mai spus că sistemele de vot au fost ținta unor valuri de atacuri cibernetice, însă procesul electoral s-ar fi desfășurat, în mare parte, fără probleme. Președinta Comisiei Electorale Centrale, Ella Pamfilova, a declarat că atacurile nu i-au descurajat pe alegători și a vorbit despre un „nivel fără precedent” de unitate publică, potrivit agenției RIA. Rata de participare a ajuns la aproape 57% la începutul serii, ora Moscovei, conform datelor CEC. În același timp, majoritatea candidaților anti-război au fost excluși de pe buletinele de vot. Reprezentanți ai partidului liberal „Yabloko” au spus că se tem pentru libertatea lor, după ce instanțele au condamnat la pedepse lungi cu închisoarea doi lideri importanți ai partidului, înainte de scrutin, pentru comentarii legate de conflict. În Rusia, „discreditarea armatei” sau răspândirea a ceea ce autoritățile consideră „știri false” poate fi pedepsită cu ani grei de închisoare. Într-un gest de protest, liderul „Yabloko”, Nikolai Rybakov, și-a anulat buletinul de vot, scriind numele partidului și sloganul „Pentru pace”. Ministerul rus al Apărării a susținut că a doborât aproape 2.000 de drone ucrainene și 8 rachete de croazieră în ultimele 24 de ore și a anunțat că își va intensifica loviturile asupra țintelor militare ucrainene ca răspuns. [...]
Rusia Unită este creditat cu 49,4% la exit-poll , într-un scrutin în care autoritățile ruse au invocat atacuri cu drone și „valuri” de atacuri cibernetice asupra infrastructurii de vot electronic, potrivit Agerpres , care citează AFP. Sondajul la ieșirea de la urne, realizat de Centrul de Cercetare a Opiniei Publice de Stat din Rusia (VCIOM), indică pentru partidul președintelui Vladimir Putin un scor apropiat de cel din 2021, după trei zile de vot desfășurat în contextul războiului din Ucraina. Partidul Comunist (KPRF) și formațiunea naționalistă LDPR sunt creditate cu 14,2%, respectiv 10,7% din voturi. Scrutin fără suspans și cu opoziție limitată Alegerile s-au desfășurat „fără suspans”, într-un context în care disidența este „sever reprimată”, iar singurul partid care se opune deschis războiului, Iabloko, a fost exclus, potrivit aceleiași relatări. În competiție au fost admise doar formațiuni care susțin, în grade diferite, pe Vladimir Putin și continuarea conflictului din Ucraina: KPRF, LDPR, Rusia Dreaptă, Partidul Oameni Noi. Miza formală a scrutinului este reînnoirea celor 450 de locuri din Duma de Stat , camera inferioară a Parlamentului rus. Alegerile au avut loc și pe teritoriile Ucrainei ocupate și anexate de Rusia. Atacuri cu drone și acuzații de „piraterie cibernetică” în ziua votului Ultima zi de vot a fost marcată de un atac ucrainean cu „peste o mie de drone”, care ar fi lovit o rafinărie și zone rezidențiale, provocând incendii, potrivit autorităților ruse. Acestea au raportat cel puțin două persoane ucise și aproximativ douăzeci rănite. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a anunțat că o rafinărie importantă a fost avariată și a descris atacul drept „fără precedent” și „evident planificat cu scopul de a perturba alegerile”. El a mai afirmat că peste 1.600 de drone ar fi fost doborâte, inclusiv „450 care se îndreptau spre Moscova”. În paralel, Comisia Electorală a susținut că a observat „peste o mie” de valuri de atacuri cibernetice de tip DDoS (încercări de blocare a unui sistem prin supraîncărcare cu solicitări), care ar fi vizat sistemul de vot electronic și infrastructura de telecomunicații. Ce urmează, potrivit Moscovei Ministerul rus al Apărării a declarat seara că Rusia își va „continua și intensifica” atacurile cu „arme de înaltă precizie împotriva țintelor militare din Kiev”, ca răspuns la atacurile raportate. De partea ucraineană, președintele Volodimir Zelenski a spus că loviturile au avut un „impact foarte semnificativ” în regiunea Moscovei și că ar fi fost folosite aproximativ zece tipuri de armament. [...]
Ucraina cere accelerarea livrărilor de apărare antiaeriană, pe fondul unor indicii despre un nou atac masiv rusesc , potrivit The Jerusalem Post , care citează declarații ale președintelui Volodîmîr Zelenski publicate marți, după o întâlnire cu premierul britanic Andy Burnham la New York, în marja Adunării Generale a ONU . Zelenski a spus că există informații potrivit cărora Rusia „pregătește un nou atac masiv” asupra Ucrainei și că autoritățile de la Kiev sunt „în contact permanent” cu aliații pentru a obține noi mijloace de apărare antiaeriană. În același mesaj, liderul ucrainean a respins ideea relaxării sancțiunilor împotriva Rusiei, argumentând că ucrainenii trăiesc zilnic sub amenințarea atacurilor cu rachete și drone. Tactici schimbate și drone noi: presiune mai mare asupra economiei și vieții cotidiene În contextul atacurilor aeriene, Rusia a modificat în ultimele săptămâni modul de operare: pe lângă loviturile nocturne de amploare, a trecut la baraje constante pe parcursul zilei. În paralel, Moscova a introdus în ultimele luni drone cu propulsie cu reacție, care zboară la altitudini mai mari și pot evita apărarea antiaeriană, ceea ce — conform materialului — a amplificat perturbările pentru afaceri, instituții și populația civilă. Discuții la New York și situația de pe front Aflat la New York, Zelenski a discutat cu președintele SUA, Donald Trump, despre eforturile de a încheia războiul, inclusiv despre posibilitatea unui armistițiu bilateral care să vizeze ținte energetice. Pe teren, trupele ruse înaintează lent în regiunea Donețk, însă linia frontului s-a schimbat puțin în ultimele luni. În același timp, forțele ucrainene lovesc ținte rusești — multe din industria petrolieră — la distanțe de până la 3.000 km de granița Ucrainei. Într-un interviu acordat la New York publicației Wall Street Journal, Zelenski a afirmat că președintele rus Vladimir Putin „nu câștigă” și „nu pierde” războiul și că nu se simte constrâns să intre în negocieri directe pentru încheierea conflictului. [...]
Discuțiile SUA–Iran revin pe agendă, dar condițiile Teheranului pentru Ormuz țin riscul pe piața petrolului potrivit HotNews , care relatează despre o întâlnire de trei ore la New York, în marja Adunării Generale a ONU, între oficiali iranieni și trimisul special al SUA, Steve Witkoff . Întâlnirea, mediată de Qatar, nu a produs „nicio evoluție majoră”, notează BBC, dar marchează primul contact de acest tip după discuțiile din iunie, când vicepreședintele SUA JD Vance s-a întâlnit cu o delegație iraniană în Elveția pentru semnarea unui memorandum. Witkoff a spus că este „foarte mulțumit” de rezultat și a descris runda ca fiind una „despre care sperăm că se va dovedi constructivă și promițătoare”. Miza economică: Strâmtoarea Ormuz , între redeschidere rapidă și condiții politice Un înalt oficial iranian a indicat că Iranul este pregătit să redeschidă Strâmtoarea Ormuz „în termen de o săptămână”, însă doar dacă SUA iau „măsuri reciproce” pentru reducerea presiunii militare și economice asupra Iranului. Ormuz este prezentată drept una dintre principalele rute mondiale de transport al petrolului, astfel că orice blocaj sau redeschidere are implicații directe pentru fluxurile energetice și pentru riscul de volatilitate în prețuri. Teheranul își menține linia de negociere: a reiterat cererea ca SUA să pună capăt „actelor de agresiune”. În trecut, Iranul stabilise șapte condiții prealabile pentru ridicarea blocadei asupra strâmtorii, inclusiv încetarea războiului dus de SUA „pe toate fronturile” și angajamentul de a opri acțiunile agresive, „inclusiv sancțiunile”. Contextul politic: amenințarea lui Trump și lipsa unui progres imediat Discuțiile au avut loc în aceeași zi în care președintele american Donald Trump a amenințat Iranul, de la tribuna Adunării Generale a ONU, cu „anihilarea”. „Se va face o înțelegere cu Iranul care să le permită să reconstruiască și să creeze o țară mult mai mare decât a fost vreodată? Sau să anihilez Republica Islamică și să o fac repede, fără să le mai dau niciodată șansa de a ucide și distruge oameni și țări? Să-i trimit în iad?” Iranul a confirmat că la întâlnirea cu Witkoff a participat ministrul de externe Abbas Araghchi, iar medierea a fost asigurată de diplomați din Qatar. Stadiul conflictului: atacuri în strâmtoare și presiune prin sancțiuni După eșecul unui acord de încetare a focului, cele două părți au continuat schimburi de focuri sporadice. Iranul a atacat nave despre care susține că au încercat să traverseze Strâmtoarea Ormuz fără autorizație, iar SUA au atacat obiective iraniene din strâmtoare și petroliere iraniene în largul coastelor Iranului. În paralel, SUA au menținut un blocaj asupra porturilor iraniene, despre care se arată că a provocat „perturbări majore” economiei iraniene. Trump a amenințat și cu sancțiuni împotriva oricărei țări care continuă să facă comerț cu Iranul, însă, până acum, „nu au existat semne ale unei schimbări de curs” din partea Teheranului, care insistă ca SUA și Israelul să-și înceteze războiul, inclusiv împotriva Hezbollah. Separat, gruparea Houthi din Yemen, aliată a Iranului, și-a intensificat atacurile menite să perturbe transportul de petrol din Arabia Saudită, alimentând riscul de escaladare regională. Ce urmează Din informațiile disponibile, discuțiile au redeschis un canal diplomatic, dar fără rezultate concrete imediate. În practică, semnalul relevant pentru piețe rămâne condiționarea explicită a redeschiderii Ormuz de relaxarea presiunii militare și economice a SUA, într-un context în care retorica de la Washington s-a înăsprit public. [...]
Laudele publice ale lui Elon Musk la adresa lui Xi Jinping ridică miza politică pentru Tesla în China , într-un moment în care relația SUA–China intră din nou în prim-plan la nivel de vârf, potrivit Agerpres , care citează Reuters. Într-un interviu acordat miercuri televiziunii de stat chineze CCTV, Musk l-a numit pe președintele chinez un „lider extraordinar” și a spus că, „sub conducerea sa, China a cunoscut o prosperitate imensă”, invocând progresele vizibile în infrastructură și creșterea nivelului de trai. Context: summit SUA–China și expunerea companiilor americane Declarațiile vin înaintea unei întâlniri programate joi între Xi Jinping și președintele SUA, Donald Trump, în cadrul celui de-al doilea summit din acest an dintre liderii celor două mari economii. Conform Reuters, Musk este așteptat să participe, alături de alți lideri de companii americane, la un dineu oficial găzduit de Trump la Casa Albă, în onoarea lui Xi. De ce contează pentru Tesla: Shanghai, centru major de producție și export În același interviu, Musk a vorbit despre uzina Tesla din Shanghai, descriind echipa locală drept „incredibil de talentată, harnică și de încredere” și numind fabrica „o bijuterie”. Agerpres mai notează, citând Reuters, că vânzările modelelor 3 și Y produse la uzina din Shanghai — care este și principalul centru de export al companiei la nivel mondial — au crescut cu 3,6% în august față de anul precedent, însă ritmul a încetinit puternic comparativ cu luna anterioară, pe fondul unor evoluții divergente pe piețele principale ale producătorului auto american. Separarea operațiunilor din China, respinsă de Musk Musk a respins anterior speculațiile potrivit cărora operațiunile Tesla din China ar putea fi separate, în perspectiva unei posibile fuziuni cu SpaceX, mai arată materialul. [...]
Întâlnirea de la New York reaprinde perspectiva unui acord SUA–Iran, cu miza Strâmtorii Ormuz și a pieței energiei , după ce emisari americani au avut o discuție de trei ore cu persoane implicate în negocierile cu Teheranul, potrivit Adevărul . Contactul a avut loc la scurt timp după discursul lui Donald Trump la Adunarea Generală a ONU , în care a amenințat că ar putea „anihila” Republica Islamică. Trump a spus că emisarul său Steve Witkoff și Jared Kushner au participat la discuții, dar și-a nuanțat ulterior afirmația, precizând că întâlnirea a fost cu „mediatori ai Iranului”, nu direct cu oficiali iranieni. Președintele american a descris discuțiile drept „foarte bune” și „foarte productive”, fără să ofere detalii despre conținut. De ce contează: Ormuz, energie și riscul de escaladare În discursul de la ONU, Trump a pus explicit în balanță două scenarii: un acord care să permită Iranului „să se reconstruiască” sau „anihilarea” Republicii Islamice „rapid”. Tot atunci, a cerut Iranului să redeschidă complet Strâmtoarea Ormuz , rută critică pentru transporturile globale de energie, și să revină la negocieri. Pe fond, discuțiile vin după luni de negocieri blocate și după eșecul unui armistițiu de scurtă durată negociat în iunie. În iulie, americanii și iranienii au avut discuții indirecte la Doha, prin mediatori din Qatar și Pakistan. Reacția Teheranului și condițiile pentru Ormuz Forțele armate iraniene au catalogat declarațiile lui Trump drept „propagandă” și au transmis că sunt pregătite să răspundă cu atacuri „mai severe” dacă va fi necesar, potrivit Reuters. În paralel, ministrul iranian de externe Abbas Araqchi s-a întâlnit cu premierul Qatarului, Sheikh Mohammed bin Abdulrahman Al Thani, în contextul eforturilor de reducere a tensiunilor și relansare a negocierilor. Un înalt oficial iranian a declarat pentru Reuters că Teheranul ar putea redeschide Strâmtoarea Ormuz „în câteva zile” dacă SUA ar reduce presiunea militară și ar ridica blocada asupra porturilor iraniene, susținând că o propunere în acest sens ar fi fost transmisă deja Washingtonului prin intermediari. Trump a mai afirmat că un acord ar putea fi încheiat după alegerile intermediare americane din 3 noiembrie sau chiar mai devreme, fără să indice un calendar concret. Contextul rămâne tensionat: războiul dintre Statele Unite și Iran se apropie de a șaptea lună și, potrivit sursei, a avut deja efecte asupra piețelor energetice și securității regionale. [...]
