Știri
Știri din categoria Externe

Marco Rubio avertizează că limitarea accesului SUA la baze din Europa poate schimba calculele privind prezența militară americană în NATO, potrivit Digi24. Mesajul vizează direct aliații care refuză folosirea facilităților militare pentru operațiuni externe, ceea ce, în viziunea Washingtonului, afectează capacitatea logistică și de reacție a alianței.
Declarațiile au fost făcute pe fondul întrebărilor despre relația administrației Trump cu NATO și despre posibilitatea reducerii prezenței militare americane în Europa. Rubio a spus că o decizie de retragere a trupelor aparține exclusiv președintelui SUA, dar a insistat că bazele din Europa sunt un avantaj strategic major pentru Statele Unite în cadrul alianței.
Rubio a explicat că una dintre mizele apartenenței SUA la NATO este posibilitatea de a avea forțe și baze în Europa care oferă „capacitatea logistică” de a interveni rapid în situații de urgență. În acest context, el a invocat un episod recent în care unele state europene ar fi refuzat accesul SUA la facilități militare.
În exemplul dat, Rubio a menționat Spania, susținând că refuzul a „împiedicat misiunea” într-o „situație foarte importantă” — „nu grav”, dar cu „un cost” și cu „pericole inutile” create.
În cea mai tranșantă parte a intervenției, șeful diplomației americane a pus sub semnul întrebării eficiența aranjamentului actual dacă unii membri NATO limitează accesul militar american la baze:
„Dacă unul dintre principalele motive pentru care SUA se află în NATO este posibilitatea de a avea forțe desfășurate în Europa pe care să le putem proiecta în alte situații de criză, iar acum acest lucru nu mai este posibil, cel puțin când vine vorba de unii membri NATO, atunci aceasta este o problemă și trebuie analizată.”
Rubio a precizat totuși că, la acest moment, nu există un anunț oficial privind o retragere suplimentară a trupelor americane din Europa.
Oficialul american a mai spus că reducerea parțială a contingentului american din Germania reprezintă „mai puțin de 14% din prezența noastră totală de trupe de acolo” și face parte dintr-un plan „prestabilit” de redistribuire a unei părți din povara militară în interiorul NATO.
Recomandate

Volodimir Zelenski a mers la Bruxelles pentru a cere întărirea presiunii occidentale asupra Rusiei , în cadrul unor întâlniri programate cu liderii NATO și ai Uniunii Europene, potrivit Agerpres . Președintele ucrainean a sosit joi în capitala Belgiei, iar obiectivul declarat al vizitei este obținerea unei „presiuni reale” asupra Moscovei. Informația este relatată de France Presse, conform Agerpres. Articolul Agerpres este disponibil integral doar abonaților, astfel că nu sunt publice, din materialul citat, detalii suplimentare despre agenda exactă a discuțiilor, participanții confirmați sau măsurile concrete avute în vedere. [...]

Ucraina încearcă să obțină un armistițiu energetic verificabil, ca măsură de protecție a infrastructurii înainte de iarnă , în discuții purtate cu trimișii diplomatici ai președintelui american Donald Trump, potrivit Kyiv Post . Președintele Volodîmîr Zelenski a spus că negociatorii ucraineni au avut consultări vineri, 16 octombrie, pentru a pregăti întâlniri față în față care ar urma să aibă loc în decurs de o săptămână. Zelenski a precizat că secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare, Rustem Umerov , a discutat cu emisarul special american Jared Kushner pentru stabilirea calendarului și a locului unor negocieri „cuprinzătoare”. Liderul ucrainean a afirmat că este pregătit să participe direct la discuții. Miza: oprirea loviturilor asupra infrastructurii critice Potrivit declarațiilor lui Zelenski, obiectivul imediat este un „armistițiu energetic” care să oprească atacurile rusești asupra infrastructurii critice din Ucraina. El a indicat că, deși preferința Kievului este încheierea completă a războiului, un acord limitat pe energie ar putea fi un prim pas, iar formatul întâlnirilor urmează să fie definit în cursul săptămânii. În același timp, Zelenski a spus că Ucraina este dispusă să oprească atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești dacă Moscova acceptă o încetare „reciprocă” și „verificabilă” a loviturilor asupra rețelelor energetice municipale ucrainene, susținută de garanții internaționale cu caracter obligatoriu. De ce e dificil de aplicat: mecanisme neclare și atacuri în curs În material se arată că Trump a declarat pe 11 octombrie existența unui „armistițiu energetic” între Rusia și Ucraina, susținând că ambele părți ar fi fost de acord să oprească loviturile asupra rețelelor electrice și instalațiilor petrochimice. Totuși, mecanismele de implementare au rămas neclare, iar Rusia ar fi continuat atacurile cu rachete și drone asupra infrastructurii de producție și transport al energiei electrice din Ucraina. Kyiv Post notează că demersurile diplomatice vin în contextul unor discuții mai largi privind posibile armistiții menite să protejeze infrastructura municipală înaintea sezonului rece. Contextul canalului american: contacte și cu Moscova Coordonarea dintre Umerov și Kushner are loc pe fondul unor demersuri paralele ale Washingtonului pentru consultări cu Kremlinul. Agenția rusă de stat TASS a relatat anterior că Kushner și un alt emisar special, Steve Witkoff, ar putea vizita Moscova la mijlocul sau spre finalul lunii octombrie, după o convorbire telefonică Trump–Putin din 9 octombrie. După acel apel, consilierul de politică externă al Kremlinului, Iuri Ușakov, a declarat pentru presa de stat rusă că Putin ar fi respins reluarea negocierilor formale de pace, invocând faptul că forțele ruse ar avea inițiativa pe linia frontului și că Moscova intenționează să continue ostilitățile până la atingerea obiectivelor operaționale. [...]

Escaladarea atacurilor asupra navelor în Strâmtoarea Hormuz împinge prețul petrolului în sus și amplifică riscul de întreruperi pe una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii, în condițiile în care SUA și Iranul își dispută public controlul zonei, potrivit unei analize Al Jazeera . În octombrie, zeci de nave au fost atacate în sau lângă Strâmtoarea Hormuz. Doar în săptămâna încheiată la 16 octombrie, United Kingdom Maritime Trade Operations (UKMTO) a raportat cel puțin 12 nave atacate, cu mențiunea că organizația „se chinuie să raporteze cu acuratețe numărul real”, deoarece majoritatea navelor lovite refuză să raporteze incidentele. Publicația notează că luna octombrie a înregistrat cel mai mare număr de atacuri asupra navelor de la începutul războiului SUA-Israel cu Iranul, declanșat pe 28 februarie. Din cele 12 atacuri confirmate de UKMTO, jumătate dintre nave au continuat către destinație sau au ajuns în port; una s-a scufundat, două au fost avariate grav (imobilizate), iar trei au fost fie avariate, fie au avut un rezultat neconfirmat. UKMTO a raportat și un tip nou de atac: un petrolier ar fi fost lovit de o grenadă propulsată de rachetă (RPG) trasă de pe o ambarcațiune mică, la 78 mile marine (aprox. 144 km) nord-est de orașul saudit Jubail, provocând avarii. Efectul economic: petrol mai scump și fluxuri încă sub nivelul de dinainte de război Pe fondul atacurilor, cotația Brent a atins 110 dolari/baril pentru prima dată din mai, potrivit materialului. În paralel, fluxurile de petrol prin Hormuz au rămas sub nivelul de referință de dinaintea războiului: 11,6 milioane barili/zi în cele șapte zile până la 13 octombrie, adică aproximativ 68% din baza de 17,1 milioane barili/zi, conform datelor Kpler citate. Analiza leagă presiunea pe preț și de atacurile houthiților aliniați Iranului asupra infrastructurii energetice saudite și de capturarea strâmtorii Bab al-Mandeb, pe lângă așteptările pieței că escaladarea dintre SUA și Iran continuă. Două narațiuni opuse despre „control” și siguranță Comandantul CENTCOM, Brad Cooper, a susținut într-un mesaj video că, în pofida atacurilor iraniene, în ultima săptămână au tranzitat Hormuz 400 de nave și 100 de milioane de barili de petrol. El a afirmat explicit: „Să fie clar: Strâmtoarea Hormuz este controlată de Statele Unite și partenerii noștri regionali, nu de Iran.” Armata americană mai susține că menține o blocadă navală „de neclintit” asupra porturilor sudice ale Iranului, care ar fi costat Iranul 25 miliarde dolari (aprox. 115 miliarde lei) în venituri din exporturi de petrol, și că SUA ar fi confiscat recent 350 milioane dolari (aprox. 1,6 miliarde lei) din finanțări iraniene în criptomonede. De cealaltă parte, Teheranul nu a publicat cifre privind navele atacate sau traficul prin Hormuz și acuză Washingtonul că exagerează pentru a proiecta succesul campaniei navale. În același timp, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a intensificat raportările privind mine navale în zonă și susține că ruta rămâne nesigură pentru navele care nu se coordonează cu „Autoritatea Strâmtorii Golfului Persic”, o structură creată în timpul războiului pentru gestionarea trecerii. Incidente cu mine și proiectile, plus risc de escaladare după alegeri În această săptămână, două nave ar fi fost lovite de mine în strâmtoare, însă SUA și Iranul oferă versiuni contradictorii. IRGC a afirmat sâmbătă că un superpetrolier care transporta peste două milioane de barili de țiței a luat foc după ce ar fi lovit o mină pe o rută „neautorizată;” Press TV a difuzat imagini despre care spune că arată petrolierul în flăcări. CENTCOM a contrazis, afirmând că a curățat strâmtoarea de mine și că navele sunt lovite de proiectile. Un alt caz menționat: armata americană spune că o navă civilă de containere, M/V GFS Pride, a fost lovită de un proiectil al IRGC, nu de o mină, cum ar fi susținut iranienii; nava s-a scufundat în timp ce era remorcată spre țărm. SUA nu au răspuns militar direct la atacurile recente asupra navelor, dar există temeri că Washingtonul ar putea escalada războiul după alegerile de la 3 noiembrie. Canalele diplomatice nu sunt complet blocate, cu mesaje transmise prin mediatori regionali precum Pakistan și Qatar, însă analiza notează că nu este așteptat un progres în negocieri în viitorul apropiat. În paralel, ministrul interimar al Apărării din Iran, Majid Ibn Reza, a transmis că Teheranul intenționează să continue atacurile, avertizând că „viitorul războiului” va fi decis de rachete iraniene, nu de bombele americane. [...]

Posibila întâlnire Zelenski–Putin–Trump deschide o fereastră de negociere, dar este legată direct de relaxarea sancțiunilor SUA împotriva Rusiei , într-un moment în care Washingtonul și Kievul traversează tensiuni politice. Potrivit Adevărul , Volodimir Zelenski spune că administrația americană analizează organizarea unei întâlniri trilaterale cu Vladimir Putin și Donald Trump. Zelenski a declarat, într-o conferință online cu jurnaliștii, că SUA iau în calcul mai multe variante de locație pentru o eventuală întrevedere. Printre opțiuni se află Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită, iar o altă posibilitate ar fi o țară europeană, potrivit presei ucrainene citate în material. G20 Miami, scenariul de calendar – dar fără confirmarea lui Putin O întâlnire trilaterală ar putea fi plasată în marja summitului G20 programat pe 14–15 decembrie 2026, la Miami (SUA). Participarea lui Vladimir Putin nu este însă confirmată: Kremlinul a transmis anterior că nu există o decizie privind prezența liderului rus la reuniune. În paralel, alegerea locului rămâne un obstacol major. Moscova a respins ideea unei întâlniri Putin–Zelenski în afara capitalei Rusiei, în timp ce Zelenski refuză să meargă la Moscova. În aceste condiții, o întrevedere ar depinde de găsirea unei locații acceptabile pentru toate părțile și de disponibilitatea celor trei lideri. Contextul care apasă negocierile: suspendarea sancțiunilor și disputa pe energie Anunțul despre posibile negocieri vine după decizia lui Donald Trump de a suspenda aplicarea unui pachet amplu de sancțiuni care viza economia rusă, deși legislația fusese adoptată de ambele camere ale Congresului SUA. Într-un ordin executiv emis vineri, 16 octombrie, Trump a renunțat la aplicarea mai multor sancțiuni, restricții și taxe, invocând interesul național al Statelor Unite. Pachetul legislativ, susținut în Congres de senatorul Lindsey Graham, urmărea să limiteze resursele financiare care susțin războiul Rusiei împotriva Ucrainei și includea, între altele: măsuri împotriva unor oficiali și bănci rusești; măsuri privind nave folosite la transportul petrolului și al altor produse energetice rusești; posibilitatea unor taxe vamale de până la 100% pentru principalii importatori de petrol și gaze din Rusia, în anumite condiții. Decizia a fost luată pe fondul criticilor publice ale lui Trump la adresa lui Zelenski, inclusiv sugestii că Ucraina ar avea nevoie de un nou lider. Totodată, suspendarea sancțiunilor a venit la scurt timp după ce Trump a anunțat un acord privind livrările de motorină din Rusia, prezentat ca măsură pentru reducerea prețurilor la energie, dar care a generat reacții critice în SUA: mai mulți senatori, inclusiv republicani, i-au cerut președintelui să aplice sancțiunile votate de Congres. Zelenski a avertizat, la rândul său, că acordul privind motorina ar putea aduce venituri suplimentare Rusiei în timp ce războiul continuă. [...]

Atacul masiv asupra energiei Ucrainei crește riscul de șocuri industriale și de aprovizionare , într-un moment în care presiunea economică asupra Rusiei este slăbită de decizia SUA de a suspenda o parte importantă a sancțiunilor, potrivit HotNews . În noaptea de 16 spre 17 octombrie, Rusia a lansat unul dintre cele mai ample atacuri de până acum asupra infrastructurii energetice ucrainene, conform președintelui Volodimir Zelenski , citat de Kyiv Independent. Atacurile rusești din ultimele 24 de ore s-au soldat cu șapte morți și aproximativ 90 de răniți, potrivit autorităților regionale ucrainene. Ținte energetice și industriale: efect direct asupra funcționării economiei Ministerul rus al Apărării a transmis că a lovit mai multe obiective de infrastructură din Ucraina, inclusiv combinatul siderurgic ArcelorMittal din Krivoi Rog, relatează Reuters . Unitatea, deținută de ArcelorMittal, își suspendase activitatea în septembrie, după o serie de atacuri rusești cu rachete balistice. Potrivit ministerului rus, au mai fost lovite: o stație electrică în orașul Jîtomîr (nord-vestul Ucrainei); un alt combinat siderurgic în Zaporojie, în apropierea liniei frontului. Ministerul rus a mai afirmat că a fost lovită și o navă de marfă în Marea Neagră, susținând că transporta echipamente militare către portul Odesa. Zelenski leagă atacurile de relaxarea presiunii economice asupra Moscovei Zelenski a spus că Rusia a vizat peste 15 obiective importante de producere și transport al energiei electrice și a criticat decizia SUA de a „ignora complet” legea Lindsey Graham , care ar fi trebuit să crească presiunea asupra Rusiei. „Într-un moment în care rușii au lansat un atac atât de masiv asupra sectorului nostru energetic, în America s-a luat, din păcate, decizia de a ignora complet legea Lindsey Graham, care ar fi trebuit să exercite o presiune cu adevărat eficientă asupra Rusiei pentru a pune capăt acestui război.” Liderul ucrainean a cerut Washingtonului să aplice o „blocadă a sancțiunilor” și a avertizat că relaxarea presiunii economice îl încurajează pe Vladimir Putin să continue atacurile. „Recompensele financiare pentru (președintele rus Vladimir) Putin – toate acestea nu fac decât să-l încurajeze să continue atacurile. Nu trebuie să cedăm teren.” Ce a suspendat SUA și de ce contează economic Potrivit BBC , președintele Donald Trump a folosit autoritatea sa pentru a bloca numeroase sancțiuni împotriva Rusiei cu două zile înainte ca acestea să intre în vigoare, invocând „interesul național” al SUA. Măsurile fuseseră adoptate de Congres și promulgate în septembrie, iar decizia a generat nemulțumire în rândul parlamentarilor americani. Actul legislativ viza direct economia Rusiei și includea, între altele: posibilitatea de a impune taxe de până la 100% pe importurile primilor cinci cumpărători de petrol și gaze rusești, în special China și India; măsuri împotriva unor oficiali ruși de rang înalt, inclusiv Vladimir Putin; sancțiuni care vizau băncile rusești și „flota fantomă” folosită pentru ocolirea embargourilor. Trump a suspendat acum cele mai multe dintre aceste prevederi. [...]

România ridică la nivel politic riscul pentru transportul comercial din Marea Neagră , după ce președintele Nicușor Dan a discutat cu Emmanuel Macron despre siguranța navigației în regiune, pe fondul atacurilor cu drone asupra navelor comerciale, potrivit G4Media . Într-un mesaj publicat sâmbătă pe rețelele de socializare, Nicușor Dan a spus că discuția cu președintele Franței a vizat „siguranța navigației” după „atacurile multiple cu drone ale Rusiei asupra navelor comerciale din Marea Neagră”. El a încadrat subiectul în parteneriatul strategic România–Franța, pe care l-a numit „un pilon esențial al securității noastre comune și al cooperării bilaterale”. „Am exprimat profunda îngrijorare a României cu privire la recentele atacuri cu drone asupra navelor comerciale din Marea Neagră și, în acest context, am apreciat solidaritatea și sprijinul exprimate de Franța pentru siguranța navigației în regiune.” Tot în cadrul întâlnirii, cei doi lideri au continuat dialogul privind candidatura României pentru funcția de Secretar general al Organizației Internaționale a Francofoniei, conform aceleiași surse. Context: incidente maritime lângă România și Bulgaria În ultimele patru luni, „zece nave comerciale au fost lovite sau scufundate” în vestul Mării Negre, în apropierea coastelor României și Bulgariei, în incidente care au inclus atacuri cu drone și „posibile explozii provocate de mine marine”, notează G4Media. Bilanțul menționat: cel puțin trei morți și 28 de marinari dați dispăruți. Publicația amintește și un incident recent: nava comercială „Wine Trader”, care transporta substanțe chimice, ar fi fost incendiată joi dimineață în apropiere de Sulina , după ce „mai multe drone au intrat pe teritoriul României în ultimele 24 de ore”. Potrivit autorităților citate, șapte membri ai echipajului sunt dați dispăruți, iar cinci au fost transportați la Spitalul Județean din Constanța. [...]