Știri
Știri din categoria Externe
Negocierile SUA–Iran includ deblocarea a 24 mld. dolari (aprox. 110 mld. lei), o miză cu efect direct asupra pieței energiei, în condițiile în care un posibil acord ar putea duce la redeschiderea Strâmtorii Ormuz și la reducerea presiunii pe prețurile petrolului, potrivit Digi24.
Secretarul de stat american Marco Rubio a spus că un acord cu Iranul ar putea fi încheiat „în câteva zile”, pe fondul discuțiilor de la Doha, unde oficiali iranieni și mediatori qatarezi încearcă să avanseze către o înțelegere. În paralel, Comandamentul Central al SUA a lovit lansatoare de rachete și ambarcațiuni despre care Washingtonul afirmă că încercau să planteze mine în sudul Iranului, lovituri descrise drept „defensive”.
Negocierile vizează un acord-cadru care ar urma să includă trei elemente majore: programul nuclear iranian, redeschiderea Strâmtorii Ormuz și deblocarea a aproximativ 24 de miliarde de dolari (aprox. 110 miliarde lei) din activele Iranului.
Potrivit CNN, jumătate din sumă ar putea fi eliberată imediat după anunțarea acordului. De cealaltă parte, agenția iraniană Tasnim a transmis că, fără eliberarea unei părți din active „încă din primul pas” și fără un mecanism „clar” pentru eliberarea garantată și continuă a tuturor activelor blocate, nu va exista acord.
Loviturile americane au avut loc în pofida armistițiului în vigoare din 8 aprilie, iar SUA susțin că acțiunea nu indică o prăbușire a armistițiului. Site-ul iranian Tabnak a relatat că patru membri ai Gărzii Revoluționare iraniene au fost uciși în atacurile asupra unor ambarcațiuni din apropierea orașului Bandar Abbas, la Strâmtoarea Ormuz.
Rubio, aflat la Jaipur (India), a spus că strâmtoarea trebuie redeschisă „într-un fel sau altul” și că un acord este posibil, dar „nu este iminent”. Declarația sa a fost atribuită de Digi24 agenției Reuters.
Strâmtoarea Ormuz rămâne restricționată de la începutul conflictului din 28 februarie, iar această situație a contribuit la creșterea prețurilor petrolului la nivel mondial. Digi24 notează că aproximativ 20% din petrolul mondial și gazul natural lichefiat tranzitează această rută.
În perioada următoare, semnalul relevant pentru piețe rămâne dacă discuțiile de la Doha produc un acord-cadru și, mai ales, dacă redeschiderea Ormuz și deblocarea parțială a activelor Iranului sunt acceptate în termeni operaționali (calendar și mecanism), nu doar ca principiu.
Recomandate
Armenia riscă scumpirea gazului rusesc după ce a semnat cu SUA un acord de parteneriat strategic, într-un moment sensibil politic, cu alegeri parlamentare programate pe 7 iunie, potrivit Digi24 . Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio , și ministrul armean de externe, Ararat Mirzoian , au semnat marți, la Erevan, acordul de parteneriat strategic, cu doar câteva zile înaintea scrutinului. Reacția Moscovei a venit rapid: Kremlinul a avertizat că Armenia ar putea pierde prețul preferențial la gazul rusesc dacă se îndepărtează de Rusia, potrivit Reuters și News.ro, citate de Digi24. Miza economică: prețul „preferențial” la gaz Kremlinul a transmis încă de luni că Erevanul ar putea pierde prețul „foarte atractiv” pe care îl plătește pentru gazul rusesc, în cazul în care renunță la integrarea cu Rusia. În termeni practici, mesajul indică folosirea energiei ca instrument de presiune, într-un context în care Armenia încearcă să-și recalibreze relațiile externe. Ce mai include pachetul semnat la Erevan Pe lângă parteneriatul strategic, Rubio și Mirzoian au semnat: un acord-cadru privind mineralele critice; un acord de cooperare legat de un coridor de tranzit propus, de 43 km, care ar traversa sudul Armeniei și ar oferi Azerbaidjanului o rută directă către enclava Nahicevan, mai departe către Turcia, aliatul apropiat al Bakuului. Întâlnirea a avut loc la Aeroportul Internațional Zvartnoț din Erevan, în timpul unei scurte escale a lui Rubio. Context politic: alegeri pe 7 iunie Semnarea acordurilor vine înaintea alegerilor parlamentare din 7 iunie, în care partidul Contract Civil al premierului Nikol Pașinian, care urmărește relații mai strânse cu Occidentul, se confruntă cu mai multe partide de opoziție, dintre care multe sunt descrise ca pro-ruse. În acest cadru, avertismentul privind gazul indică un potențial cost economic imediat asociat unei repoziționări geopolitice, cu efect direct asupra facturilor și asupra stabilității energetice a țării, dacă scenariul scumpirii se materializează. [...]
Qatarul respinge zvonul unui transfer de 12 miliarde de dolari către Iran, într-un moment în care banii blocați devin monedă de negociere în discuțiile Teheran–Washington , potrivit Digi24 . Doha spune că informațiile vehiculate în presă despre o „ofertă” financiară sunt false și ar urmări sabotarea eforturilor diplomatice. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe qatarez, Majed Al-Ansari , a transmis pe platforma X că relatarea potrivit căreia Qatarul ar fi „oferit” 12 miliarde de dolari (aprox. 55 miliarde lei) Iranului „nu este pur și simplu adevărată” și că ar fi răspândită de „părți” interesate să submineze dezescaladarea și stabilitatea regională. De ce contează: activele înghețate, în centrul negocierilor Miza economică invocată în spațiul public este legată de fonduri iraniene înghețate. Presa israeliană și alte surse apropiate unor țări precum Arabia Saudită au relatat că negociatorii iranieni ar cere deblocarea imediată a 12 miliarde de dolari (aprox. 55 miliarde lei) din active înghețate aflate în Qatar, ca o condiție pentru avansarea discuțiilor cu SUA. Potrivit unor surse anonime citate de aceste instituții media, Teheranul ar solicita, mai larg, dezghețarea completă a activelor sale blocate în diferite părți ale lumii, pe fondul unor dezacorduri cu Washingtonul privind clauze ale unui posibil acord. Context: vizite la Doha și mesajul SUA despre calendar Informațiile au apărut la o zi după ce negociatorul-șef iranian Mohammad Bagher Qalibaf și ministrul de Externe Abbas Araqchi au mers în Qatar pentru discuții despre un acord de pace cu SUA, potrivit presei de stat iraniene. În Qatar s-a deplasat și guvernatorul Băncii Centrale a Iranului, Abdolnaser Hemmati, în contextul în care o parte din fondurile iraniene înghețate de SUA se află acolo și sunt revendicate de Teheran în negocieri. De partea americană, secretarul de stat Marco Rubio a declarat că Strâmtoarea Ormuz trebuie să rămână deschisă „într-o formă sau alta” și că negocierile continuă, dar soluționarea divergențelor din proiectul inițial ar putea dura încă „câteva zile”. Rubio a mai spus că marți ar urma să aibă loc discuții în Qatar, după un apel telefonic al președintelui Donald Trump din weekend cu mai mulți lideri regionali. [...]
Rusia acuză SUA că a blocat participarea unui vice-ministru la ONU prin refuzul de a-i acorda viză, un episod care riscă să alimenteze tensiunile diplomatice în jurul funcționării ONU la New York, potrivit Reuters . Ambasadorul Rusiei la ONU, Vassily Nebenzia , a declarat marți, într-o ședință a Consiliului de Securitate (15 membri), că SUA nu i-a acordat viză adjunctului ministrului rus de Externe, Alexander Alimov, care ar fi urmat să participe la reuniune. Ședința a fost prezidată de ministrul chinez de Externe, Wang Yi, iar Nebenzia a spus că Alimov intenționa să fie prezent. Miza: obligațiile SUA ca stat-gazdă al sediului ONU Nebenzia a calificat refuzul vizei drept o încălcare a obligațiilor SUA în baza Acordului privind sediul ONU (U.N. Headquarters Agreement), argumentând că accesul la sediul ONU din New York trebuie asigurat „pentru toți oficialii statelor membre, fără excepție”. Totodată, Rusia a prezentat cazul și ca pe „un exemplu flagrant de lipsă de respect” față de președinția chineză a Consiliului de Securitate și față de tema discutată la reuniune, respectiv Carta ONU . Departamentul de Stat și misiunea SUA la ONU nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii privind afirmațiile lui Nebenzia, notează Reuters. Contextul reuniunii: Carta ONU și escaladarea riscurilor de securitate În intervenția sa, Nebenzia a susținut că Carta ONU este supusă unei presiuni puternice și a acuzat statele occidentale că folosesc „duble standarde” pentru a-și menține dominația. El a invocat, de asemenea, remilitarizarea din Germania și Japonia ca evoluții periculoase pentru securitatea globală. La aceeași reuniune, Wang Yi a spus că este nevoie de „revigorarea” Cartei ONU pe fondul instabilității și conflictelor în creștere, avertizând că „o navă uriașă a civilizației globale navighează în ape periculoase”. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat că lumea se confruntă cu cel mai mare număr de conflicte de la înființarea Națiunilor Unite, după al Doilea Război Mondial, precum și cu „riscuri noi și neexplorate” pentru pace și securitate. [...]
SUA au refuzat să acorde viză unui viceministru rus pentru o ședință a Consiliului de Securitate al ONU , după ce China a invitat Rusia să fie reprezentată la nivel înalt, potrivit HotNews . Ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia , a declarat marți că Washingtonul nu a emis viza necesară pentru ca viceministrul rus de externe Aleksandr Alimov să poată participa la reuniunea de la New York. Informația a fost transmisă de Reuters, citată de HotNews. Nebenzia a acuzat SUA că încalcă obligațiile prevăzute de Acordul privind sediul ONU, susținând că accesul la sediul organizației „trebuie să fie asigurat pentru toți oficialii statelor membre, fără excepție”. Reuniunea Consiliului de Securitate (format din 15 membri) a fost prezidată de ministrul chinez de externe, Wang Yi. Potrivit ambasadorului rus, Alimov urma să reprezinte Rusia la ședință în baza invitației transmise de partea chineză. În declarațiile sale, Nebenzia a calificat situația drept „un caz flagrant de lipsă de respect” față de președinția chineză a Consiliului de Securitate și față de tema aflată pe agendă, Carta Națiunilor Unite. [...]
Parlamentul Rusiei a extins baza legală pentru confiscarea bunurilor rușilor din exil , o măsură care ridică riscurile juridice și patrimoniale pentru cetățenii ruși stabiliți în străinătate și poate accelera decizii de vânzare sau restructurare a activelor, potrivit G4Media . Legea a fost adoptată marți, în a treia și ultima lectură, de Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului rus). Conform noii legislații, autoritățile pot confisca proprietăți ale rușilor care locuiesc în străinătate dacă aceștia sunt considerați că acționează împotriva intereselor țării, într-un demers pe care criticii îl descriu ca având rolul de a reduce la tăcere criticii bogați ai Kremlinului aflați în exil, relatează dpa, citată de Agerpres. Ce se schimbă față de cadrul existent Rusia avea deja prevederi care permiteau confiscarea bunurilor unor cetățeni din străinătate, de exemplu în cazul celor etichetați drept „agenți străini” care își încalcă obligațiile sau al celor care lucrează pentru „organizații indezirabile”. Noutatea este lărgirea semnificativă a domeniului de aplicare, pe fondul unei definiții larg interpretabile a „acțiunii împotriva intereselor Moscovei”. Un exemplu menționat este că rușii din străinătate și-ar putea pierde casele dacă denunță public războiul din Ucraina . 13 noi infracțiuni invocate ca temei pentru confiscare Președintele Dumei de Stat, Veaceslav Volodin , a declarat că 13 noi infracțiuni constituie acum motive pentru confiscarea bunurilor rușilor aflați în străinătate, între care: insultarea ofițerilor și soldaților ruși; apelul la extremism și terorism; incitarea la ură sau ostilitate; apelul public la acțiuni care vizează încălcarea integrității teritoriale a Rusiei. Volodin a susținut că măsura are rol de protecție a statului. „Astăzi am adoptat o lege federală care servește la protejarea țării noastre.” Când intră în vigoare și ce reacții sunt anticipate Noua lege ar urma să intre în vigoare la 1 septembrie, potrivit lui Serghei Markov, politolog descris ca fiind apropiat Kremlinului. Acesta a sugerat că rușii aflați în străinătate ar putea încerca să își vândă rapid activele. „Acum vor vinde totul rapid în termen de trei luni.” Tot el a adăugat că mesajul transmis celor plecați ar fi să nu se mai întoarcă. „Acum ei (autoritățile – n.r.) le spun celor care au plecat că nu trebuie să se mai întoarcă niciodată.” [...]
Donald Trump spune că „totul a ieșit perfect” la controlul medical de 6 luni , un mesaj menit să reducă incertitudinea publică într-un an în care sănătatea liderilor rămâne un factor de risc politic și, implicit, de volatilitate, potrivit Ziarul Financiar . Președintele SUA a anunțat rezultatul controlului medical periodic după vizita la Centrul Medical Militar Walter Reed , într-o postare pe rețeaua sa, Truth Social. Trump a transmis că se întoarce la Casa Albă și a mulțumit medicilor și personalului. „Tocmai am terminat controlul medical de 6 luni la Centrul Medical Militar Walter Reed. Totul a ieșit perfect. Mulțumesc medicilor și personalului extraordinar! Mă întorc la Casa Albă.” De ce contează: sănătatea liderului, variabilă de stabilitate politică În SUA, președinții publică în mod tradițional informații despre starea de sănătate, deși nu există o obligație legală în acest sens. În aprilie 2025, Trump a făcut primul control medical anual din al doilea mandat, iar Casa Albă a transmis atunci că liderul american era într-o „stare de sănătate excelentă” și apt să își exercite funcția. În ultimele luni, subiectul a revenit în atenția publică pe fondul unor speculații legate de apariții în care se vedeau vânătăi pe mâini (unele aparent acoperite cu machiaj) și picioare care păreau umflate. Contextul speculațiilor și explicațiile Casei Albe Trump, care va împlini 80 de ani luna viitoare, a pus vânătăile pe seama strângerilor frecvente de mâini, în timp ce Casa Albă a invocat folosirea unor medicamente anticoagulante drept cauză. În iulie, Casa Albă a anunțat că Trump suferă de insuficiență venoasă cronică , descrisă ca o afecțiune inofensivă a venelor picioarelor, întâlnită mai ales la persoanele în vârstă. Separat, unele ieșiri necontrolate ale liderului american au alimentat întrebări despre sănătatea sa mintală, notează publicația. Ce urmează Din informațiile disponibile, mesajul lui Trump nu include detalii medicale suplimentare sau un raport complet, ci doar concluzia comunicată public după controlul de 6 luni. În lipsa unor date clinice publicate, evaluarea rămâne la nivelul declarației președintelui și al comunicărilor anterioare ale Casei Albe. [...]
