Știri
Știri din categoria Externe
Scăderea popularității lui Trump înainte de „midterms” ridică riscuri economice și comerciale, pe fondul nemulțumirilor legate de costul vieții și de escaladarea războiului comercial cu Canada, potrivit news.ro.
Cu mai puțin de două luni înainte de alegerile intermediare din noiembrie, un sondaj național realizat de Focaldata arată că 33% dintre alegătorii înregistrați din SUA aprobă activitatea lui Donald Trump ca președinte. Nivelul este descris ca un minim istoric în seria de sondaje în care Financial Times a adresat această întrebare începând din luna mai și este cu 3 puncte procentuale sub luna precedentă, conform nv.ua, citat de news.ro.
În interiorul electoratului republican, gradul de aprobare a scăzut cu peste 2 puncte procentuale, la 72%, un nou minim în sondajele Financial Times.
Sondajul indică o deteriorare a percepției asupra economiei: aproape două treimi dintre alegătorii înregistrați spun că economia SUA merge într-o direcție greșită. Totodată, 57% afirmă că situația lor financiară s-a înrăutățit sub președinția lui Trump, față de 53% luna trecută.
În rândul republicanilor, doar 53% declară că aprobă politicile economice și de ocupare a forței de muncă ale lui Trump, în scădere cu aproape 8 puncte procentuale față de luna precedentă.
Un alt element major este politica comercială. Potrivit sondajului, 56% dintre alegători — inclusiv 60% dintre independenți și aproape o treime dintre republicani — nu aprobă decizia recentă de a impune o taxă vamală de 50% asupra mărfurilor canadiene în valoare de aproximativ 20 de miliarde de dolari (aprox. 90 miliarde lei).
Măsura a determinat Canada să introducă tarife de retorsiune de până la 50% asupra importurilor din SUA, ceea ce a escaladat războiul comercial și a amplificat temerile privind creșterea prețurilor de consum, mai notează materialul.
Publicația mai arată că aceste rezultate sunt o veste proastă pentru Casa Albă, în condițiile în care republicanii încearcă să își păstreze controlul asupra Camerei Reprezentanților și Senatului la alegerile de la jumătatea mandatului din noiembrie, considerate în mod tradițional un test al administrației aflate la putere.
În același context, news.ro menționează și războiul cu Iranul, despre care afirmă că, în ultimele șase luni, a contribuit la creșterea costurilor de împrumut pentru SUA și la scumpiri la combustibil și bunuri de consum. Materialul nu oferă însă valori numerice pentru aceste evoluții.
Recomandate
Moscova condiționează un posibil summit Putin–Trump–Xi de o agendă clară , semnalând că o întâlnire la vârf ar avea loc doar dacă părțile pot defini dinainte mizele și rezultatele așteptate, potrivit Agerpres . Viceministrul rus de externe Serghei Riabkov a declarat că Rusia „nu a exclus” posibilitatea unei întâlniri trilaterale între președinții Rusiei, SUA și Chinei. În același timp, el a precizat că, înainte de „pregătirile propriu-zise”, este necesar să fie înțeles care va fi agenda reuniunii. Oficialul rus a indicat că discuția despre format depinde de „substanța întâlnirii” și de ceea ce se poate aștepta „ca rezultat”. Ce ar însemna, practic, „agenda” pentru a trece la pregătiri Din declarațiile lui Riabkov reiese că Moscova nu tratează întâlnirea ca pe un obiectiv în sine, ci ca pe un instrument care trebuie să producă rezultate definite. În acest cadru, condiția invocată este una operațională: stabilirea temelor și a așteptărilor înainte de a începe organizarea. Contextul: fereastra APEC din noiembrie La începutul lunii, consilierul Kremlinului Iuri Ușakov a vorbit despre posibilitatea unei întâlniri între Vladimir Putin, Donald Trump și Xi Jinping în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), programat în noiembrie, la Shenzhen, în China. Informația este atribuită de Agerpres agenției ruse TASS, citată de Reuters . [...]
Disputa politică din SUA asupra etichetei de „război” riscă să complice mandatul și controlul asupra operațiunilor militare în conflictul cu Iranul, pe fondul reluării luptelor în zona strâmtorii Ormuz , potrivit Mediafax . Vicepreședintele SUA, JD Vance, a declarat că nu ar numi situația „un război”, argumentând că „în acest moment, nu există tiruri active”, deși a admis că au existat zone în care confruntările au reizbucnit. El a mai spus că operațiunile majore de luptă au durat aproximativ șase săptămâni, declarațiile fiind făcute joi, într-o conferință de presă la Casa Albă. Întrebat dacă războiul cu Iranul se va încheia până la alegerile legislative de la jumătatea mandatului, programate în noiembrie, Vance a evitat să ofere un termen. Într-un răspuns separat, vicepreședintele a spus că întrebarea despre finalul conflictului echivalează cu întrebarea „când vor înceta iranienii să mai tragă în nave” și a adăugat că nu știe răspunsul, sugerând că „ar trebui să-i întrebați pe iranieni”. Sanders: „Explicați-le asta familiilor militarilor uciși” Senatorul independent Bernie Sanders a criticat public formularea lui Vance, invocând pierderile umane. În mesajul publicat pe rețeaua X, Sanders a amintit de militarii americani uciși și de victimele din regiune. „JD Vance a spus că ceea ce se întâmplă în Iran nu este un război. Vă rog să explicați asta familiilor celor 19 militari americani care și-au pierdut viața sau miilor de oameni care au fost uciși în regiune.” Trump susține linia Casei Albe: „conflict militar”, nu „război” Președintele Donald Trump a susținut vineri poziția lui Vance, descriind confruntarea drept un „conflict militar”, nu un război. Trump a argumentat că operațiunile americane au fost intermitente și că Statele Unite nu au trimis trupe terestre în Iran. Context: șase luni de confruntări și tensiuni în strâmtoarea Ormuz Conform informațiilor prezentate, conflictul dintre SUA și Iran a început pe 28 februarie, când Statele Unite și Israelul au lansat primele atacuri asupra Iranului. În cele peste șase luni scurse de atunci, SUA și Israelul au atacat ținte din Iran, iar Teheranul a ripostat prin lovituri asupra unor obiective americane și ale aliaților SUA din regiune. După o perioadă de relativă acalmie, luptele s-au intensificat din nou în ultimele zile, inclusiv în zona strategică a strâmtorii Ormuz. [...]
Unități ale armatei ucrainene ar fi primit ordin să oprească luptele în intervalul 5–8 septembrie , pe fondul unei noi runde de contacte diplomatice americane, potrivit Mediafax , care citează presa ucraineană preluată de The Kyiv Independent. Miza imediată este una operațională: o eventuală „pauză” în ostilități ar urma să reducă riscul de escaladare în timpul vizitei emisarilor SUA la Kiev și Moscova. Informația nu este confirmată oficial. Mediafax notează că nu a existat un anunț public privind un armistițiu, iar în acest moment nu este clar ce unități ar respecta ordinul invocat de presa ucraineană. Vizita emisarilor SUA și calendarul anunțat Potrivit sursei citate, oprirea ostilităților ar urma să aibă loc în perioada 5–8 septembrie, în contextul în care emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner ar urma să viziteze Kievul și Moscova „în următoarele zile”. Președintele Volodimir Zelenski a confirmat anterior că Witkoff și Kushner vor călători la Kiev pe 6 septembrie, după ce au vizitat Moscova. Întâlnirea planificată ar fi prima vizită a celor doi emisari în Ucraina, conform aceleiași surse. Ce a spus Trump și ce promite Zelenski pe durata vizitei Donald Trump a confirmat că cei doi emisari vor călători „în acest weekend” pentru negocieri între Ucraina și Rusia. „Trebuie să se rezolve. Așa că i-am trimis pe Steve Witkoff și Jared Kushner.” „I-am trimis să vadă dacă putem sau nu să facem ceva. Și ar putea exista o mare șansă să o facem.” În paralel, Zelenski a promis că Ucraina se va abține de la atacuri aeriene împotriva Rusiei în timpul vizitei, invocând siguranța negociatorilor americani, și a cerut Moscovei să procedeze similar, potrivit sursei citate de The Kyiv Independent. Într-un context separat, Mediafax mai arată că, pe 1 septembrie, Zelenski a avertizat companiile aeriene, asigurătorii și guvernele străine că spațiul aerian rusesc „va fi de facto închis” din cauza dronelor ucrainene, pe fondul riscurilor crescute pentru aviația civilă. [...]
Președintele SUA Donald Trump cere Europei să acopere retroactiv costul armelor livrate Ucrainei , ridicând miza unei dispute cu potențial bugetar și politic în relația transatlantică, potrivit Al Jazeera . În emisiunea „Inside Story”, Trump afirmă că o mare parte din armamentul și muniția oferite Kievului au fost furnizate în timpul administrației fostului președinte Joe Biden și susține că transferurile au fost făcute „gratuit”. În acest context, el spune că Europa „ar fi trebuit să acopere costul” și că SUA vor cere banii înapoi. Tema finanțării apărării Ucrainei împotriva Rusiei este prezentată ca un punct sensibil în relațiile dintre SUA și Europa, pe fondul continuării războiului și al presiunii de a menține sprijinul pentru Kiev. Întrebarea centrală ridicată de discuție este dacă cele două părți pot ajunge la o poziție comună care să permită continuarea ajutorului. Emisiunea este moderată de Scott McLean, iar invitații sunt Doug Bandow (Cato Institute), Marina Miron (King’s College London) și Charles Kupchan (Council on Foreign Relations). Materialul a fost publicat la 4 septembrie 2026. [...]
Votul României pentru o rezoluție ONU privind „corectarea hărților” a deschis un nou front diplomatic , după ce Ucraina a protestat că noua reprezentare cartografică promovată la ONU arată Crimeea separat de restul Ucrainei, potrivit Mediafax . Ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu , spune că România a votat „pentru” și insistă că „Crimeea este în Ucraina”. Într-o postare pe X, Țoiu afirmă că România a susținut rezoluția Adunării Generale a ONU care promovează o reprezentare „mai exactă” a lumii pe hărți și argumentează că felul în care sunt desenate hărțile influențează percepțiile. În același mesaj, ea leagă „corectarea distorsiunilor istorice” de exemple precum dimensiunea Africii și statutul Crimeei. De ce a reacționat Ucraina Ucraina s-a abținut la votul din 4 septembrie, după ce noua hartă, bazată pe proiecția „Equal Earth” (un tip de proiecție cartografică ce urmărește să redea mai fidel suprafețele), a reprezentat Crimeea cu gri, într-o culoare diferită de cea a restului Ucrainei. Deși Crimeea nu este colorată la fel ca Rusia, reprezentarea cromatică sugerează o separare față de Ucraina, notează articolul. În context, Mediafax amintește că Rusia a ocupat și a anexat ilegal Crimeea în 2014, însă peninsula rămâne teritoriu ucrainean în dreptul internațional, potrivit The Kyiv Independent. Deputata ucraineană Kira Rudik a criticat reprezentarea, numind-o „rușinoasă”. Ce prevede rezoluția și cum s-a votat Rezoluția „Correct the Map ”, propusă de Togo cu sprijinul Uniunii Africane, a fost adoptată cu 164 de voturi pentru. Ucraina s-a abținut, alături de Estonia, Georgia, Lituania, Moldova și Serbia, iar Statele Unite au fost singura țară care a votat împotrivă. Documentul susține renunțarea treptată la proiecția Mercator, folosită de aproape 500 de ani, în favoarea unor reprezentări care redau mai fidel suprafața continentelor. Un exemplu menționat este diferența de scară dintre Africa și Groenlanda, care pe Mercator pot părea apropiate ca dimensiune, deși Africa este în realitate de aproximativ 14 ori mai mare. Rezoluția ONU nu obligă statele să renunțe la proiecția Mercator și nu modifică statutul juridic al teritoriilor sau frontierele recunoscute internațional. [...]
Escala portavionului USS Abraham Lincoln în Thailanda a adus în economie circa 100 de milioane de baht , înainte ca nava să plece spre portul de origine din San Diego, potrivit G4Media , care citează AFP via Agerpres. Portavionul cu propulsie nucleară a părăsit duminică portul Laem Chabang , după o escală începută miercuri – prima oprire la țărm după 286 de zile petrecute pe mare, o durată considerată excepțional de lungă și care a alimentat controverse în SUA privind condițiile de viață la bord. Cei aproximativ 5.000 de membri ai echipajului au avut cinci zile de odihnă în Pattaya, stațiune aflată la sud de Bangkok. Nava a plecat în jurul orei 11:00, ora locală (06:00, ora României), spre San Diego, au relatat jurnaliștii AFP. Impact local: cheltuieli estimate la 2,6 milioane de euro Primarul din Pattaya, Poramase Ngampiches, a estimat că militarii americani au cheltuit în jur de 100 de milioane de baht, echivalentul a 2,6 milioane de euro (aprox. 13 milioane de lei), în perioada petrecută în oraș, în extrasezon turistic. Potrivit aceleiași surse, o parte importantă din timp a fost alocată cumpărăturilor și vizitării obiectivelor turistice. Pe fondul reputației orașului, asociată inclusiv cu turismul sexual, autoritățile thailandeze au desfășurat anterior sosirii o represiune la scară largă împotriva prostituției, însă primarul a negat o legătură între acțiune și vizita portavionului. Ordine publică și controverse în SUA privind condițiile la bord Șeful poliției din Pattaya, Anek Srathongyoo, a declarat pentru AFP că nu au existat incidente grave și că nu s-au făcut arestări în cele cinci zile. Doi marinari au fost trimiși înapoi la bord după o altercație „la beție”, joi dimineață devreme. În SUA, membri democrați ai Congresului au cerut luna trecută o anchetă privind condițiile de la bord, invocând relatări despre penurie de alimente și produse de igienă, probleme la instalațiile sanitare și crize grave de sănătate mintală. Președintele Donald Trump a respins criticile, iar portavionul USS Abraham Lincoln a fost între timp înlocuit în Orientul Mijlociu de USS George Washington. [...]
