Știri
Știri din categoria Externe
Lovirea a trei petroliere iraniene de către SUA ridică riscul de perturbare a fluxurilor de petrol prin Strâmtoarea Ormuz, într-un moment în care Washingtonul și Teheranul își dispută controlul asupra unei rute critice pentru aprovizionarea globală cu energie, potrivit Mediafax.
Armata SUA a anunțat sâmbătă că a lovit trei petroliere iraniene după ce Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) a lansat rachete balistice către două nave de război americane. Până la momentul relatării, nu exista un răspuns oficial din partea Teheranului.
Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a transmis că un portavion și un distrugător lansator de rachete au evitat atacurile iraniene, iar în replică forțele americane au „scos definitiv din funcțiune” navele M/T Downy și M/T Stark 1. Un al treilea tanc petrolier, M/T Kylo (cunoscut și ca „Noxen”), a fost „distrus complet” în Golful Oman, după ce echipajului i s-a ordonat să abandoneze nava.
CENTCOM susține că cele trei nave făceau parte dintr-o „rețea clandestină de miliarde de dolari” care finanțează IRGC și grupările aliate din regiune — o formulare care indică o țintire cu miză economică, nu doar militară.
„Mesajul pentru IRGC este clar: Dacă trageți în două dintre navele noastre, vă vom impune un cost economic și mai mare — vom distruge trei dintre ale voastre”, a declarat amiralul Brad Cooper, comandantul CENTCOM.
Incidentul are loc pe fondul eforturilor ambelor părți de a menține controlul asupra Strâmtorii Ormuz, descrisă ca o cale navigabilă critică pentru aprovizionarea globală cu petrol. În același context, presa de stat din Iran relatase anterior că SUA au atacat un tanc petrolier în apropierea insulei Kharg, „un punct strategic esențial” pentru exporturile de petrol ale Iranului, potrivit CNN, citată de Mediafax.
În material se arată că insula Kharg gestionează în mod obișnuit aproximativ 90% din exporturile de petrol brut ale Iranului, ceea ce amplifică relevanța economică a oricărei escaladări în zonă.
CNN, citată de Mediafax, menționează o înregistrare audio confirmată care surprinde avertismente transmise de o aeronavă militară americană către echipajul navei Stark 1, prin canalele de urgență. Conform aceleiași surse, echipajul ar fi primit zece minute pentru evacuarea părții din spate a navei înainte de lovitură, urmate de un avertisment final pentru abandonarea imediată.
Tot CNN relatează că o persoană aflată la bordul navei iraniene a cerut oprirea focului, spunând:
„Suntem deja distruși”.
Tensiunile vin la scurt timp după ce vicepreședintele american JD Vance a declarat că ritmul conflictului depinde de acțiunile Teheranului, fără să avanseze un calendar pentru încheierea operațiunilor începute în urmă cu șase luni. În lipsa unei reacții oficiale a Iranului, rămâne neclar dacă vor urma măsuri de retorsiune care să afecteze direct navigația și transporturile de energie în regiune.
Recomandate
Atacurile rusești asupra aeroporturilor din Kiev și Borispil ridică riscul operațional pentru zboruri și vizite oficiale , într-un moment în care se discută posibilitatea ca o delegație americană să ajungă în Ucraina pe cale aeriană, potrivit Mediafax . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus sâmbătă că Rusia a vizat „în mod deliberat” aeroporturile din Kiev și Borispil în atacurile din noaptea precedentă, „pentru prima dată după mult timp”, sugerând o legătură directă cu discuțiile despre o eventuală aterizare a unor oficiali americani pe aceste aeroporturi. „Este evident că aceste atacuri ale Rusiei asupra aeroporturilor sunt o reacție la discutarea și pregătirea posibilității ca partea americană să folosească un avion pentru a veni în Ucraina și să aterizeze pe aeroportul Kiev sau pe aeroportul Borispil.” Ce urmează: ajustări anunțate privind operațiunile legate de spațiul aerian Zelenski a afirmat că Ucraina „a consemnat această acțiune” și că săptămâna viitoare va ajusta „în mod corespunzător” operațiunea privind spațiul aerian al Rusiei, pe care îl descrie ca devenit periculos din cauza dronelor și rachetelor. În mesajul său, liderul ucrainean a insistat că, din partea Ucrainei, „nu există și nu va exista nicio amenințare la adresa diplomației” și că țara rămâne interesată de apropierea păcii. Impactul imediat: victime și lovituri asupra infrastructurii civile În același mesaj, Zelenski a declarat că un atac rusesc asupra unei întreprinderi civile din Kamianske (regiunea Dnipropetrovsk) a ucis patru persoane și a rănit alte cinci. Totodată, el a spus că locuințe au fost avariate în regiunile Herson și Harkov și în orașul Borispil, iar în Sumî și Nikolaev dronele au lovit centre comerciale. Context diplomatic: emisari americani, date „preliminare” pentru vizite la Moscova și Kiev Zelenski a mai afirmat că au fost stabilite date preliminare pentru vizita emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner la Moscova și Kiev. Donald Trump a confirmat vizita, spunând că cei doi merg cu o propunere pentru încheierea războiului și că există „o șansă bună” ca negocierile să ducă la un rezultat. [...]
Ordinul Kremlinului de a opri atacurile asupra Kievului timp de trei zile introduce o pauză operațională rară în războiul aerian și poate redesena, măcar temporar, riscul de securitate pentru capitala Ucrainei, pe fondul reluării contactelor diplomatice SUA–Rusia, potrivit Mediafax . Decizia a fost comunicată de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care a spus că Vladimir Putin a ordonat ca „timp de trei zile, începând de astăzi de la miezul nopții, să nu fie efectuat niciun atac împotriva Kievului”. Peskov a legat măsura de pregătirile pentru vizita emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner la Kiev, pentru convorbiri de pace, informație atribuită agenției AP. Contextul diplomatic: trimișii SUA între Moscova și Kiev Witkoff și Kushner au sosit sâmbătă la Moscova, într-o încercare de a relua eforturile de încetare a conflictului, au relatat publicațiile de stat din Rusia. Ei au fost întâmpinați la aeroport de emisarul rus Kirill Dmitriev, care a publicat imagini de la sosire și mesajul „Bun venit la Moscova, făcători de pace”. Ultima vizită cunoscută a celor doi la Moscova a avut loc în ianuarie, când s-au întâlnit cu Vladimir Putin la Kremlin. Zelenski a declarat că îi așteaptă duminică la Kiev, deși cei doi nu au mai fost anterior în capitala Ucrainei. În același timp, Zelenski a anunțat că Ucraina va opri atacurile aeriene pe durata deplasării emisarilor și a cerut Moscovei să facă același lucru, însă Rusia nu a răspuns public acestei propuneri, conform informațiilor din material. De ce contează: pauză anunțată după o escaladare a războiului aerian Ordinul de oprire a atacurilor vine după o perioadă de intensificare a loviturilor aeriene, în condițiile în care negocierile de pace au stagnat. Materialul notează că Rusia și-a amplificat atacurile asupra Kievului și altor orașe, „profitând de lipsa sistemelor de apărare antiaeriană ale Ucrainei”. Tot vineri, o dronă rusă a lovit sediul Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) din Kiev. De cealaltă parte, atacurile ucrainene cu rază lungă au vizat facilități militare, rafinării și centre economice din Rusia. Situația din teren și bilanțul recent al atacurilor Războiul aerian s-a intensificat pe fondul unei linii a frontului de 1.250 de kilometri, iar Rusia a început să folosească drone de mare viteză, cu propulsie prin reacție, potrivit textului. Zelenski a legat atacurile rusești de peste noapte de pregătirile pentru posibila sosire a delegației americane, afirmând: „Clar, aceste atacuri rusești asupra aeroporturilor sunt o reacție la pregătirile pentru posibila sosire a părții americane cu un avion în Ucraina. Am luat notă de această mișcare și vom ajusta operațiunile săptămâna viitoare” În regiunea Dnipropetrovsk, atacurile rusești au ucis cinci persoane și au rănit alte cinci la o unitate industrială, iar Ministerul rus al Apărării a susținut că a lovit două combinate metalurgice care aprovizionau producția militară ucraineană. Au fost raportate atacuri cu drone și rachete și în regiunile Boryspil și Mikolaim, cu pagube la locuințe și spații comerciale. Potrivit forțelor aeriene ucrainene, Rusia a lansat rachete balistice și 167 de drone de atac, dintre care 128 au fost doborâte sau neutralizate. În Rusia, autoritățile au anunțat trei răniți în regiunea Belgorod în urma atacurilor ucrainene, iar apărarea antiaeriană rusă ar fi doborât 53 de drone ucrainene într-o singură noapte. Ce urmează În lipsa unor detalii despre mecanismul de verificare sau despre condițiile exacte ale ordinului, rămâne de văzut dacă oprirea atacurilor asupra Kievului va fi respectată integral pe durata celor trei zile și dacă vizita emisarilor americani va debloca negocierile, într-un moment în care, potrivit materialului, eforturile Washingtonului au pierdut din avânt în ultimele șase luni, pe fondul concentrării atenției SUA asupra conflictului din Iran. [...]
Ungaria prelungește până la 31 decembrie 2026 starea de criză legată de migrație , menținând un cadru legal strict la frontieră, în pofida sancțiunilor europene, potrivit Mediafax . Decizia, luată de guvernul Tisza, mută din nou disputa cu Bruxelles-ul în zona de reglementare: Budapesta susține că apără frontierele externe ale UE, dar este amendată pentru politicile sale. Măsura urma să expire pe 7 septembrie, însă a fost extinsă până la finalul lui 2026, potrivit DailyNewsHungary, citat de publicație. Premierul Péter Magyar a argumentat că inclusiv „modificările minore” ale regulilor pot crea breșe exploatabile rapid de rețelele de trafic de migranți. Argumentul Budapestei: „o singură lacună” poate declanșa o criză Magyar a invocat situația din Ceuta , enclavă spaniolă din nordul Africii, ca exemplu al felului în care rutele migrației se pot schimba brusc. El a spus că, în doar două zile, s-a declanșat o criză la frontieră, iar într-o singură zi „zeci de mii” de persoane ar fi încercat să intre în Spania din Maroc; potrivit declarațiilor sale, au existat și decese pe mare, iar autoritățile spaniole au mobilizat resurse suplimentare. Premierul ungar a legat evoluțiile din Ceuta de o decizie a Curții Supreme a Spaniei, susținând că rețelele de trafic au reacționat imediat la schimbarea de context. „Ceuta este un avertisment pentru întreaga Europă.” „O singură lacună legislativă sau o modificare pregătită necorespunzător poate crea o situație imposibil de gestionat într-un timp foarte scurt. Guvernul ungar nu își poate asuma un asemenea risc.” Presiunea financiară: amenda UE de 1 milion de euro pe zi Decizia vine în condițiile în care Ungaria este în continuare sancționată de Uniunea Europeană cu o amendă de 1 milion de euro pe zi (aprox. 5 milioane lei ), din cauza politicilor sale în domeniul migrației. Magyar a calificat situația drept nedreaptă și a afirmat că Ungaria protejează nu doar propriile granițe, ci și frontierele externe ale UE. El a mai spus că guvernul negociază de luni de zile cu instituțiile europene un nou cadru legislativ care să fie, simultan, eficient în protecția frontierelor și compatibil cu legislația europeană, însă „nu a fost găsită încă o soluție” care să permită acțiune „cu suficientă fermitate și eficiență”. Ce urmează: un „sistem legal și funcțional” până în decembrie Magyar a susținut că situația migrației s-a schimbat semnificativ față de 2016, când Ungaria a introdus pentru prima dată măsura de urgență, și a afirmat că aproximativ 20 de state membre ar susține acum măsuri mai stricte de protecție a frontierelor. Pentru restul anului, guvernul spune că va folosi lunile rămase până în decembrie pentru a institui „un sistem legal și funcțional” care să protejeze frontierele Ungariei și, în același timp, „să apere banii contribuabililor”. [...]
Unități ale armatei ucrainene ar fi primit ordin să oprească luptele în intervalul 5–8 septembrie , pe fondul unei noi runde de contacte diplomatice americane, potrivit Mediafax , care citează presa ucraineană preluată de The Kyiv Independent. Miza imediată este una operațională: o eventuală „pauză” în ostilități ar urma să reducă riscul de escaladare în timpul vizitei emisarilor SUA la Kiev și Moscova. Informația nu este confirmată oficial. Mediafax notează că nu a existat un anunț public privind un armistițiu, iar în acest moment nu este clar ce unități ar respecta ordinul invocat de presa ucraineană. Vizita emisarilor SUA și calendarul anunțat Potrivit sursei citate, oprirea ostilităților ar urma să aibă loc în perioada 5–8 septembrie, în contextul în care emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner ar urma să viziteze Kievul și Moscova „în următoarele zile”. Președintele Volodimir Zelenski a confirmat anterior că Witkoff și Kushner vor călători la Kiev pe 6 septembrie, după ce au vizitat Moscova. Întâlnirea planificată ar fi prima vizită a celor doi emisari în Ucraina, conform aceleiași surse. Ce a spus Trump și ce promite Zelenski pe durata vizitei Donald Trump a confirmat că cei doi emisari vor călători „în acest weekend” pentru negocieri între Ucraina și Rusia. „Trebuie să se rezolve. Așa că i-am trimis pe Steve Witkoff și Jared Kushner.” „I-am trimis să vadă dacă putem sau nu să facem ceva. Și ar putea exista o mare șansă să o facem.” În paralel, Zelenski a promis că Ucraina se va abține de la atacuri aeriene împotriva Rusiei în timpul vizitei, invocând siguranța negociatorilor americani, și a cerut Moscovei să procedeze similar, potrivit sursei citate de The Kyiv Independent. Într-un context separat, Mediafax mai arată că, pe 1 septembrie, Zelenski a avertizat companiile aeriene, asigurătorii și guvernele străine că spațiul aerian rusesc „va fi de facto închis” din cauza dronelor ucrainene, pe fondul riscurilor crescute pentru aviația civilă. [...]
Atacurile asupra aeroporturilor din zona Kievului riscă să complice logistica vizitei emisariilor americani , după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Rusia că a lovit infrastructura aeronautică înaintea deplasării la Kiev a doi trimiși ai președintelui SUA, potrivit G4Media . Zelenski a declarat că Rusia a atacat aeroporturi din Ucraina, în capitala Kiev și în orașul apropiat Borîspil, înaintea vizitei așteptate duminică a celor doi emisari americani. Informația este relatată de Reuters și AFP și transmisă de Agerpres, conform aceleiași surse. În context, președintele ucrainean a amintit că spațiul aerian al Ucrainei este închis de la invazia Rusiei din februarie 2022 , însă oficialii ucraineni ar fi discutat posibilitatea ca negociatorii de pace americani, Steve Witkoff și Jared Kushner, să folosească un avion pentru această vizită. „Evident, aceste atacuri rusești asupra aeroporturilor sunt o reacție la discuțiile și pregătirile pentru posibilitatea ca partea americană să folosească un avion pentru a călători în Ucraina și a ateriza pe aeroportul Kiev sau pe aeroportul Borîspil”, a apreciat Zelenski pe Telegram. „(Drone) Shahed ruso-iraniene ca răspuns la diplomația americană”, a adăugat el. Vizite la Moscova și Kiev, pe fondul negocierilor blocate Potrivit lui Zelenski, cei doi trimiși speciali ai președintelui SUA, Donald Trump, Steven Witkoff și Jared Kushner, ar urma să viziteze Moscova și apoi Kievul duminică, într-o încercare „aparentă” de reluare a negocierilor pentru încheierea războiului. Nu au fost făcute publice detalii despre conținutul întâlnirilor. Totuși, un oficial american a declarat vineri pentru CNN că Witkoff și Kushner intenționează să facă presiuni pentru găsirea unei soluții diplomatice care să pună capăt războiului din Ucraina. [...]
Președintele SUA Donald Trump cere Europei să acopere retroactiv costul armelor livrate Ucrainei , ridicând miza unei dispute cu potențial bugetar și politic în relația transatlantică, potrivit Al Jazeera . În emisiunea „Inside Story”, Trump afirmă că o mare parte din armamentul și muniția oferite Kievului au fost furnizate în timpul administrației fostului președinte Joe Biden și susține că transferurile au fost făcute „gratuit”. În acest context, el spune că Europa „ar fi trebuit să acopere costul” și că SUA vor cere banii înapoi. Tema finanțării apărării Ucrainei împotriva Rusiei este prezentată ca un punct sensibil în relațiile dintre SUA și Europa, pe fondul continuării războiului și al presiunii de a menține sprijinul pentru Kiev. Întrebarea centrală ridicată de discuție este dacă cele două părți pot ajunge la o poziție comună care să permită continuarea ajutorului. Emisiunea este moderată de Scott McLean, iar invitații sunt Doug Bandow (Cato Institute), Marina Miron (King’s College London) și Charles Kupchan (Council on Foreign Relations). Materialul a fost publicat la 4 septembrie 2026. [...]
