Știri
Știri din categoria Externe
Atacul Iranului asupra unei drone navale americane în Strâmtoarea Ormuz ridică riscul de perturbare a traficului maritim într-unul dintre cele mai sensibile puncte pentru transportul global de petrol, pe fondul unei escaladări rapide între Teheran și Washington, potrivit G4Media.
Iranul a revendicat duminică dimineață atacul asupra unei drone navale americane în zona Strâmtorii Ormuz, după ce SUA au atacat trei petroliere în Golful Persic. Informația este atribuită agențiilor AFP și EFE, citate de Agerpres.
Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) a transmis că a lovit „un vehicul de suprafață militar american fără pilot” care ar fi încercat să intre într-o „zonă protejată” a Strâmtorii Ormuz, potrivit unei declarații citate de televiziunea de stat iraniană.
Postul public de radio iranian IRIB afirmă că Marina Republicii Islamice a avertizat toate navele din Golful Persic sau din apropierea Strâmtorii Ormuz să „se abțină de la orice mișcări suspecte” menite să tranziteze „căi navigabile neautorizate”, în caz contrar urmând să fie atacate.
Potrivit Comandamentului Central al SUA (Centcom), atacul american de sâmbătă a avut loc după ce IRGC a lansat rachete balistice asupra a două nave de război ale Marinei SUA care patrulau în regiune. Centcom susține că un portavion american și un distrugător cu rachete ghidate „au evitat cu succes multiple atacuri iraniene” și că nu au existat răniți în rândul personalului american.
La câteva ore după loviturile americane, Ministerul de Externe iranian a „condamnat ferm” atacurile asupra „navelor comerciale iraniene din Golful Persic și Marea Oman”, pe care le-a numit o încălcare a Cartei ONU și o „crimă de război”.
În același context, atacurile aeriene americane de sâmbătă sunt prezentate ca parte a „cele mai puternice campanii de bombardamente” a Washingtonului împotriva Iranului din ultima lună, campanie care, potrivit oficialilor iranieni, a ucis cel puțin 19 oameni, inclusiv patru persoane aflate la o nuntă.
Teheranul a răspuns cu atacuri aeriene care ar fi vizat, potrivit părții iraniene, baze militare americane din Kuweit, Iordania, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. Publicația nu oferă detalii suplimentare despre pagube sau confirmări independente pentru aceste afirmații.
Recomandate
Disputa politică din SUA asupra etichetei de „război” riscă să complice mandatul și controlul asupra operațiunilor militare în conflictul cu Iranul, pe fondul reluării luptelor în zona strâmtorii Ormuz , potrivit Mediafax . Vicepreședintele SUA, JD Vance, a declarat că nu ar numi situația „un război”, argumentând că „în acest moment, nu există tiruri active”, deși a admis că au existat zone în care confruntările au reizbucnit. El a mai spus că operațiunile majore de luptă au durat aproximativ șase săptămâni, declarațiile fiind făcute joi, într-o conferință de presă la Casa Albă. Întrebat dacă războiul cu Iranul se va încheia până la alegerile legislative de la jumătatea mandatului, programate în noiembrie, Vance a evitat să ofere un termen. Într-un răspuns separat, vicepreședintele a spus că întrebarea despre finalul conflictului echivalează cu întrebarea „când vor înceta iranienii să mai tragă în nave” și a adăugat că nu știe răspunsul, sugerând că „ar trebui să-i întrebați pe iranieni”. Sanders: „Explicați-le asta familiilor militarilor uciși” Senatorul independent Bernie Sanders a criticat public formularea lui Vance, invocând pierderile umane. În mesajul publicat pe rețeaua X, Sanders a amintit de militarii americani uciși și de victimele din regiune. „JD Vance a spus că ceea ce se întâmplă în Iran nu este un război. Vă rog să explicați asta familiilor celor 19 militari americani care și-au pierdut viața sau miilor de oameni care au fost uciși în regiune.” Trump susține linia Casei Albe: „conflict militar”, nu „război” Președintele Donald Trump a susținut vineri poziția lui Vance, descriind confruntarea drept un „conflict militar”, nu un război. Trump a argumentat că operațiunile americane au fost intermitente și că Statele Unite nu au trimis trupe terestre în Iran. Context: șase luni de confruntări și tensiuni în strâmtoarea Ormuz Conform informațiilor prezentate, conflictul dintre SUA și Iran a început pe 28 februarie, când Statele Unite și Israelul au lansat primele atacuri asupra Iranului. În cele peste șase luni scurse de atunci, SUA și Israelul au atacat ținte din Iran, iar Teheranul a ripostat prin lovituri asupra unor obiective americane și ale aliaților SUA din regiune. După o perioadă de relativă acalmie, luptele s-au intensificat din nou în ultimele zile, inclusiv în zona strategică a strâmtorii Ormuz. [...]
Lovirea a trei petroliere iraniene de către SUA ridică riscul de perturbare a fluxurilor de petrol prin Strâmtoarea Ormuz , într-un moment în care Washingtonul și Teheranul își dispută controlul asupra unei rute critice pentru aprovizionarea globală cu energie, potrivit Mediafax . Armata SUA a anunțat sâmbătă că a lovit trei petroliere iraniene după ce Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) a lansat rachete balistice către două nave de război americane. Până la momentul relatării, nu exista un răspuns oficial din partea Teheranului. Ce spune SUA că a vizat și de ce contează economic Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a transmis că un portavion și un distrugător lansator de rachete au evitat atacurile iraniene, iar în replică forțele americane au „scos definitiv din funcțiune” navele M/T Downy și M/T Stark 1. Un al treilea tanc petrolier, M/T Kylo (cunoscut și ca „Noxen”), a fost „distrus complet” în Golful Oman, după ce echipajului i s-a ordonat să abandoneze nava. CENTCOM susține că cele trei nave făceau parte dintr-o „rețea clandestină de miliarde de dolari” care finanțează IRGC și grupările aliate din regiune — o formulare care indică o țintire cu miză economică, nu doar militară. „Mesajul pentru IRGC este clar: Dacă trageți în două dintre navele noastre, vă vom impune un cost economic și mai mare — vom distruge trei dintre ale voastre”, a declarat amiralul Brad Cooper, comandantul CENTCOM. Strâmtoarea Ormuz și insula Kharg, puncte sensibile pentru exporturile de petrol Incidentul are loc pe fondul eforturilor ambelor părți de a menține controlul asupra Strâmtorii Ormuz, descrisă ca o cale navigabilă critică pentru aprovizionarea globală cu petrol. În același context, presa de stat din Iran relatase anterior că SUA au atacat un tanc petrolier în apropierea insulei Kharg, „un punct strategic esențial” pentru exporturile de petrol ale Iranului, potrivit CNN, citată de Mediafax. În material se arată că insula Kharg gestionează în mod obișnuit aproximativ 90% din exporturile de petrol brut ale Iranului, ceea ce amplifică relevanța economică a oricărei escaladări în zonă. Detalii operaționale din timpul atacului CNN, citată de Mediafax, menționează o înregistrare audio confirmată care surprinde avertismente transmise de o aeronavă militară americană către echipajul navei Stark 1, prin canalele de urgență. Conform aceleiași surse, echipajul ar fi primit zece minute pentru evacuarea părții din spate a navei înainte de lovitură, urmate de un avertisment final pentru abandonarea imediată. Tot CNN relatează că o persoană aflată la bordul navei iraniene a cerut oprirea focului, spunând: „Suntem deja distruși”. Ce urmează, potrivit declarațiilor din SUA Tensiunile vin la scurt timp după ce vicepreședintele american JD Vance a declarat că ritmul conflictului depinde de acțiunile Teheranului, fără să avanseze un calendar pentru încheierea operațiunilor începute în urmă cu șase luni. În lipsa unei reacții oficiale a Iranului, rămâne neclar dacă vor urma măsuri de retorsiune care să afecteze direct navigația și transporturile de energie în regiune. [...]
Kievul a extins negocierile de pace într-un format SUA–Europa , după ce președintele Volodîmîr Zelenski a trecut, duminică, la o a treia rundă de discuții la care participă reprezentanți ai Marii Britanii, Franței și Germaniei, pe lângă emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, potrivit Kyiv Post . Miza imediată este conturarea unei înțelegeri „durabile și juste”, care să blocheze reluarea agresiunii ruse, într-un moment în care Washingtonul și Moscova au avut deja contacte directe. Zelenski a spus că, după două runde bilaterale cu emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, discuțiile au fost extinse într-o a treia sesiune, cu participarea reprezentanților celor trei capitale europene. Președintele ucrainean a mulțumit delegației americane pentru deplasarea la Kiev, pe care a descris-o drept prima vizită oficială a celor doi emisari în capitala Ucrainei, și a insistat asupra alinierii cu partenerii europeni. „Suntem foarte recunoscători că europenii sunt cu noi astăzi și că suntem în cercul unor astfel de națiuni. Pentru noi, este foarte important să facem totul astfel încât acest război să se încheie. Aici, suntem cu toții de aceeași parte.” De ce contează: formatul lărgit crește presiunea pentru un cadru comun Trecerea la un format care include simultan SUA și principalele puteri europene sugerează o încercare de a evita negocieri fragmentate și de a construi o poziție comună a aliaților în jurul condițiilor unui acord. Zelenski a reiterat că obiectivul este încetarea războiului printr-o soluție „dreaptă”, care să prevină „permanent” o nouă agresiune rusă. Context: contactele SUA–Rusia și armistițiul limitat pe Kiev Potrivit articolului, aceste consultări au loc după o întâlnire de trei ore și 10 minute între președintele rus Vladimir Putin și emisarii americani, la Kremlin, sâmbătă seara, 5 septembrie. În cadrul discuțiilor de la Moscova, oficiali ruși ar fi abordat propuneri de reglementare și proiecte comerciale bilaterale, iar Putin ar fi acceptat oprirea loviturilor asupra Kievului pentru trei zile, respingând însă un armistițiu mai larg pe linia frontului. Cine a participat la primirea delegației americane la Kiev La sosirea emisariilor americani în gara centrală din Kiev, aceștia au fost întâmpinați de oficiali ucraineni de rang înalt, inclusiv: Kyrylo Budanov, șeful Biroului Președintelui; Sergiy Kyslytsya, prim-adjunct al șefului Biroului; Rustem Umerov, șeful Serviciului de Informații Externe (SZRU); Davyd Arakhamia, lider de grup parlamentar. O conferință de presă era programată pentru mai târziu în cursul zilei, după încheierea celor două runde inițiale de discuții cu delegația americană, conform aceleiași surse. [...]
Posibila preluare a unui land de către AfD ridică riscul de frânare a investițiilor în estul Germaniei, pe fondul avertismentelor venite de la Berlin înaintea alegerilor regionale din Saxonia-Anhalt, potrivit news.ro . Scrutinul de duminică este descris drept unul „crucial”, care ar putea duce la preluarea controlului asupra unui land (stat federativ) de către extrema dreaptă germană pentru prima dată din 1945. În Saxonia-Anhalt, Alternativa pentru Germania (AfD) conduce în sondaje cu 40–43%, în timp ce conservatorii cancelarului Friedrich Merz sunt cotați la 22–24%, potrivit ultimelor măsurători citate de AFP. Avertismentul economic al cancelarului: investițiile, în centrul mizei În contextul avansului AfD, Friedrich Merz a avertizat în ultimele zile asupra unor „daune (economice) considerabile” în cazul unei victorii a partidului. Mesajul vizează direct percepția investitorilor și capacitatea landului de a atrage proiecte industriale noi. „Nu-mi pot imagina că investitorii internaţionali ar dori să vină să inaugureze o nouă fabrică alături de un ministru-preşedinte din partea AfD.” Pentru mediul de afaceri, o schimbare de putere la nivel regional ar putea însemna creșterea incertitudinii politice și reputaționale, într-o zonă oricum mai vulnerabilă economic decât vestul Germaniei. De ce câștigă AfD teren în est Articolul plasează ascensiunea AfD într-un trend mai lung: partidul a înregistrat un avans electoral în ultimii ani, iar lidera sa, Alice Weidel, a obținut locul al doilea la alegerile federale din 2025. AfD a ieșit pe primul loc în majoritatea circumscripțiilor din fosta Germanie de Est, descrisă ca fiind mai săracă decât restul țării. Nathalie Le Bouëdec, profesoară de istorie și civilizație germană la Universitatea Bourgogne-Europe, a explicat pentru BFM că partidul capitalizează pe experiențe și sentimente negative legate de perioada de după reunificare, precum șomajul, declinul economic și dispariția unor repere de viață, dar și pe un sentiment de „nerecunoaștere” resimțit de o parte dintre foștii est-germani. Ce urmează Miza imediată este rezultatul alegerilor regionale din Saxonia-Anhalt, care poate produce o premieră politică post-1945 la nivel de land. Dincolo de semnalul politic, avertismentele guvernului federal indică o preocupare explicită: efectul asupra investițiilor și asupra atractivității economice a regiunii, într-un moment în care diferențele de dezvoltare între est și vest rămân un subiect sensibil în Germania. [...]
Odesa ia în calcul o interdicție extinsă a limbii ruse în spațiile publice de cultură , o măsură care ar ridica pragul de conformare pentru instituții și ar putea pune presiune indirectă și pe afacerile private care depind de autorizații locale, potrivit G4Media . Consilierii municipali din Odesa, al treilea oraș ca mărime din Ucraina, urmează să decidă în această săptămână dacă susțin planul, descris ca „controversat” și relatat de BBC. Propunerea ar adăuga restricțiilor deja existente la nivel național privind utilizarea limbii ruse. Miza este una de reglementare locală cu efecte operaționale: deși interdicția ar viza în principal spațiile publice, inițiatorii ar recomanda extinderea ei și în spațiile private, fără a o impune formal. Ce ar acoperi propunerea și unde s-ar aplica Planul discutat în Odesa ar solicita oprirea completă a conținutului în limba rusă în muzică și literatură în mai multe tipuri de spații publice, inclusiv: străzi și parcuri; instituții publice; locuri de artă și divertisment de stat. În bibliotecile publice, cărțile în limba rusă ar urma să fie retrase de la afișaj. În prezent, ele pot fi expuse, dar „nu la vedere”, potrivit materialului. Presiune indirectă asupra mediului privat Deși propunerea ar „îndemna, dar nu ar impune” spațiilor private (inclusiv magazine și cafenele) să adopte interdicția, avocatul lingvistic numit de stat în Odesa, Anna Nerush, spune că adoptarea ei ar putea crea presiune de conformare prin relația curentă cu administrația locală. „Toate afacerile interacționează într-un fel sau altul cu administrația locală. Închiriază spații, au nevoie de autorizații de publicitate și așa mai departe. Așadar, pentru multe entități este important să respecte o decizie a consiliului, chiar dacă nu prevede sancțiuni pentru nerespectare.” În același context, Nerush afirmă că măsura nu ar viza utilizarea limbii ruse în situații private care nu sunt audibile în spațiul public (de exemplu, într-o cameră separată a unui restaurant), dar că auzirea limbii ruse „pe străzi” poate fi un „declanșator” pentru unele persoane, inclusiv foști prizonieri de război și oameni veniți din teritoriile ocupate. Context: legislația națională și disputele locale Ucraina are din 2019 o lege care impune utilizarea limbii ucrainene în multe contexte publice și profesionale (educație, servicii publice, relații cu clienții). Lucrătorii care interacționează cu publicul trebuie să se adreseze inițial în ucraineană, cu posibilitatea de a trece ulterior la rusă dacă interlocutorul preferă. În Odesa, teatrul privat Mask, condus de actorul Boris Barsky, a fost amendat pentru încălcarea legislației, inclusiv pentru utilizarea limbii ruse în materiale publicitare; o inspecție ulterioară a constatat și alte încălcări, precum un semn de cafenea cu un cuvânt în rusă. Barsky susține că o interdicție a limbii ruse ar avantaja doar Kremlinul. Pe de altă parte, avocatul Artem Kartashov, care a consiliat autoritățile locale într-un program de „decolonizare”, argumentează că limba rusă este folosită ca instrument de influență și că afectează identitatea ucraineană, în special în rândul tinerilor. Nu este clar cât sprijin are propunerea în consiliul local; materialul notează că este contestată de un grup influent de consilieri legați de fostul primar Hennadiy Trukhanov. [...]
Trimișii speciali ai SUA au reluat la Kiev discuțiile despre încheierea războiului, dar fără semne imediate de progres diplomatic , după o rundă de întâlniri pe care au descris-o drept „importantă” și „substanțială”, potrivit Kyiv Post . Vizita de duminică, 6 septembrie, este prima deplasare la Kiev a emisarilor Steve Witkoff și Jared Kushner , în contextul eforturilor administrației Trump de a reporni negocierile de pace. Witkoff și Kushner s-au întâlnit cu președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski la o zi după ce au discutat la Moscova cu președintele rus Vladimir Putin, la Kremlin. Cei doi emisari au spus că sunt „încurajați” de discuțiile bilaterale, însă nu au indicat un rezultat concret sau un acord în curs. „Am avut o discuție foarte semnificativă, substanțială, importantă, și suntem foarte încurajați și așteptăm să continuăm atât timp cât va fi nevoie”, a declarat Witkoff după întâlnire. „Sperăm că această călătorie a adus câteva modalități noi de a avansa. Cred că am învățat mult din această vizită”, a spus Kushner. De ce contează: formatul se lărgește către un cadru european După discuțiile bilaterale, întâlnirile s-au extins într-un format multilateral, cu participarea reprezentanților Regatului Unit, Franței și Germaniei, iar o nouă rundă era încă în desfășurare la momentul relatării. Zelenski a salutat prezența europenilor în discuții. „Suntem recunoscători că europenii sunt cu noi astăzi și că suntem într-o astfel de coaliție de țări”, a declarat Zelenski. Context operațional: Kievul rămâne inaccesibil pe cale aeriană Delegația americană a ajuns la Kiev cu trenul, ca și alți oficiali străini, pe peron fiind afișat mesajul „Peace Express”. Zelenski a spus că Ucraina a „pregătit totul pentru a face aeroporturile operaționale”, dar că loviturile rusești fac imposibilă sosirea cu avionul; spațiul aerian ucrainean este închis din 2022. În același timp, Rusia și Ucraina au promis să nu își lovească reciproc capitalele pe durata vizitei emisarilor americani, însă luptele au continuat în alte zone. Forțele aeriene ucrainene au raportat un atac nocturn cu 108 drone și rachete, iar Moscova a susținut că a doborât 258 de drone. Ce urmează: „planuri substanțiale” anunțate în săptămânile viitoare Un oficial de la Casa Albă a transmis, într-o declarație către AFP citată de publicație, că la Moscova emisarilor li s-au discutat „planuri substanțiale” care ar urma să fie anunțate „în săptămânile următoare”. Kremlinul a afirmat că americanii au prezentat „o serie de idei” privind posibile căi către o înțelegere, fără detalii. Pe teren, așteptările rămân prudente: publicația notează reacții ale unor locuitori din Kiev care consideră importantă prezența americanilor, dar nu văd motive solide pentru un progres rapid, pe fondul escaladării atacurilor din această vară și al faptului că războiul a intrat în al cincilea an. [...]
