Știri
Știri din categoria Externe
Redeschiderea Strâmtorii Ormuz ar putea detensiona rapid piețele energetice, dacă SUA și Iranul confirmă în următoarele 24 de ore un acord de pace aflat acum la nivel de proiect, potrivit Știrile Pro TV, care citează informații atribuite publicației The Washington Times.
În material se arată că, sâmbătă dimineața, ar fi fost agreat un „proiect de propunere” ce urmează să fie anunțat în intervalul de 24 de ore. Proiectul ar fi fost aprobat de principalii negociatori, între care sunt menționați președintele Parlamentului iranian Mohammad Bagher Qalifbaf, vicepreședintele SUA J.D. Vance, trimisul special Steve Witkoff și Jared Kushner, și ar fi fost trimis conducerii celor două state pentru aprobarea finală.
Un punct sensibil rămâne Strâmtoarea Ormuz, descrisă ca o rută esențială pentru transportul mărfurilor din Orientul Mijlociu și „în mare parte închisă” de la începutul războiului, pe 28 februarie. Potrivit informațiilor din articol, aproximativ 20% din petrolul mondial trece prin strâmtoare, iar închiderea acesteia a perturbat piețele energetice globale.
În acest context, o eventuală înțelegere care să permită redeschiderea rutei ar reduce riscul de întreruperi logistice și ar putea tempera presiunile asupra prețurilor la energie, însă publicația notează că detaliile rămân neclare.
Articolul subliniază că nu este clar cum vor fi rezolvate diferențele-cheie, inclusiv:
În paralel, este menționat un rol de mediere al mareșalului pakistanez Asim Munir, care ar fi purtat discuții în Iran pentru a reduce diferențele dintre părți. O delegație din Qatar ar fi sosit la Teheran în cadrul ultimelor demersuri diplomatice.
Materialul notează că Casa Albă nu a răspuns unei solicitări de comentarii. În același timp, sunt prezentate declarații publice care indică o linie încă oscilantă: Donald Trump ar fi spus pentru Axios că șansele unui acord sunt „50-50” și ar fi amenințat că, în lipsa unei înțelegeri, va reduce Iranul „la cenușă”. Tot el ar fi afirmat că va discuta cu negociatorii mai târziu sâmbătă și va lua o decizie până duminică.
Chiar dacă proiectul ar transforma un „armistițiu fragil de șase săptămâni” într-o pace permanentă, rămâne de văzut dacă liderii celor două state îl aprobă și dacă include soluții operaționale pentru Ormuz, nuclear și sancțiuni — elemente care, în forma prezentată, sunt încă în zona de incertitudine.
Recomandate
Qatar avertizează că o blocare a Strâmtorii Ormuz ar adânci criza din Golf și ar lovi fluxurile energetice globale , după ce premierul Mohammed bin Abdulrahman Al Thani i-a transmis ministrului de externe iranian, Abbas Araghchi, că libertatea de navigație prin această rută „nu este negociabilă”, potrivit Agerpres . Mesajul a fost transmis într-o convorbire telefonică, pe fondul unor contacte diplomatice intense ale mediatorilor pentru a se ajunge la un acord între SUA și Iran. Doha avertizează că închiderea Strâmtorii Ormuz sau folosirea ei ca „monedă de schimb” nu ar face decât să agraveze criza și să pună în pericol interesele vitale ale țărilor din regiune, conform comunicatului citat. De ce contează: o rută critică pentru exporturile de petrol și gaze Strâmtoarea Ormuz este descrisă drept o cale maritimă vitală, pe unde trece o cincime din exporturile mondiale de petrol și gaze. În acest context, Qatar și alte țări arabe vecine Iranului au cerut în repetate rânduri să fie parte a discuțiilor despre viitorul Golfului, inclusiv în ceea ce privește gestionarea traficului maritim prin strâmtoare. Contextul diplomatic: negocieri SUA–Iran și rolul mediatorilor Convorbirea dintre oficialii qatarez și iranian se înscrie într-o serie de contacte diplomatice din ultimele ore legate de negocierile dintre Iran și SUA, mediate de Pakistan. Potrivit informațiilor transmise, aceste discuții urmăresc pregătirea terenului pentru un acord care să pună capăt războiului început la sfârșitul lunii februarie și să deblocheze Strâmtoarea Ormuz. În același schimb, premierul qatarez a insistat și asupra „importanței respectării dreptului internațional” și a principiilor bunei vecinătăți, prezentate ca elemente care pot sprijini reducerea tensiunilor și consolidarea securității regionale și internaționale. [...]
Donald Trump susține că un acord cu Iranul este aproape finalizat și ar include redeschiderea Strâmtorii Ormuz , un coridor esențial pentru transportul de petrol, a cărui închidere a destabilizat piețele energetice globale, potrivit Reuters . Președintele SUA a scris pe rețelele sociale că un memorandum de înțelegere privind un „acord de pace” este „în mare parte negociat” și că „aspectele finale și detaliile” sunt încă discutate, urmând să fie anunțate „în scurt timp”. Trump nu a precizat ce alte elemente ar cuprinde înțelegerea. Miza imediată pentru economie este Strâmtoarea Ormuz , descrisă ca „pasaj vital” pentru transportul maritim: închiderea ei a „dat peste cap piețele energetice globale” după izbucnirea conflictului în februarie, când SUA și Israel au lansat lovituri asupra Iranului. În acest context, redeschiderea ar putea reduce presiunea asupra fluxurilor de energie și asupra prețurilor, deși Reuters notează că acordul este încă în lucru. Negocierile: progres raportat, dar și contradicții publice În paralel cu mesajul lui Trump, mediatori și oficiali pakistanezi au raportat progrese. Pakistanul a încercat să reducă diferențele dintre Iran și SUA după săptămâni de război, perioadă în care Ormuz a rămas închisă pentru cea mai mare parte a transportului, în pofida unei încetări a focului descrise ca „fragile”. Totuși, la Teheran, agenția iraniană Fars a relatat (duminică dimineață) că acordul ar permite Iranului să administreze Strâmtoarea Ormuz și a susținut că afirmația lui Trump, potrivit căreia un acord ar fi aproape final, este „inconsistentă cu realitatea”. Ce ar conține cadrul propus, potrivit surselor Reuters Surse citate de Reuters spun că un cadru propus ar urma să se deruleze în trei etape: încheierea formală a războiului; rezolvarea crizei din Strâmtoarea Ormuz; deschiderea unei ferestre de 30 de zile pentru negocieri privind un acord mai amplu, cu posibilitatea de prelungire. Unul dintre cei doi oficiali pakistanezi citați a avertizat că nu există garanții că SUA vor accepta memorandumul; dacă îl acceptă, ar urma discuții suplimentare după încheierea sărbătorii Eid (vineri). Condițiile SUA și cererile Iranului Secretarul de stat american Marco Rubio a reiterat condițiile administrației Trump pentru oprirea luptelor: Iranul „nu poate avea niciodată o armă nucleară”; strâmtorile „trebuie să fie deschise fără taxe”; Iranul trebuie să predea uraniul îmbogățit. Rubio, aflat în vizită în India, a spus că s-au înregistrat unele progrese și că negocierile continuă, sugerând că ar putea exista un anunț „mai târziu astăzi, mâine, în câteva zile”. Iranul neagă că urmărește obținerea unei arme nucleare și afirmă că are dreptul să îmbogățească uraniu în scopuri civile. Teheranul cere, între altele, supravegherea strâmtorii, încetarea blocadei americane asupra porturilor sale și ridicarea sancțiunilor privind vânzările de petrol. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, a declarat că disputele s-au redus în această săptămână, dar că rămân probleme de discutat prin mediatori, iar evoluția ar putea deveni mai clară în „următoarele trei sau patru zile”. Ce urmează: decizie privind reluarea atacurilor și presiune politică internă în SUA Reuters mai relatează că Trump i-a spus publicației Axios că se aștepta să decidă duminică dacă reia atacurile asupra Iranului. În același timp, președintele american a discutat telefonic sâmbătă cu lideri din Arabia Saudită, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Iordania, Egipt, Turcia și Pakistan, iar Axios a relatat că aceștia l-ar fi încurajat să accepte cadrul emergent. Pe plan intern, Trump a menționat că războiul i-a afectat ratingurile de aprobare din cauza impactului prețurilor la energie asupra consumatorilor americani, un element care adaugă presiune pentru o soluție rapidă, dar care nu schimbă faptul că detaliile acordului rămân, deocamdată, nepublice. [...]
Pakistanul spune că discuțiile SUA–Iran au avansat spre o „înțelegere finală”, un semnal cu miză directă pentru securitatea energetică, prin posibila redeschidere completă a Strâmtorii Ormuz , potrivit G4Media , care citează Agerpres. Pakistanul, care s-a poziționat ca mediator între Washington și Teheran, a transmis că negocierile din ultimele 24 de ore au produs „progrese încurajatoare” către o înțelegere finală. Mesajul a fost comunicat de biroul de presă al armatei pakistaneze, după ce comandantul-șef, mareșalul Asim Munir , a încheiat o vizită de mediere la Teheran. Islamabadul a descris vizita drept „scurtă, dar foarte productivă”, cu obiectivul de a debloca dialogul și de a accelera consultările pentru un acord final. În Iran, Asim Munir s-a întâlnit cu președintele Masoud Pezeshkian, cu președintele parlamentului Mohammad Bagher Qalibaf (menționat ca negociator-șef al Iranului în procesul de pace cu SUA) și cu ministrul de externe Abbas Araghchi. Confirmări din ambele tabere, dar fără garanția unui acord iminent Anunțul Pakistanului vine după semnale publice din partea ambelor părți. Secretarul de stat american Marco Rubio a vorbit, la New Delhi, despre progrese și a indicat posibilitatea unui anunț oficial „astăzi mai târziu, mâine, sau în câteva zile”. De partea iraniană, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Esmail Baghaei, a confirmat o apropiere a pozițiilor, însă a evitat să sugereze că un acord este iminent. Tot el a spus că dosarul nuclear iranian – considerat esențial pentru SUA – ar urma să fie negociat abia într-o etapă ulterioară. Ce rămâne în joc: Ormuz și uraniul înalt îmbogățit Potrivit informațiilor prezentate, părțile încearcă să convină un memorandum de înțelegere (un protocol) bazat pe o propunere iraniană în 14 puncte, discutată și revizuită de mai multe ori în procesul de mediere. Aceasta ar viza încetarea războiului „pe toate fronturile”, inclusiv în Liban, însă oficialul iranian a avertizat că persistă diferențe de opinie pe puncte neprecizate, aflate încă în evaluare. Medierea se concentrează pe două teme cu impact major: redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz; găsirea unei soluții pentru uraniul înalt îmbogățit al Iranului, fie prin scoaterea acestuia din țară, fie prin diluare – condiții prezentate ca fiind cheie pentru un acord, din partea SUA și Israel. În lipsa unui calendar ferm și cu Teheranul indicând că dosarul nuclear ar putea fi împins într-o etapă ulterioară, următorul test va fi dacă Washingtonul și Iranul pot transforma „progresele” anunțate într-un acord formal, cu detalii verificabile privind Ormuz și regimul materialelor nucleare. [...]
Iranul acuză SUA că blochează negocierile pentru încetarea focului, pe fondul semnalelor că Washingtonul ar putea pregăti noi lovituri , ceea ce crește riscul unei reluări a ostilităților într-un conflict care a perturbat deja economia globală prin blocarea strâmtorii Ormuz , potrivit News . Într-o discuție cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres, ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a reclamat „pozițiile contradictorii și cererile excesive repetate” ale Statelor Unite, despre care a spus că „perturbă” negocierile conduse sub egida Pakistanului, conform agențiilor iraniene Tasnim și Fars. Araghchi a susținut că Teheranul participă la demers „cu spirit de responsabilitate” în pofida „neîncrederii profunde” față de Washington. Pe teren diplomatic, șeful armatei pakistaneze, mareșalul Asim Munir, a ajuns vineri la Teheran, iar potrivit agenției Irna a discutat până târziu în noapte cu Araghchi despre inițiative menite să prevină „o nouă escaladare”. În paralel, Iranul a confirmat vizita unei delegații din Qatar, iar publicația notează că și alte țări își intensifică eforturile de mediere. Negocieri blocate și dosare nerezolvate Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaïl Baghai, a spus că divergențele dintre Teheran și Washington rămân „profunde”. Printre temele rămase fără soluție sunt menționate: încetarea războiului „pe toate fronturile”, inclusiv în Liban; situația din strâmtoarea Ormuz; „blocada americană a porturilor iraniene”; dosarul nuclear. De la intrarea în vigoare a unei încetări a focului descrise ca fragile, pe 8 aprilie, a avut loc o singură rundă de negocieri, fără rezultat, pe 11 aprilie, la Islamabad. Semnale de escaladare: posibile noi atacuri ale SUA În timp ce Iranul acuză sabotarea negocierilor, presa americană a relatat că Washingtonul ia în calcul noi lovituri împotriva Teheranului. CBS News a scris că armata americană se pregătește pentru eventuale bombardamente în weekend, iar Axios a relatat că Donald Trump și-a reunit vineri consilierii apropiați pentru discuții despre război. Trump a mai spus că nu poate participa la nunta fiului său, Don Jr., și că rămâne la Washington din „motive legate de afacerile de stat”, însă a declarat tot vineri, într-un discurs lângă New York, că liderii iranieni „doresc cu disperare să încheie un acord”. Publicația amintește că președintele american a amenințat de mai multe ori cu reluarea luptelor, fără să pună în aplicare aceste amenințări. De ce contează: Ormuz și efectul asupra economiei mondiale Miza economică rămâne majoră: conflictul este descris ca „nepopular” în SUA și a „perturbat grav economia mondială” după blocarea de către Teheran a strâmtorii Ormuz, rută strategică prin care tranzitează în mod normal o cincime din țițeiul și gazul natural lichefiat consumate la nivel mondial. În acest context, autoritățile iraniene spun că nu vor ceda „niciodată intimidării”, iar Gărzile Revoluției au amenințat că vor extinde războiul „mult dincolo de regiune” în cazul unui nou atac. În Liban, deși există armistițiu, atacurile dintre Israel și Hezbollah continuă din a doua jumătate a lunii aprilie; vineri au fost raportate zece persoane ucise în sudul țării, iar în noaptea de vineri spre sâmbătă au avut loc două noi atacuri asupra unor clădiri din orașul Tyre, după un avertisment al armatei israeliene. [...]
Lovirea terminalului petrolier Șesharis din Novorossiisk ridică riscul de perturbare a exporturilor rusești de țiței , într-un moment în care Ucraina își intensifică atacurile asupra infrastructurii energetice a Rusiei, potrivit Mediafax . Statul Major al armatei ucrainene a confirmat sâmbătă după-amiază că forțele Kievului au lovit în cursul nopții terminalul petrolier Șesharis (Sheskharis) din portul rus Novorossiisk , descris drept una dintre infrastructurile-cheie pentru exporturile de petrol ale Rusiei. Potrivit armatei ucrainene, citată de AP, instalația vizată „asigură exportul de petrol și produse petroliere” și contribuie la susținerea nevoilor armatei ruse. Kievul a mai precizat că, în aceeași operațiune, a fost lovit și un petrolier din Marea Neagră aparținând așa-numitei „flote fantomă”, folosită de Rusia pentru transportul de petrol. Autoritățile din regiunea Krasnodar au anunțat anterior că un atac cu drone a provocat un incendiu la terminalul din Novorossiisk, după ce fragmente provenite de la drone doborâte au căzut asupra instalației. Potrivit oficialilor locali, două persoane au fost rănite. Presa rusă a relatat că ținta a fost complexul petrolier Șesharis, operat de compania de stat Transneft și considerat punctul final al principalelor conducte petroliere din regiune. De ce contează pentru piața petrolului Atacul se înscrie în campania tot mai intensă a Ucrainei împotriva infrastructurii energetice ruse, cu obiectivul de a afecta capacitatea Moscovei de a finanța războiul. În acest context, terminalele petroliere și depozitele de combustibil din Rusia au devenit, în ultimele luni, ținte recurente ale acestor operațiuni. [...]
Președintele Cehiei cere sancțiuni care ar bloca plățile și comunicațiile Rusiei , inclusiv deconectarea de la internetul global și excluderea băncilor rusești din sistemele financiare internaționale, ca răspuns la provocările repetate de pe flancul estic al NATO, potrivit Antena 3 . Petr Pavel a cerut Alianței să adopte măsuri „hotărâte”, argumentând că Moscova a dezvoltat „un stil de comportament” care se apropie de pragul activării Articolului 5 , dar rămâne „mereu puțin sub acesta”. Articolul 5 din Tratatul NATO prevede că un atac asupra unui stat membru este considerat atac asupra tuturor. Pe lista măsurilor menționate de liderul ceh intră: deconectarea Rusiei de la internetul global; excluderea băncilor rusești din sistemele financiare internaționale; doborârea aeronavelor care încalcă spațiul aerian al țărilor NATO. Într-un interviu acordat publicației The Guardian, Pavel a susținut că NATO nu ar trebui să se limiteze la declarații diplomatice. „Din păcate, Rusia nu înțelege de vorbă bună. Ei înțeleg limbajul forței.” Fost general și fost președinte al Comitetului Militar NATO, Petr Pavel s-a declarat dezamăgit de „lipsa de determinare a Statelor Unite de a menține presiunea asupra Rusiei”, evitând însă o critică directă la adresa președintelui american Donald Trump. În același timp, el a insistat pe nevoia unei poziții unite și ferme a aliaților. De ce contează: sancțiuni cu efect direct asupra economiei și operațiunilor Propunerile invocate de Pavel ar însemna o escaladare a instrumentelor de presiune, cu impact imediat asupra funcționării economiei ruse: limitarea accesului la infrastructura financiară internațională ar afecta tranzacțiile transfrontaliere, iar o eventuală deconectare de la internetul global ar lovi în comunicații și în activitatea companiilor care depind de servicii digitale. Pavel a avertizat că lipsa unei reacții ferme ar încuraja escaladarea și a criticat statele europene pentru absența unei strategii proprii în relația cu Rusia. „Dacă nu reacționăm la încălcările de astăzi, Rusia probabil va merge și mai departe.” Context: incidente raportate în zona Mării Baltice Declarațiile vin după mai multe incidente recente în zona Mării Baltice. În această săptămână, un avion de vânătoare NATO a doborât o dronă deasupra Estoniei, iar alte cazuri de încălcare a spațiului aerian au fost raportate în Letonia și Lituania. În majoritatea situațiilor, ar fi fost vorba despre drone presupus ucrainene, care și-ar fi schimbat traiectoria din cauza sistemelor rusești de război electronic. [...]
