Știri
Știri din categoria Externe
Redeschiderea Strâmtorii Ormuz ar putea detensiona rapid piețele energetice, dacă SUA și Iranul confirmă în următoarele 24 de ore un acord de pace aflat acum la nivel de proiect, potrivit Știrile Pro TV, care citează informații atribuite publicației The Washington Times.
În material se arată că, sâmbătă dimineața, ar fi fost agreat un „proiect de propunere” ce urmează să fie anunțat în intervalul de 24 de ore. Proiectul ar fi fost aprobat de principalii negociatori, între care sunt menționați președintele Parlamentului iranian Mohammad Bagher Qalifbaf, vicepreședintele SUA J.D. Vance, trimisul special Steve Witkoff și Jared Kushner, și ar fi fost trimis conducerii celor două state pentru aprobarea finală.
Un punct sensibil rămâne Strâmtoarea Ormuz, descrisă ca o rută esențială pentru transportul mărfurilor din Orientul Mijlociu și „în mare parte închisă” de la începutul războiului, pe 28 februarie. Potrivit informațiilor din articol, aproximativ 20% din petrolul mondial trece prin strâmtoare, iar închiderea acesteia a perturbat piețele energetice globale.
În acest context, o eventuală înțelegere care să permită redeschiderea rutei ar reduce riscul de întreruperi logistice și ar putea tempera presiunile asupra prețurilor la energie, însă publicația notează că detaliile rămân neclare.
Articolul subliniază că nu este clar cum vor fi rezolvate diferențele-cheie, inclusiv:
În paralel, este menționat un rol de mediere al mareșalului pakistanez Asim Munir, care ar fi purtat discuții în Iran pentru a reduce diferențele dintre părți. O delegație din Qatar ar fi sosit la Teheran în cadrul ultimelor demersuri diplomatice.
Materialul notează că Casa Albă nu a răspuns unei solicitări de comentarii. În același timp, sunt prezentate declarații publice care indică o linie încă oscilantă: Donald Trump ar fi spus pentru Axios că șansele unui acord sunt „50-50” și ar fi amenințat că, în lipsa unei înțelegeri, va reduce Iranul „la cenușă”. Tot el ar fi afirmat că va discuta cu negociatorii mai târziu sâmbătă și va lua o decizie până duminică.
Chiar dacă proiectul ar transforma un „armistițiu fragil de șase săptămâni” într-o pace permanentă, rămâne de văzut dacă liderii celor două state îl aprobă și dacă include soluții operaționale pentru Ormuz, nuclear și sancțiuni — elemente care, în forma prezentată, sunt încă în zona de incertitudine.
Recomandate
Donald Trump a relansat public acuzația că Iranul ar urmări asasinarea sa , într-un moment în care tensiunile din regiune se traduc deja în riscuri pentru transportul maritim și, implicit, pentru piețele energetice, potrivit Antena 3 . Declarațiile au fost făcute la conferința de presă de la finalul summitului NATO . Trump a spus că este „ținta numărul unu” a iranienilor și că regimul de la Teheran ar vrea să-l asasineze, reluând ideea că Israelul și SUA au eliminat „majoritatea conducerii de rang înalt” a Iranului în primele zile ale războiului și întrebându-se dacă ar putea avea aceeași soartă. „Și știți ce, poate că nici eu n-o să mai fiu, pentru că sunt ținta lor numărul unu.” Într-o altă declarație, președintele SUA a folosit un limbaj dur la adresa iranienilor, susținând că acesta ar fi motivul pentru care ar fi vizat. „Sunt ținta numărul unu pentru că sunt niște gunoaie. Așa se comportă ei și așa s-au comportat vreme de 47 de ani. Eu fac ce e bine pentru țară.” De ce contează: riscul de escaladare rămâne legat de Strâmtoarea Ormuz Dincolo de componenta politică, miza practică este că Trump a legat evaluările despre conducerea de la Teheran de evoluțiile recente din teren. El a făcut comentarii contradictorii despre cât de „rațională” ar fi actuala conducere iraniană, după ce anterior o descrisese drept „un pic dusă cu pluta”, în timp ce a spus că echipa sa de negociere „discută cu oameni extraordinari” de partea iraniană. În același context, Trump a indicat că se referă la atacurile Iranului asupra transportului maritim din Strâmtoarea Ormuz, atacuri care, potrivit articolului, au dus la reluarea bombardamentelor aeriene americane și la noi amenințări privind o posibilă escaladare a războiului. Strâmtoarea Ormuz este un punct-cheie pentru fluxurile globale de petrol, iar orice deteriorare a securității maritime poate amplifica volatilitatea prețurilor la energie și costurile de transport. Context: amenințări mai vechi și măsuri de securitate în jurul lui Trump Potrivit informațiilor prezentate, liderii iranieni ar fi avut planuri de asasinare a lui Trump și a altor foști membri de rang înalt ai primei sale administrații încă de la sfârșitul lui 2019, după ce Trump a ordonat uciderea generalului Qassem Soleimani într-un atac cu dronă. În campania prezidențială din 2024, Trump ar fi mers la evenimente cu un avion privat nemarcat, aparținând lui Steve Witkoff, în loc să folosească Boeingul 757 inscripționat cu numele său („Trump Force One”), pe fondul temerilor Secret Service și ale serviciilor de informații că Iranul ar avea agenți pe teritoriul SUA cu acces la rachete sol-aer portabile. Articolul mai notează că foști consilieri ai lui Trump, inclusiv John Bolton și Mike Pompeo, au beneficiat ani la rând de protecția Secret Service din cauza amenințărilor legate de implicarea lor în uciderea lui Soleimani, însă Trump ar fi ordonat retragerea protecției lor după revenirea la putere, pe fondul criticilor venite din partea acestora. [...]
Interceptarea rachetelor deasupra Kuweitului, Bahrainului și Qatarului ridică din nou riscul pentru securitatea Strâmtorii Ormuz , un punct critic pentru fluxurile globale de energie, după ruperea armistițiului dintre SUA și Iran, potrivit Agerpres . Kuweit, Bahrain și Qatar și-au activat joi sistemele de apărare antiaeriană după ce rachete iraniene au intrat în spațiul lor aerian, într-o escaladare regională la o zi după ce președintele american Donald Trump declarase încheiat armistițiul cu Teheranul. Informațiile sunt atribuite agenției EFE. Gardienii Revoluției din Iran au anunțat că au atacat „infrastructuri importante și facilități ale bazelor americane din Kuweit și Bahrain”, ca răspuns la ceea ce au numit „neîndeplinirea promisiunilor și agresiunile recente” ale Washingtonului, potrivit unui comunicat difuzat de postul de stat IRIB. În comunicat, Qatar nu este menționat. Forțele armate iraniene au precizat că atacurile au vizat bazele Arifjan și Ali al-Salem din Kuweit, respectiv bazele Juffair și Sheikh Isa din Bahrain. Armata din Kuweit a raportat pe platforma X interceptarea unor rachete în spațiul aerian și a notificat mai multe explozii, fără să indice locul exact. Măsuri de securitate și alerte în statele din Golf Autoritățile din Kuweit au transmis că cetățenilor iranieni li s-a interzis să „se apropie de zonele afectate de căderea de resturi metalice” și să „fotografieze, publice sau distribuie imagini sau videoclipuri” din astfel de locuri pe rețelele sociale, invocând protejarea siguranței publice. În Bahrain, sirenele antiaeriene au sunat în mai multe zone în noaptea de miercuri spre joi, iar Ministerul de Interne a cerut în repetate rânduri populației și rezidenților să își păstreze calmul și să se îndrepte către cel mai apropiat loc sigur. În Qatar, Ministerul de Interne a emis o alertă privind un „nivel ridicat de amenințare la adresa securității”, potrivit agenției de stat QNA, care ulterior a comunicat că pericolul a trecut și populația poate reveni la normal. De ce contează: presiune pe un coridor esențial pentru energia globală În acest context, Gardienii Revoluției au avertizat Washingtonul că, „dacă agresiunea se repetă”, vor urma „răspunsuri drastice” care ar putea viza și alte baze americane din Golful Persic. Agerpres notează că administrația Trump a justificat noile atacuri prin obiectivul de a degrada capacitatea militară a Teheranului și de a asigura libera navigație în Strâmtoarea Ormuz, descrisă drept esențială pentru piața mondială a energiei fosile. Iranul a denunțat atacurile, considerându-le o „încălcare clară” a acordului de încetare permanentă a focului convenit pe 17 iunie cu SUA. [...]
Reluarea bombardamentelor SUA asupra Iranului pune din nou sub presiune Strâmtoarea Ormuz , o rută maritimă esențială pentru transportul global de energie și mărfuri, într-un moment în care armistițiul pare să se fi prăbușit, potrivit Antena 3 . SUA au lansat miercuri o nouă rundă de bombardamente asupra Iranului, la câteva ore după ce președintele Donald Trump a spus că atacurile iraniene recente asupra unor nave din Strâmtoarea Ormuz au marcat sfârșitul armistițiului. Informațiile despre lovituri sunt relatate de AP, iar despre explozii în sudul Iranului de presa iraniană, citată de BBC. De ce contează: riscul operațional pe o rută maritimă „vitală” Miza imediată este securitatea navigației în Strâmtoarea Ormuz, descrisă în relatare drept „o rută maritimă internațională vitală”. Oficiali militari americani au transmis, într-o postare pe rețelele sociale, că bombardamentele urmăresc să „degradeze în continuare” capacitatea Iranului „de a amenința libertatea navigației” în strâmtoare. În aceeași postare, SUA afirmă că vor să „tragă Iranul la răspundere” pentru „agresiunea nejustificată” împotriva transportului comercial și a echipajelor civile care navighează pe această rută. Ce s-a întâmplat înaintea noilor lovituri Cu o zi înainte, armata americană lovise „mai multe obiective militare și instalații portuare”, după atacuri iraniene asupra unor nave comerciale în largul coastelor Omanului. Tot marți, SUA au atacat obiective din Iran despre care susțin că au fost folosite pentru lansarea de lovituri asupra unor nave comerciale din Strâmtoarea Ormuz. Iranul a răspuns, potrivit relatării, țintind interese americane din Bahrain și Kuweit. Negocierile de pace ar fi eșuat după mai multe încercări, iar discuțiile pentru un armistițiu fuseseră reluate „chiar săptămâna trecută”, după un alt schimb de focuri. Explozii raportate în sudul Iranului Presa de stat iraniană a relatat despre explozii în mai multe orașe din sudul țării. Au fost menționate: Konarak și Chabahar, unde IRNA a relatat și întreruperi de electricitate în unele zone; Bandar Abbas, unde IRIB a spus că au fost activate sistemele de apărare antiaeriană; Sirik, un alt oraș de coastă din sud. Mesajele lui Trump și incertitudinea privind escaladarea La summitul NATO din Turcia , Trump a lăsat să se înțeleagă că ostilitățile se vor relua și a spus că SUA vor bombarda „probabil” Iranul din nou, „foarte dur”, în aceeași seară, după ce a descris conducerea de la Teheran drept „gunoaie”. Ulterior, el a afirmat că cel mai recent schimb de focuri nu ar indica o revenire la un război pe scară largă și că nu va duce la acțiuni militare „pe termen lung”. În acest context, durata și intensitatea loviturilor ar urma să indice dacă armistițiul mai poate fi menținut, însă informațiile disponibile rămân limitate la relatările citate. [...]
Escaladarea militară din zona Strâmtorii Ormuz ține aproximativ 6.000 de navigatori blocați la bordul navelor din Golful Persic , un blocaj care poate amplifica riscurile operaționale pentru transportul maritim într-un coridor-cheie pentru comerțul global cu energie, potrivit G4Media , care citează un anunț al Organizației Maritime Internaționale (agenție ONU). Organizația a transmis că navigatorii nu pot părăsi Golful „în siguranță”, pe fondul reluării ostilităților dintre Statele Unite și Iran. Secretarul general al instituției, Arsenio Dominguez , a avertizat că atacurile „amplifică teama, incertitudinea și suferința psihologică” resimțite de cei rămași blocați la bord, potrivit AFP. Ce a declanșat blocajul Potrivit informațiilor prezentate, tensiunile au escaladat în noaptea de marți spre miercuri, când au fost reluate ostilitățile dintre Statele Unite și Iran. Comandamentul Central al SUA a anunțat lovituri aeriene împotriva Iranului, ca răspuns la atacurile asupra a trei nave comerciale aflate în tranzit prin Strâmtoarea Ormuz . Ca reacție, Gardienii Revoluției au anunțat un atac cu rachete și drone asupra unor obiective militare americane din Bahrain și Kuweit. Conform autorităților iraniene, ar fi fost vizate instalații militare din Bandar Salman, Districtul Naval 5 din Bahrain și baza aeriană Ali Al Salem din Kuweit. Context: sancțiuni reimpuse pe exporturile de petrol iranian În paralel cu evoluțiile militare, G4Media notează că marți Statele Unite au reimpus sancțiunile asupra exporturilor de petrol iranian, revocând licența care permitea continuarea vânzărilor de țiței până la 21 august, în baza unui memorandum de înțelegere între cele două state. Noua decizie stabilește ca termen-limită data de 17 iulie. Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că, din punctul său de vedere, acordul „nu mai este în vigoare”, adăugând că negocierile ar putea continua, dar că diplomații „își pierd timpul”, după schimbul de atacuri din dimineața zilei de miercuri. De ce contează pentru transportul maritim Informațiile indică o deteriorare rapidă a condițiilor de securitate într-o zonă în care tranzitul navelor comerciale este sensibil la riscuri militare. În acest context, blocarea navigatorilor la bord sugerează dificultăți operaționale imediate pentru navele aflate în Golful Persic și în proximitatea Strâmtorii Ormuz, pe fondul imposibilității de a ieși „în siguranță” din zonă, conform agenției ONU. [...]
Cadoul cu armă și muniție reală ridică probleme de conformitate legală pentru liderii NATO , după ce președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan , le-a oferit la summitul de la Ankara revolvere personalizate, potrivit Mediafax , care citează Financial Times. Publicația menționează că darurile au fost însoțite de muniție reală, un detaliu neobișnuit pentru un eveniment diplomatic de acest nivel și cu potențial de a genera complicații la transport și la intrarea în alte jurisdicții. Un exemplu concret vine de la premierul britanic Keir Starmer , care a declarat ulterior că nu a putut aduce arma înapoi în Marea Britanie, deoarece acest lucru ar fi fost ilegal potrivit legislației britanice. În lipsa altor detalii în material despre modul în care au fost gestionate cadourile de ceilalți lideri, cazul evidențiază riscurile operaționale și de conformitate (respectarea regulilor) pe care le pot crea gesturile simbolice atunci când intră în zona reglementărilor privind armele și muniția. [...]
Oscilațiile de mesaj ale lui Donald Trump la summitul NATO complică predictibilitatea deciziilor de apărare , într-un moment în care Alianța a anunțat angajamente financiare și contracte militare de amploare, potrivit Mediafax , care citează o analiză POLITICO despre reuniunea din 7-8 iulie, de la Ankara. În public, Trump a criticat pe alocuri aliații și a enumerat nemulțumiri care au alimentat temeri în rândul partenerilor. În spatele ușilor închise, însă, tonul s-a schimbat, notează POLITICO, citând patru surse cu detalii despre discuțiile private. Președintele american a fost descris ca „mult mai pozitiv” miercuri, într-un discurs de circa 30 de minute în care ar fi evitat să reia teme controversate, precum dorința de a anexa Groenlanda sau atacurile la adresa Spaniei. Potrivit acelorași surse, participanții nu au înțeles exact ce a determinat schimbarea de atitudine. Mesajul despre SUA în NATO și vânzările de arme Schimbarea de ton confirmă, în linia relatărilor Reuters menționate în material, că Trump le-ar fi spus partenerilor din NATO că vrea ca SUA să rămână în alianță și că Washingtonul este pregătit să continue să vândă arme aliaților „indiferent de modul în care acestea vor fi utilizate”. În același timp, retorica de la Ankara contrastează cu pozițiile din ultimele luni, când Trump a amenințat în repetate rânduri cu retragerea SUA din NATO, ceea ce a amplificat incertitudinea privind continuitatea angajamentelor americane. Reacția aliaților: eforturi de „calmare” și laude publice Materialul arată că această imprevizibilitate i-a determinat pe liderii europeni să fie mai atenți la gestionarea relației cu președintele SUA. În acest context, aliații s-au străduit să-l laude în timpul summitului, iar șeful NATO, Mark Rutte, a apreciat pentru POLITICO că eforturile lui Trump de a crește cheltuielile pentru apărare sunt „o veste excelentă” pentru aliați. Trump a mulțumit explicit liderilor din Polonia, Germania, țările baltice și Norvegia pentru contribuțiile lor la alianță și a lăudat armata americană. Înaintea întâlnirii cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, el a spus: „Tocmai am avut reuniunea NATO și a fost o reuniune excelentă” Contextul financiar și industrial: angajamente și contracte anunțate la Ankara Pe fondul acestor mesaje fluctuante, Consiliul Nord-Atlantic a comunicat deciziile statelor NATO în declarația finală a summitului , care include: angajamentul de a aloca 70 de miliarde de euro Ucrainei în 2026; încheierea unor noi contracte militare de 50 de miliarde de lire sterline (aprox. 295 miliarde lei) la summitul de la Ankara; evaluarea că Rusia „reprezintă o amenințare pe termen lung” pentru comunitatea euro-atlantică; absența unei mențiuni privind angajamentul de a accepta Ucraina în alianță. Textul integral al declarației finale este disponibil aici . În plan politic, Trump și-a nuanțat și poziția privind refuzul aliaților de a sprijini războiul SUA cu Iranul, afirmând la finalul summitului că aliații „au avut doar un moment mai prost” când au refuzat să participe la eforturile de război ale SUA și Israelului împotriva Iranului. De ce contează Pentru aliați, inclusiv pentru statele de pe flancul estic, miza nu este doar retorica, ci predictibilitatea deciziilor care influențează bugete de apărare, achiziții militare și sprijinul pentru Ucraina . Mesajele schimbătoare ale liderului de la Casa Albă pot complica planificarea și negocierile, chiar și atunci când rezultatul formal al summitului include angajamente financiare și contracte semnificative. [...]
