Știri
Știri din categoria Externe
Conferința de Securitate de la Munchen, unul dintre cele mai importante evenimente internaționale pe probleme de securitate, se desfășoară între 13 și 15 februarie 2026, la Hotel Bayerischer Hof din Munchen, informează Digi24. Sub conducerea ambasadorului Wolfgang Ischinger, conferința reunește lideri politici și experți care abordează probleme actuale de securitate globală.
În cadrul conferinței, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a subliniat importanța securității comune pentru Ucraina și Europa, menționând inițiative precum prima întreprindere comună ucraineano-germană de producție de drone. Zelenski a subliniat necesitatea unei producții comune mai mari și a unei coordonări mai eficiente pentru a asigura securitatea în Europa.
Mark Rutte, liderul NATO, a evidențiat o schimbare de mentalitate în rândul liderilor occidentali, remarcând o convergență de viziuni și unitate în cadrul NATO. El a ironizat propaganda rusă, afirmând că Rusia este percepută ca un urs puternic, dar acționează ca un melc de grădină în Ucraina.
Conferința abordează teme esențiale precum apărarea, ordinea globală, securitatea umană și tehnologia. Raportul conferinței, intitulat „Sub Distrugere”, analizează situația internațională actuală și subliniază creșterea forțelor politice care favorizează distrugerea în locul reformei.
Pe lângă discuțiile oficiale, evenimentul include și Forumul European Defense Townhall, care reunește cetățeni, media și lideri decizionali pentru a discuta viitorul Europei. De asemenea, „Seria Securitate și Literatură” explorează teme precum viitorul Ucrainei și securitatea în context apocaliptic.
Conferința de Securitate de la Munchen, inițiată în 1963, continuă să fie o platformă importantă pentru dialogul global pe teme de securitate internațională, facilitând cooperarea și discuțiile strategice între liderii mondiali.
Recomandate
Ucraina a recucerit aproximativ 400 km² după blocarea terminalelor Starlink folosite ilegal de Rusia , o mișcare care a lovit direct capacitatea de comandă și control a trupelor ruse și a creat un avantaj operațional pe front, potrivit HotNews , care citează evaluări ale serviciilor de informații americane preluate de Kyiv Post. Miza acestei evoluții este una de eficiență militară, cu efecte imediate în teren: întreruperea accesului la o tehnologie comercială de comunicații a redus coordonarea recunoașterii, a operațiunilor cu drone și a țintirii artileriei pe anumite sectoare ale frontului, conform evaluării americane. Cum a fost posibilă blocarea Starlink Punctul de cotitură ar fi avut loc în februarie, când echipe ucrainene de informații digitale, în colaborare cu SpaceX , au implementat un sistem „riguros” de verificare și au blocat orice terminal neautorizat care funcționa în zona de conflict, potrivit raportării citate. Raportul Agenției de Informații a Apărării din SUA (DIA), întocmit pentru Inspectorul General al Pentagonului, indică faptul că forțele ruse instalaseră de-a lungul liniei frontului mii de terminale Starlink obținute prin rețele de aprovizionare de pe piața neagră, pentru a compensa problemele cronice de comunicații tactice. Acestea ar fi fost folosite pentru date de mare viteză, coordonarea mișcărilor trupelor și transmiterea în timp real a imaginilor pentru atacuri cu drone și artilerie. „Lovitura dublă” pentru comunicațiile ruse Evaluarea serviciilor de informații americane descrie un impact imediat după pierderea accesului la Starlink: slăbirea coordonării recunoașterii, a dronelor și a artileriei pe porțiuni ale frontului. În același timp, întreruperea ar fi coincis cu o represiune internă a Kremlinului asupra utilizării Telegram în rândul soldaților ruși, aplicație folosită de ani de zile ca substitut informal pentru radiourile militare defecte. Concluzia DIA, potrivit materialului, este că pierderea simultană a Starlink și a Telegram a creat un „vid de comunicații” pentru comandamentele din teren, cu episoade raportate de confuzie, panică localizată și cazuri de foc prietenos în rândul unităților ruse în retragere. „Fără Starlink, au fost practic împinși înapoi la comunicațiile din era Războiului Rece”, a spus un soldat ucrainean cu indicativul Konosh. Ce spun oficialii ucraineni și ce rămâne în context Mihailo Fedorov , ministrul ucrainean al Transformării Digitale, a declarat că dezactivarea rețelei Starlink, împreună cu utilizarea dronelor de atac la distanță medie, a contribuit la schimbarea balanței pe câmpul de luptă în favoarea Ucrainei. Totuși, președintele Volodimir Zelenski a afirmat anterior că operațiunea din sud era deja în desfășurare înainte de decizia privind Starlink, ceea ce sugerează că blocarea terminalelor neautorizate a fost un factor important, dar integrat într-o planificare mai amplă a operațiunilor. [...]
Ucraina cere NATO să trateze flancul Belarus ca risc operațional imediat , într-un moment în care Kievul susține că presiunea asupra Moscovei crește și că avantajul numeric al Rusiei „nu mai este decisiv”, potrivit Kyiv Post . Mesajul a fost transmis de ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, după o întâlnire cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , la Helsingborg , în Suedia. Sîbiha a spus că l-a informat pe Rutte despre „amenințările crescute” venite „din direcția Belarus”, pe care Kievul le leagă de Rusia și de riscul extinderii agresiunii. În acest context, oficialul ucrainean a cerut „descurajare colectivă puternică” și măsuri care să împiedice Moscova și Minsk să escaladeze. Presiune, sancțiuni și cheltuieli de apărare mai mari În marja reuniunilor ministeriale NATO din Suedia, Sîbiha a descris războiul ca aflându-se într-un „moment crucial” și a indicat trei elemente pe care ar trebui să se bazeze eforturile de pace: diplomație; presiune; forță. El a cerut o relansare a demersurilor pentru pace, concomitent cu intensificarea a ceea ce a numit „sancțiuni speciale cu rază lungă” și a altor pârghii împotriva Rusiei. Kievul: Ucraina nu mai vrea să fie văzută doar ca beneficiar de ajutor Ministrul ucrainean a insistat că Ucraina ar trebui tratată de aliați nu doar ca destinatar de sprijin, ci ca partener de securitate, susținând că poate contribui cu expertiză. Totodată, Sîbiha a îndemnat statele NATO să își majoreze cheltuielile de apărare și să contribuie mai mult la apărarea Ucrainei, argumentând că nivelul mai ridicat al bugetelor militare ar funcționa ca garanție pentru pace. [...]
Mark Rutte încearcă să lege SUA de NATO prin contracte de apărare favorabile Washingtonului , mizând pe argumentul economic pentru a contracara amenințările repetate ale lui Donald Trump privind o eventuală ieșire a Statelor Unite din Alianță, potrivit Mediafax . Strategia secretarului general al NATO, descrisă de POLITICO pe baza declarațiilor unor oficiali și diplomați ai Alianței, pornește de la ideea că majorarea producției europene de armament și semnarea de noi acorduri industriale pot funcționa nu doar ca răspuns la „deficitul european” de capabilități, ci și ca mesaj pe înțelesul lui Trump: NATO poate genera beneficii economice directe pentru SUA. Ce prevede planul: producție mai mare în Europa, dar cu „ancoră” americană În centrul demersului se află pregătirea, pentru summitul NATO din iulie de la Ankara, a unor angajamente și „dovezi concrete” privind creșterea cheltuielilor de apărare și a producției industriale, inclusiv contracte care să poată fi prezentate ca rezultate tangibile. Un diplomat citat de POLITICO susține că Rutte le-ar fi cerut aliaților să vină la Ankara cu tot „ce au în pregătire”. Concret, planul include, potrivit a doi diplomați NATO citați de aceeași publicație: încurajarea asocierilor în participațiune (parteneriate de tip „joint venture”) cu firme americane din industria de apărare; creșterea vânzărilor de armament din SUA către aliați. În paralel, miniștrii de externe ai statelor NATO urmează să se reunească vineri în Suedia, iar producția din domeniul apărării este indicată ca subiect prioritar pe agendă. Miza operațională: „ interoperabilitate ” și costuri mai mici Ministrul suedez de externe, Maria Malmer Stenergard, a susținut într-o declarație pentru POLITICO că accentul pus pe standarde comune și interoperabilitate (capacitatea forțelor și echipamentelor de a lucra împreună) ar permite producție „mai mult și mai ieftin” și ar menține cooperarea industrială transatlantică. Context: temeri legate de reducerea prezenței militare americane în Europa Informațiile apar pe fondul îngrijorărilor aliaților privind decizii recente ale SUA. Mediafax notează că Pentagonul a anunțat retragerea a aproximativ 5.000 de soldați americani din Germania, iar Trump ar fi avertizat că numărul ar putea fi mai mare. Separat, The Wall Street Journal a relatat că SUA au suspendat desfășurarea unei brigăzi militare în Polonia. În acest cadru, demersul lui Rutte urmărește să transforme presiunea politică a lui Trump privind „costul” NATO într-o negociere cu rezultate industriale și bugetare pe care Washingtonul să le poată revendica drept câștig. [...]
Suspiciunile privind folosirea uraniului sărăcit într-un atac rusesc ridică riscuri operaționale imediate pentru populație și autorități , după ce Serviciul de Securitate al Ucrainei a raportat creșteri ale nivelului de radiații în urma identificării unei rachete neexplodate, potrivit Digi24 . Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) susține că Rusia ar fi folosit uraniu sărăcit într-o rachetă lansată luna trecută asupra regiunii Cernihiv, în nordul Ucrainei. Instituția afirmă că a detectat o creștere a radiațiilor provenind de la o rachetă neexplodată, lansată de o dronă rusă, iar muniția ar fi fost destinată lovirii aeronavelor ucrainene. Informațiile sunt prezentate de publicația britanică The Independent , citată de Digi24. SBU spune că racheta ar fi fost echipată cu proiectile de uraniu-235 și uraniu-238 și a cerut populației „să fie extrem de precaută” dacă găsește resturi sau muniție neexplodată, pe fondul riscului pentru sănătatea umană asociat nivelurilor ridicate de radiații raportate. Ce înseamnă, practic, pentru teren: risc la contact și proceduri de siguranță Dincolo de disputa politică și militară, elementul cu impact imediat este cel operațional: existența muniției neexplodate despre care SBU afirmă că ar emite radiații implică măsuri de evitare a contactului și de raportare către autorități, în special în zonele unde pot exista resturi de rachetă după atacuri. Materialul explică și contextul tehnic: uraniul sărăcit este folosit de armate datorită densității, care îl face eficient în penetrarea blindajelor. Totodată, fiind un produs rezidual al proceselor nucleare, uraniul sărăcit este descris ca fiind „mult mai puțin radioactiv decât uraniul natural” și incapabil să genereze o reacție nucleară. Context: atacuri asupra infrastructurii energetice rusești În același timp, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că eforturile Ucrainei de a slăbi infrastructura petrolieră a Rusiei „se desfășoară conform planului”, după ce drone ucrainene au lovit rafinăria din Sîzran, la peste 800 km în interiorul Rusiei, potrivit relatărilor din presa locală citate de Digi24. Rafinăria este menționată ca fiind deținută de Rosneft. „În ansamblu, planul nostru pe termen lung pentru luna mai se desfășoară în mare parte conform previziunilor. Țintele principale sunt rafinăriile de petrol rusești, instalațiile de stocare și alte infrastructuri legate de aceste venituri din petrol”, a declarat Zelenski. [...]
Mii de cubanezi au ieșit în stradă în Havana, într-un nou episod de escaladare cu SUA , după ce Washingtonul a decis inculparea fostului președinte Raul Castro în legătură cu doborârea a două avioane civile în urmă cu 30 de ani, relatează Reuters . Demonstrația pro-guvernamentală a început la scurt timp după răsărit, pe faleza din Havana, în fața ambasadei SUA. Protestul vine pe fondul creșterii tensiunilor dintre Cuba și Statele Unite, autoritățile cubaneze mobilizând în această săptămână sprijin în jurul fostului lider, considerat simbol al revoluției pe insulă. Raul Castro, în vârstă de 94 de ani, nu a fost prezent la miting. În schimb, deputatul cubanez Gerardo Hernández – prezentat drept erou național și fost spion – a transmis un mesaj atribuit lui Castro: „Atâta timp cât voi trăi, voi rămâne în prima linie a Revoluției, cu un picior în scăriță.” La miting au participat președintele Miguel Díaz-Canel și premierul Manuel Marrero, precum și membri ai familiei lui Castro, inclusiv fiica Mariela Castro, fiul Alejandro Castro și nepotul Raúl Rodríguez Castro. Participanții au fluturat steaguri și au scandat „Viva Raul!” și „Patria o Muerte” („Patrie sau moarte”). Potrivit autorităților cubaneze, inculparea lui Castro, anunțată miercuri, se bazează pe acuzații „false” și ar fi menită să creeze un pretext pentru o invazie, în contextul în care administrația președintelui Donald Trump încearcă să răstoarne guvernul insulei. Reuters notează, de asemenea, că Rodríguez Castro s-a întâlnit săptămâna trecută cu directorul CIA, John Ratcliffe, în timpul unei vizite rare a unui șef al serviciilor secrete americane la Havana. [...]
Escaladarea retoricii Moscovei față de Chișinău riscă să alimenteze noi tensiuni diplomatice după ce purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova , a atacat-o public pe președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, punând sub semnul întrebării „sănătatea mintală” a acesteia și contestând acuzațiile privind drone rusești, potrivit Adevărul . În conferința de presă săptămânală, Zaharova a reacționat la declarațiile Maiei Sandu din 15 mai, când șefa statului a numit Rusia „un agresor” și „cea mai serioasă amenințare” pentru securitatea continentului, acuzând Moscova că „lansează drone asupra civililor adormiți” și vizează infrastructură civilă. În acest context, Zaharova a spus: „Aș vrea să o întreb pe Maia Sandu: este complet sănătoasă la minte?” Disputa privind dronele și nota de protest Zaharova a legat atacul la adresa Maiei Sandu de episodul convocării ambasadorului rus la Chișinău. Potrivit relatării, pe 18 mai ambasadorul Oleg B. Ozerov a fost chemat la Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova și i-a fost prezentată o notă de protest privind „survolul ilegal” al unei drone prin spațiul aerian al Republicii Moldova, pe 13 mai. Reprezentanta diplomației ruse a susținut că nota nu ar preciza tipul dronei și nu ar include dovezi că ar fi fost una rusească, calificând acuzațiile drept „nefondate”. Acuzații despre apropierea de România și „pierderea suveranității” În aceeași intervenție, Zaharova a criticat parteneriatul strategic dintre Chișinău și București , pe care l-a prezentat ca pe un plan de „dizolvare” a statului moldovenesc în granițele României. Ea a acuzat-o pe Maia Sandu că ar fi contribuit la „privarea Republicii Moldova de suveranitate” și la „înghesuirea” țării în România, susținând că ar fi fost sprijinită de „instituții și agenții” care ar fi adus-o la putere în acest scop. Critici pe teme identitare și de limbă Zaharova a invocat și decizii recente de la Chișinău, reclamând: adoptarea în primă lectură, pe 7 mai, de către deputații partidului Acțiune și Solidaritate, a unor amendamente care elimină obligativitatea depunerii și traducerii actelor legislative în limba rusă; refuzul autorităților, pe 9 mai, de a permite desfășurarea Marșului Victoriei și a marșului „Regimentului Nemuritor” în piața centrală a capitalei, în condițiile în care a fost organizată „Ziua Europei”. În ansamblu, declarațiile indică o linie mai dură de comunicare a Moscovei față de Chișinău, pe fondul disputelor legate de securitate (inclusiv acuzațiile privind dronele) și al orientării pro-occidentale a conducerii Republicii Moldova. [...]
